Agentii Patogeni la Cultura Grau de Toamna

Licență
8/10 (1 vot)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 56 în total
Cuvinte : 14564
Mărime: 2.49MB (arhivat)
Cost: 8 puncte

Extras din document

INTRODUCERE

Agricultura a fost, este şi rămâne singura ramură care constituie sursa de hrană a omenirii, scopul esenţial al existenţei umane, cu implicaţii adânci de natură politică, economic şi social. Creterea în mod continuu a populaţiei Terrei cu 90 milioane de locuitori anual, ridică una din cele mai acute probleme ale contemporaneităţii – asigurarea necesarului de hrană pentru întreaga polulaţie. Se estimează că producţia mondială de alimente este de 1,5 ori mai mică decât cantitatea necesară. Deficienţa alimentelor sub aspect cantitativ şi în special calitativ şi repatiţia integral a acestora, are consecinţe grave, constituind unul din factorii ce determină ca o treime din populaţia globului să sufere de malnutriţie.

Economistul american Michael P. Cracknell, citat de Dumitru C. (1997), din analizele efectuate ajunge la concluzia că “o adevărată independenţă naţională poate începe odată cu capacitatea unui stat de a-i acoperi propriile nevoi alimentare, iar agricultura “trebuie să aibă întâietate în activitatea oricărei comunităţi”.

Pe zonele geografice există marii diferenţe în ceea ce priveşte creşterea natural a populaţiei cât şi asigurarea unei raţii alimentare decente. Din acest punct de vedere, Uniunea Europeană, formată din 15 ţări, cu o populaţie de 360 milioane locuitori, oferă un model pentru restul lumii, unde s-a ajuns la un echilibru între cantitatea de hrană produsă şi creterea demografică (Brown R. Lester, 1996).

În concordanţă cu date FAO, plantele de cultură şi în special cerealele, asigură necesarul a 55 % din proteine, 15 % din lipide şi 70 % din glucide, reprezentând 50 – 55 % din caloriile consumate în lumea întreagă. Dintre acestea, grâul se cultivă pe cea mai mare suprafaţă, constituind cereala de bază datorită importanţei ei economice în hrana polulaţiei. Nici un aliment nu satisface atât de economic cerinţele omului în principii nutritive şi active ca pâinea de grâu.

Însemnătatea care s-a acordat gâului începând din cele mai vechi timpuri rezultă din întrebuinţarea sa în principal, aceea de materie primă în fabricarea pâinii care asigură alimentul de bază pentru o mare parte a polulaţiei. Pâinea şi produsele derivate din grâu sunt nelipsite din alimentaţia populaţiei la nivel global.

Alături de alte alimente ele asigură omului nutrienţii necesari întreţinerii funcţiilor vitale ale organismului a capacităţii de muncă de gândire şi creaţie, a sănătăţii lui. Se poate spune că civilizaţia umană s-a constituit ca o variabilă civilizaţie a grâului, aportul acestei cereale rămânând o constantă semnificativă a alimentaţiei din cele mai vechi timpuri şi până în prezent.

Din acest motiv, este necesară obţinerea unor producţii ridicate şi constante de grâu pe unitatea de suprafaţă prin elaborarea de noi tehnologii care să asigure cele mai înalte randamente în condiţiile reducerii consumurilor de energie şi eliminarea imenselor pierderi provocate de buruieni, boli, dăunători şi factori climati nefavorabili.

Producţia mondială de grâu depăete 681 miliaoane tone anual şi face din grâu cea mai importantă materie primă alimentară. Producţia în România se situează între 5 şi 7 milioane tone, anual, fiind suficientă prin consumul indigen şi cu posibilităţi de export în ani favorabili.

Cercetările noastre aduc o modestă contribuţie la îmbunătăţirea tehnologiei de cultivare a grâului, prin cuantificarea efectului unor fertilizanţii în creşterea producţiei de cariopse, dar mai ales prin urmărirea rezultatelor obţinute în urma tratamentelor extraradiculare cu biostimulatori asupra biologiei plantelor şi calităţii cariopselor pentru panificaţie.

