Cercetari Privind Unele Aspecte Biologice si Tehnologice la Genul Lisianthus

Imagine preview
(9/10 din 1 vot)

Aceasta licenta trateaza Cercetari Privind Unele Aspecte Biologice si Tehnologice la Genul Lisianthus.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 70 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 9 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

INTRODUCERE.7
IMPORTANŢA CULTURILOR FLORICOLE.7
ISTORICUL FLORICULTURII.10
ISTORICUL ŞI IMPORTANŢA CULTURII FLORILOR ÎN ROMÂNIA.12
PARTEA I
CAPITOLUL I. GENERALITĂŢI PRIVIND CULTURA DE LISIANTHUS.15
I.1. IMPORTANŢA ORIGINEA ŞI RĂSPÂNDIREA GENULUI LISIANTHUS.15
I.2. GENURI, SPECII ŞI SOIURI DE LISIANTHUS.16
I.3. CARACTERIZAREA BOTANICĂ A LISIANTHUS-ului.21
I.4. BIOLOGIE ŞI EXIGENŢE ECOLOGICE.22
I.4.1. Ciclul de viaţă la Lisianthus.22
I.4.2. Lumina.22
I.4.3. Temperatura.23
I.4.4. Apa şi aerul.24
I.4.5. Substratul de cultură.25
CAPITOLUL II. TEHNOLOGIA DE CULTURĂ A GENULUI LISIANTHUS.29
II.1. ÎNMULŢIREA LISIANTHUS-ului.29
II.1.1. Înmulţirea pe cale generativă.30
II.1.2. Înmulţirea pe cale vegetativă.30
II.2. LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI FORMARE A PLANTELOR.31
II.3. BOLILE ŞI DĂUNĂTORII CULTURII DE LISIANTHUS.34
II.4. RECOLTAREA ŞI VALORIFICAREA FLORILOR.40
PARTEA a II-a
CAPITOLUL III. PREZENTAREA FACTORILOR DINAMICI CU INFLUENŢĂ ASUPRA CREŞTERII ŞI DEZVOLTĂRII PLANTELOR STUDIATE.42
III.1. PREZENTAREA UNITĂŢII ŞI LOCULUI DE CERCETARE.42
III.2. FACTORI PEDO-CLIMATICI ÎN PERIOADA CERCETĂRILOR.44
III.2.1. Factori climatici.45
III.2.2. Factori pedologici.50
CAPITOLUL IV. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE CERCETARE.52
IV.1. MATERIAL ŞI METODĂ.52
IV.1.1. Descrierea soiurilor.53
IV.1.2. Variante şi metoda de lucru.56
IV.1.3. Observaţii şi determinări.56
PARTEA a III-a
CAPITOLUL V. REZULTATE OBŢINUTE.58
V.1. DETERMINĂRI MORFOLOGICE A PRINCIPALELOR CARACTERISTICI LA LISIANTHUS.58
V.2. OBSERVAŢII ŞI DETERMINĂRI ASUPRA PLANTEI.58
V.2.1. Înălţimea plantei.59
V.2.2. Înălţimea tijei florale.60
V.2.3. Culoarea petalelor.61
V.3. OBSERVAŢII ŞI DETERMINĂRI ASUPRA FLOAREI .62
V.3.1. Lungimea florii.62
V.3.2. Diametrul florii.63
V.3.3. Numărul de flori pe tija florală.64
V.3.4. Numărul de petale.65
V.3.5. Durata de păstrare.66
CAPITOLUL VI. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI.67
BIBLIOGRAFIE.69

Extras din document

INTRODUCERE

IMPORTANŢA CULTURILOR FLORICOLE

Floarea este adesea singurul mesager al gândurilor şi sentimentelor omului, reflectându-i în mod strălucit personalitatea, gustul şi rafinamentul. Ea are privilegiu de a exprima tot ceea ce se află mai bun în noi.

Alexandru Borza scria că „studiind grădinile sătenilor le cunoşti sufletul, firea şi trecutul”.

Floarea şi omul şi-au împletit existenţa de-a lungul mileniilor. Omul a îndrăgit-o pentru frumuseţea ei, pentru parfumul pe care-l emană, dar şi pentru leacurile care i le oferă. Dacă ne gândim bine, însăşi existenţa omului a fost şi ea legată de floare. Sub acest aspect, floricultura rămâne ştiinţa şi arta realizării frumosului cu ajutorul lumii vegetale, în cele mai variate şi impresionante ipostare.

