Șeful statului. atribuții și principii de funcționare și organizare a instituției - viziunea românească și europeană

Introducere:

Lucrarea de față, propune o analiză aprofundată a instituției șefului de stat atât în țara noastră cât și pe plan European, astfel putând într-un final să realizăm o comparație între România și celelalte state U.E.

În primul capitol ne propunem să vorbim despre forma de guvernământ din România putând astfel să aflăm și cateva informații despre modul de guvernare a șefului de stat și de asemenea rolul acestuia în stat. Pe lângă acestea ne propunem să analizăm principiile cele mai importante în cadrul acestui stat cum ar fi supremația legii în stat și alternanța demcrației la guvernare.

În ce-l de-al doilea capitol vom vorbi despre modul în care este ales șeful de stat și durata mandatului acestuia. Vom vorbi despre actele pe care le exercită în îndeplinirea mandatului său și despre ce îi este permis și ce îi este interzis. Vom continua analiza instituției șefului de stat cu informații despre interimatul funcției sale sau răspunderea acestuia pentru faptele sale. La acest capitol vom analiza răspunderea Președintelui pe plan politic și penal și vom specifica ce are voie să facă și ce îi este interzis acestuia în exercitarea funcției sale.

În ce-l de-al treilea capitol vom analiza atribuțiile Președintelui României pe plan intern, extern dar și alte atribuții ce îi revin în urma fucției sale. Pe plan intern vom prezenta relațiile acestuia cu celelalte organe ale statului cum ar fi Parlamentul, Guvernul sau Înalta Curte de Casație și Justiție iar în ceea ce privește relațiile șefului de stat pe plan extern, vom vorbi despre acele acte sau fapte ale șefului de stat pe plan extern sau internațional cum ar fi semnarea de contracte cu celelealte state vecine sau încheierea tratatelor tot cu aceastea, etc. Dar pe lângă aceastea vom analiza și restul atribuțiile care nu intră în sferele de atribuții interne sau externe cum ar fi cele speciale.

În ce-l de-al patrulea capitol vom vorbi despre instituția șefului de stat în diverse state U.E. și astfel vom analiza această funcție din perspectiva a mai mult state și vom analiza la fiecare stat în parte rolul șefului de stat, atribuțiile și răspunderea acestora. Acest capitol își propune să creeze o viziune europeană așa cum este intitulat și capitolul, asupra funcției de Președinte atât în cadrul republicilor cât și în cadrul monarhiilor.

Astfel putem spune că această lucrare de licență descrie funcția șefului de stat,în special rolul Președintelui, atribuțiile acestuia, modul de alegerea și durata mandatului dar și răspunderea acestuia atât în România dar și în alte state din Uniunea Europeană.

Ultimul capitol, intitulat ,,Șeful statului. Viziune Europeană” va cumprinde și un subcapitol în care vom dezbate dreptul administrativ european și anume vom vorbi despre cum este adoptat dreptul administrativ în diverse state U.E și de asemenea vom vorbi despre forma de administrație a fiecărui stat în parte.

Capitolul I

Președintele României. Generalități

1.1. Forma de guvernământ și regimul politic al României

Forma de guvernământ reprezintă modul prin care este recunoscut și numit conducătorul statului dar și organizarea puterii executive in stat. Ca forme de guvernământ avem două categorii: monarhia și republica. În cadrul primei forme,monarhia, ,,șeful de stat este ales pe bază ereditară sau pe viață” pe când în ce-a de-a doua formă respectiv republica, șeful de stat este ales de către popor prin ,,vot direct sau indirect( republici prezidențiale sau republici semi-prezidențiale), fie de Parlament ( republici parlamentare)”.

Monarhia la rândul său poate fi una constituțională unde monarhul deține puteri limitate, puterea executivă aparținându-i Primului Ministru, și o monarhie absolută unde monarhul deține toată puterea în stat.

De asemenea Republica se clasifică și ea în: Republică Parlamentară, Republică Semiprezidențială și Republică Prezidențială. În Republica Parlamentară puterea executivă aparține Primului Ministru, șeful de stat având un rol simbolic, în Republica Semiprezidențială puterea executivă este împarțită între șeful de stat și Primul Ministru, iar în Republica Prezidențială este exclusă funcția de Prim-Ministru, șeful de stat ocupând și funcția de șef al guvernului.

În România, de-a lungul timpului, instituția șefului de stat a cunoscut e evoluție semnificativă din punct de vedere a prerogativelor înscrise în Constituție. În 1866 a avut loc prima Constitiție în care șeful de stat era numit Domn, forma de guvernământ fiind monarhia, domnitorul fiind ales in mod ereditar și reprezentând puterea executiva în stat. Această formă de guvernare s-a menținut și în Constituțiile din 1923 și 1938. Din 1947 forma de guvernământ monarhică a fost înlocuită de cea republicană și înscrisă în Constituția din 1948. Funcția de Președinte a fost introdusă în Constituția din 1989, forma de guvernământ rămânând tot republică iar Președintele fiind ales prin vot universal.