Agricultorii români, ca şi în trecut, cultivă cu precădere soiuri de grâu recunoscute la nivel naţional şi internaţional pentru bunele calităţi de panificaţie dar pun accent şi pe stabilitatea randamentului (producţie) rezistenţa la agenţi patogeni şi factorii nefavorabili.

PARTEA I

CONSIDERAŢII GENERALE

CAPITOLUL 1

STADIUL CUNOAŞTERII LA NIVEL NAŢIONAL ŞI INTERNAŢIONAL

1.1. Stadiul actual al cercetărilor prinvind cultura grâului de toamnă

În prezent multe programe de ameliorare a grâului urmăresc crearea de soiuri care să posede un potenţial ridicat de producţie, adaptabilitate şi rezitenţă la boli. Aceste obiective se situează pe primul plan în cadrul programului de ameliorare a grâului de la Centrul Internaţional de Ameliorare a Porumbului şi Grâului (C.I.M.M.Y.T.) din Mexic, Universitatea din Nebraska, SUA, precum şi Institutul de Cercetări Agricole din Krasnodar, Federaţia Rusă.

Interacţiunile puternice dintre genotip şi mediu, obligă în procesul de ameliorare, la crearea de soiuri cu adaptabilitate la condiţii climatice atât favorabile cât şi nefavorabile (Tessemma şi colab. 1998).

În fosta U.R.S.S. cultivarea grâului de toamnă Bezostaia, i-a depăit zona nativă atât de mult (din cauza unei serii de ierni relativ blânde), încât în 1972 ocupa în jur de 15 milioane hectare; iarna grea a avut drept rezultat pierderea a milioane de tone de grâu (Plucknett, şi colab, 1993). Pentru a obţine un aluat şi o pâine de calitate, făina de grâu trebuie să provină din soiuri ale căror compoziţie chimică este cunoscută. Astfel în Cehia calităţile tehnologice ale făinii de grâu au fost studiate la soiurile Arida, Merito, Verita între anii 2007 – 2009. Pentru producţia de pâine, calităţi ecologice satisfăcătoare s-au obţinut la aluatul provenit din soiul Arid.

Preview document

Agentii Patogeni la Cultura Grau de Toamna - Pagina 1
Agentii Patogeni la Cultura Grau de Toamna - Pagina 2
Agentii Patogeni la Cultura Grau de Toamna - Pagina 3
Agentii Patogeni la Cultura Grau de Toamna - Pagina 4
Agentii Patogeni la Cultura Grau de Toamna - Pagina 5
Agentii Patogeni la Cultura Grau de Toamna - Pagina 6
Agentii Patogeni la Cultura Grau de Toamna - Pagina 7
Agentii Patogeni la Cultura Grau de Toamna - Pagina 8
Agentii Patogeni la Cultura Grau de Toamna - Pagina 9
Agentii Patogeni la Cultura Grau de Toamna - Pagina 10
Agentii Patogeni la Cultura Grau de Toamna - Pagina 11
Agentii Patogeni la Cultura Grau de Toamna - Pagina 12
Agentii Patogeni la Cultura Grau de Toamna - Pagina 13
Agentii Patogeni la Cultura Grau de Toamna - Pagina 14
Agentii Patogeni la Cultura Grau de Toamna - Pagina 15
Agentii Patogeni la Cultura Grau de Toamna - Pagina 16
Agentii Patogeni la Cultura Grau de Toamna - Pagina 17
Agentii Patogeni la Cultura Grau de Toamna - Pagina 18
Agentii Patogeni la Cultura Grau de Toamna - Pagina 19
Agentii Patogeni la Cultura Grau de Toamna - Pagina 20
Agentii Patogeni la Cultura Grau de Toamna - Pagina 21
Agentii Patogeni la Cultura Grau de Toamna - Pagina 22
Agentii Patogeni la Cultura Grau de Toamna - Pagina 23
Agentii Patogeni la Cultura Grau de Toamna - Pagina 24
Agentii Patogeni la Cultura Grau de Toamna - Pagina 25
Agentii Patogeni la Cultura Grau de Toamna - Pagina 26
Agentii Patogeni la Cultura Grau de Toamna - Pagina 27
Agentii Patogeni la Cultura Grau de Toamna - Pagina 28
Agentii Patogeni la Cultura Grau de Toamna - Pagina 29
Agentii Patogeni la Cultura Grau de Toamna - Pagina 30
Agentii Patogeni la Cultura Grau de Toamna - Pagina 31
Agentii Patogeni la Cultura Grau de Toamna - Pagina 32
Agentii Patogeni la Cultura Grau de Toamna - Pagina 33
Agentii Patogeni la Cultura Grau de Toamna - Pagina 34
Agentii Patogeni la Cultura Grau de Toamna - Pagina 35
Agentii Patogeni la Cultura Grau de Toamna - Pagina 36
Agentii Patogeni la Cultura Grau de Toamna - Pagina 37
Agentii Patogeni la Cultura Grau de Toamna - Pagina 38
Agentii Patogeni la Cultura Grau de Toamna - Pagina 39
Agentii Patogeni la Cultura Grau de Toamna - Pagina 40
Agentii Patogeni la Cultura Grau de Toamna - Pagina 41
Agentii Patogeni la Cultura Grau de Toamna - Pagina 42
Agentii Patogeni la Cultura Grau de Toamna - Pagina 43
Agentii Patogeni la Cultura Grau de Toamna - Pagina 44
Agentii Patogeni la Cultura Grau de Toamna - Pagina 45
Agentii Patogeni la Cultura Grau de Toamna - Pagina 46
Agentii Patogeni la Cultura Grau de Toamna - Pagina 47
Agentii Patogeni la Cultura Grau de Toamna - Pagina 48
Agentii Patogeni la Cultura Grau de Toamna - Pagina 49
Agentii Patogeni la Cultura Grau de Toamna - Pagina 50
Agentii Patogeni la Cultura Grau de Toamna - Pagina 51
Agentii Patogeni la Cultura Grau de Toamna - Pagina 52
Agentii Patogeni la Cultura Grau de Toamna - Pagina 53
Agentii Patogeni la Cultura Grau de Toamna - Pagina 54
Agentii Patogeni la Cultura Grau de Toamna - Pagina 55
Agentii Patogeni la Cultura Grau de Toamna - Pagina 56