Florile ne însoţesc pe tot drumul vieţii noastre: „ Floarea este amestecată în viaţa noastră de când ne naştem şi până intrăm în pământ. Floarea ia parte la toate durerile şi bucuriile omului, la toate marile întâmplări şi evenimente. Ele ne însoţesc pe drumul vieţii, bucurându-ne şi răsplătindu-ne. Sufletul omului a fost subţiat, rafinat de cultul florilor, de atingerea cu cele mai frumoase şi mai delicate creaturi ale lumii” (Şelatu, 2002).

Florile contribuie la satisfacerea nevoii de frumos. Natura ar fi de neimaginat fără lumea florilor. Frumuseţea neîntrecută a florilor, prin coloritul şi parfumul lor, prin înfloritul bogat şi bine eşalonat sunt doar câteva din multiplele însuşiri cu care au fost înzestrate plantele floricole.

Florile, de asemenea, au fost alese şi ca simboluri ale unor naţiuni, dintre care amintim: crizantema – emblema curţii imperiale japoneze, laleaua – simbolul Olandei, crinul – a reprezentat regalitatea în Franţa, orhideele – se întâlnesc pe stemele mai multor ţări din America latină, inclusiv stema Moldovei avea, pe lângă capul de bour, un crin şi un trandafir, iar din anul 1986 trandafirul a devenit simbolul SUA (Cantor, 2008).

Florile au constituit izvoare de inspiraţie pentru artiştii tuturor timpurilor. Mulţi au devenit celebri prin pânzele cu flori, prin versurile închinate lor (Eminescu, Minulescu, Topârceanu, Alecsandri şi alţii) sau prin lirismul cântecelor pe care le slăvesc. Marele poet Ovidiu a scris „Floralia” în cinstea zeiţei Flora, iar „Metamorfozele” sunt la originea tabloului „Regatul zeiţei Flora” a lui Poussin. Sunt celebre tablourile inspirate de flori: „Anemonele” a lui Luchian; „Paharul cu zambile roz” a lui Andreescu sau cele ale lui Tomitza, Ţuculescu, Pătraşcu, Van Gogh, Poussin şi mulţi alţii (Băla, 2003).

Plantele decorative cu denumirea curentă de flori pot atrage atenţia şi pot impresiona prin însuşiri precum forma, mărimea, coloritul corolei ( lisianthusul, orhideea, laleaua, bujorul, crinul, petunia); alcătuirea şi dimensiunile inflorescenţei (hortensia, dalia, cala); caracterele frunzelor (coleus, cineraria, maranta, feriga, asparagusul); însuşirile tulpinilor şi forma generală a plantei (liană – filodendron, iedera, arbust – croton, azalea, camelia); delicateţea ori intensitatea parfumului (frezia, mixandra, pufuleţ).

Florile sunt deosebit de importante deoarece contribuie la combaterea poluării aerului, la stabilirea echilibrului mediului ambient propice vieţii. Vegetaţia contribuie la purificarea aerului, necesitate astringentă a vieţii contemporane, izvorâte din dezvoltarea fără precedent a industriei, care prin reziduurile rezultate din urma proceselor tehnologice viciază mediul înconjurător.

Parcurile şi grădinile din centrele poluate, marile artere de circulaţie, staţiunile balneoclimaterice, ansamblurile arhitectonice şi monumentele naţionale, grădinile private precum şi interioarele caselor, atât evenimente festive sin viaţa noastră de toate zilele, reclamă tot mai impetuos prezenţa odihnitoare şi policromă a florilor ca element intrinsec al vieţii noastre materiale şi spirituale în continuă dezvoltare.

Unele specii se utilizează în alimentaţia omului. Petalele de trandafir folosite la prepararea de ceai, sirop, dulceaţă; fructele de Ananas şi Monstera se pot consuma fie proaspete, fie sub formă de sucuri, compoturi şi gemuri; fructele de Vanila se utilizează ca aromatizant pentru dulciuri sau cele de Dafin la sosuri şi murături. De asemenea, unele specii sunt utilizate pentru extragerea de coloranţi (Calendula, Rudbeckia, Dahlia, Gaillardia).

Importanţa culturii floricole rezultă din numeroasele însuşiri terapeutice, recunoscute de medicina naturistă. Astfel, unele specii sunt folosite ca plante medicinale – Aloe, Althaea, Digitalis, Calendula, Papaver, Iris. Alte specii constituie materia de bază în obţinerea de uleiuri şi esenţe folosite în industria produselor cosmetice – Lavandula, Lilium, Rosa, Syringa, Polyanthes.

Fisiere in arhiva (1):

  • Cercetari Privind Unele Aspecte Biologice si Tehnologice la Genul Lisianthus.docx

Alte informatii

Aceasta lucrare de diploma contine atat generalitati cu privire la cultivarea Lisianthusului cat si o parte experimentala pe 3 soiuri de Lisianthus.