Cercetări privind cheltuielile necesare înființării unei plantații de viță de vie

INTRODUCERE

Viticultura este o ramură a științelor agricole care se ocupă cu studiul biologiei viței de vie, precum și cu metodele raționale și economice de cultură ale acestei plante. Viticultura are drept scop producerea materialului săditor viticol și a strugurilor necesari consumului în stare proaspătă, pentru prelucrare industrială, ca materie primă la producerea mustului, a vinurilor de diferite tipuri și calități, a distilatelor și a altor produse derivate. Ca obiectiv, viticultura urmărește, în primul rând, să valorifice terenurile în pantă și nisipurile slab productive, improprii pentru agricultura cerealieră.

Cultivarea vitei de vie cu eficiență economică este posibilă în acele regiuni unde temperatura medie anuală este de 9-20°C, la care se adaugă și alte condiții legate de durata de strălucire a soarelui, cantitatea totală de precipitații și repartiția lor în timpul anului. Vita de vie nu poate dăinui în regiuni cu temperaturi medii anuale peste 20°C. Izoterma cu această valoare, reprezintă hotarul natural dintre zona palmierului și cea a viței de vie. În linii mari, aceste condiții sunt satisfăcute în interiorul a două benzi ce înconjoară globul. Prima și cea mai importantă este situată la nord de ecuator, între 35 și 51° latitudine, iar a doua, mai îngustă, se găsește în emisfera sudică, între 25 și 38° latitudine. În regiunile tropicale vițele sunt intotdeauna verzi și se pot obține 2-3 recolte pe an, dar strugurii nu se pretează la vinificaţie. Limita altitudinii în viticultură crește pe măsura apropierii de ecuator și scade către poli.

Din suprafaţa totală ocupată cu viță de vie, aproximativ 94% din plantaţii sunt situate în emisfera boreală și numai 6% în emisfera australă. În cadrul celor două benzi, recoltele de struguri cele mai bune, sub aspect calitativ, se obțin în regiunile unde temperatura medie anuală este cuprinsă între 11-16°C.

Vinul este o bautură alcoolică, obținută prin fermentarea mustului de struguri proaspeți sau stăfidiți. Obținerea vinului este un proces de lungă durată, care necesită o îngrijire deosebită, începând de la recoltarea strugurilor și până la învechirea, condiționarea și îmbutelierea produsului. Materia primă destinată obținerii vinului o constituie strugurii.

Vița de vie (Vitis vinifera) se cultivă pe teritoriul țării noastre aproape în toate județele. Din documentele arheologice găsite în diverse zone, rezultă ca vița de vie a fost cultivată din cele mai vechi timpuri, iar vinul era folosit la ospețe chiar de către geto-daci.

Deoarece clima și solul corespund cultivării acestei valoroase plante, în țara noastră se acordă o atenție deosebită extinderii viticulturii.

CAPITOLUL 1

CARACTERIZAREA PODGORIEI COTNARI

Podgoria Cotnari este o veche și faimoasă podgorie cunoscută încă din perioada medievală. Predomină aici soiurile indigene: Fetească, Grasă de Cotnari, Tămâioasă Românească, Frâncușă (vinuri albe și roșii). Când vizitezi Podgoria Cotnari rămâi frapat de frumusețea și pitorescul dealurilor și colinelor domoale, încărcate cu vii, constituind adevarate altare bahice.

Una din bijuteriile prețioase ale podgoriilor românești este cea de la Cotnari, atestată documentar de mai bine de 500 ani, din anul 1448, unde vinul este produs încă din vremuri străvechi. Localizată la limita de nord a vinului românesc, Podgoria Cotnari poate fi comparată cu cele mai cunoscute podgorii din lume .

Condițiile naturale ale acestei podgorii sunt propice soiurilor deosebite de vin, solul calcaros și minunatul efect al "mucegaiului nobil" (cu denumirea științifică Botrytis cinerea), alături de recoltatul selectiv al strugurilor stafidiți, contribuie la calitatea unică a vinului de Cotnari.

1.1. Așezarea geografică

Situată în nord-estul României, Podgoria Cotnari face parte din grupul renumitelor podgorii europene aflate la limita nordică de cultură economică a viţei de vie (45-50° latitudine nordică): Tokaj - Ungaria, Rheingau - Germania, Champagne - Franţa, podgorii din care se obţin vinuri de renume mondial.

În cuprinsul Podişului Moldovenesc, Podgoria Cotnari este localizată în zona de contact a celor două importante unităţi din partea nordică a acestuia: Podişul Sucevei la vest şi Câmpia colinară a Moldovei la est. Tranziţia între aceste două unităţi se face pe planul versantului estic al Dealului Mare-Hârlău (cuprins între şeile Ruginoasa-Târgul-Frumos, la sud şi Bucecea-Botoşani, la nord).

Acest versant, cunoscut şi sub numele de Coasta Dealului Mare, respectiv Coasta Cotnarilor, reprezintă unitatea teritorială pe care se dezvoltă cea mai mare parte a podgoriei.

În perimetrul podgoriei se întâlnesc patru subunităţi geografice, fiecare din ele participând la arealul total al podgoriei într-un anumit procentaj. Dintre acestea, două subunităţi, respectiv „Platoul" înalt cu o participare de aproximativ 2% şi „Coasta" Dealul Mare-Hârlău cu 85%, aparţin Podişului Sucevei. Celelalte două, reprezentate de „Ulucul depresionar" cu 3% şi „Colinele" vestice ale Câmpiei Moldovei cu 10%, aparţin acestei câmpii.

Sursa: V.D. Cotea și colaboratorii – Podgoria Cotnari

Figura 1.1. - Teritoriul Podgoriei Cotnari

1.2. Centrele viticole din Podgoria Cotnari

Conform grupării teritoriale a culturii viţei de vie din ţara noastră pe unităţi taxonomice, stabilită cu luarea în considerare a diversităţii factorilor fizico-geografici şi a condiţiilor social-economice, Podgoria Cotnari aparţine de regiunea viticolă a Podişului Moldovei, în componenţa căreia mai intră, înşirate de la nord la sud, încă alte nouă podgorii: Iaşi, Huşi, Dealurile Faldului, Colinele Tutovei, Zeletin, Dealul Bujorului, Nicoreşti, Iveşti şi Covurhii. La rândul ei, împreună cu alte patru regiuni (Curbura Carpaţilor, Podişul Getic, Banat, Crişana-Maramureş) ce aparţin de zona viticolă pericarpatică, deţine cea mai mare suprafaţă viticolă din ţară.

Podgoria Cotnari (cuprinzând localitățile Cotnari, Hârlău, Cucuteni, Târgul-Frumos) are o suprafață de 1.200 de hectare de vie cultivate doar cu soiurile tradiționale: Grasa de Cotnari, Francușa, Feteasca Albă și Tămâioasa Românească. Datorită acestui fapt Podgoria Cotnari a fost trecută în regim de Rezervație Viticolă.

În fapt, delimitarea unei podgorii în perioada modernă şi actuală este o operaţiune organizatorică şi convenţională, după criterii mai mult sau mai puţin consecvente şi explicite. Astăzi, Podgoria Cotnari este constituită din patru centre viticole, fiecare cuprinzând plantaţiile de pe teritoriul satelor apropiate acestora, și anume: Centrele viticole Cucuteni, Cotnari, Hârlău şi Frumuşica.