Conținut arhivă zip

  • Agentii Patogeni la Cultura Grau de Toamna.doc

Alții au mai descărcat și

Influența Lucrărilor Solului Asupra Producției de Porumb

I. INFLUENŢA LUCRĂRILOR SOLULUI ASUPRA PRODUCŢIEI DE PORUMB 1.1. Importanţa culturii porumbului Porumbul este una din principalele cereale ale...

Diversificarea Activitatilor in Spatiul Rural prin Cultivarea Plantelor Energetice

INTRODUCERE În condiţiile crizei care presează astăzi omenirea este imperios necesar să se găsească noi surse de energie şi hrană. Plantele verzi...

Tehnologia de Cultivare a Orzului de Toamna in Conditiile Ecologice de la SC Zooprod SA Husi

IMPORTANŢA ŞI RĂSPÂNDIREA ORZULUI ÎN LUME ŞI ROMÂNIA Deşi mulţi îl considera o cereala autohtonă, cultivată de mii de ani în Carpaţi, orzul...

Agrotehnică aplicată la principalele culturi în cadrul unității agricole SC Agrocomplex Luncă Pașcani SA

Introducere Pentru realizarea unor culturi de calitate și productive din punct de vedere cantitativ, solul reprezintă principalul factor care...

Semănatul

ABSTRACT Agricultura este la ora actuală o problemă majoră în economia ţărilor Uniunii Europene. Productivitatea mare obţinută printr-o mecanizare...

Studierea Epocilor de Semănat a Orzului de Toamnă după Mazăre la Boabe

Introducere Orzul este una din cele mai însemnate culturi furajere cu un potential înalt de productivitate. De aceea în condițiile Republicii...

Îmbunătățirea managementului

Introducere Importanța managementului agricol pe Platforma Burnasului După momentul Revoluţiei din decembrie 1989, a început perioada de...

Bolile și dăunătorii mărului

ARGUMENT Mărul este specia pomicolă cea mai atacată de boli și dăunători având peste 80 de boli și peste 60 de dăunători. Motiv pentru care se...

Ai nevoie de altceva?