Combaterea Bolilor si Daunatorilor din Culturile de Cartof

Imagine preview
(9/10 din 1 vot)

Aceasta licenta trateaza Combaterea Bolilor si Daunatorilor din Culturile de Cartof.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 77 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 7 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

CAPITOLUL I. INTRODUCERE
1.1. Importanţa economică a culturii de cartof
1.2. Particularităţi botanice
1.3 Cerinţele plantei faţă de factorii climatici
1.4. Tehnologia de cultivare a cartofului
CAPITOLUL II. CADRUL NATURAL AL ZONEI GHIMEŞ PALANCA, JUDEŢUL BACĂU
2.1. Aşezarea geografică, organizarea şi modul de folosinţă a terenului din zona Ghimeş Palanca
2.2. Studiul hidrologic al zonei
2.3. Studiul climei
2.4. Studiul solului
2.5. Studiul vegetaţiei
CAPITOLUL III. PRINCIPALII AGENŢI PATOGENI DIN CULTURILE DE CARTOF
CAPITOLUL IV. PRINCIPALII DĂUNĂTORI DIN CULTURILE DE CARTOF
CAPITOLUL V. COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI ŞI A DĂUNĂTORILOR DIN CULTURILE DE CARTOF
4.1. Măsuri de carantină fitosanitară
4.2. Măsuri agrofitotehnice
4.3. Măsuri fizico-mecanice
4.4. Combaterea biologică
4.5. Combaterea chimică
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

Extras din document

CAPITOLUL I

INTRODUCERE

Cartoful este o plantă de cultură ce prezintă o deosebită importanţă pentru alimentaţia oamenilor,furajarea animalelor şi pentru prelucrări industriale.

După anul 1989, suprafaţa cultivată cu cartof în România s-a redus cu aproximativ 100000 ha, menţinându-se constantă, în jur de 250000 ha, în perioada 1993-1999. În ultimii trei ani s-a constatat o uşoară creştere a acesteia.

Producţia medie de 12,5 t ha, înregistrată în perioada 1990-2002 este de trei ori mai mică decat producţia medie realizată în statele membre ale Uniunii Europene, România ocupând ultimele locuri în Europa din acest punct de vedere. Principala cauză a nivelului scăzut al producţiei o constituie utilizarea de către majoritatea cultivatorilor, a unui material de plantat necertificat, aflat într-o stare avansată de degenerare virotică, reţinut an de an din producţia proprie. Motivul îl constituie lipsa posibilităţilor financiare de reânoire a acestuia. Cantitatea de sămânţă certificată produsă în România reprezintă doar 4-5 % din necesar. La cartof, calitatea biologică şi fitosanitarăa materialului de plantat necertificat, precum şi soiul influienţează nivelul şi calitatea producţiei cu peste 50 %. În ţara noastră suprafeţele cultivate cu cartof pentru sămânţă au scăzut dramatic după anul 1990, de la 12000 ha cu cartof din categorii bilogice superioare la numai 553 ha în anul 2000. În anul 2002 suprafaţa cultivată cu cartof sămânţă, total categorii biologice, a fost de 3453 ha, de aceea s-a luat măsura scutirii de taxe vamale la cartoful pentru sămânţă din categorii biologice superioare, importat din ţările Uniunii Europene.

În ultimii ani, aproximativ 15 % din suprafaţa cultivată cu cartof în România a fost plantată în arătura de primăvară, 11 % a folosit cartoful ca plantă premergătoare, iar fertilizarea cu îngrăşăminte chimice s-a făcut parţial şi în doze necorespunzătoare. Numai 4 % din suprafaţa totală cu cartof a fost amplasată în regim irigat.

În anul 2001 cartoful s-a cultivat pe 276099 ha, realizându-se o producţie totală de 3982108 t, respectiv 14423 kg ha. În anul 2001 s-a importat 8868 t cartof şis-a exportat 9803 t. Producţia internă satisface în totalitate cererea, cantităţile de cartof importate fiind nesemnificative. Valoarea cartofului se face, în cea mai mare parte pe piaţa liberă, cartoful fiind singurul produs al cărui preţ de vânzare cu amănuntul a scăzut în ultimii ani.

Din totalul de 71 de soiuri de cartofi înrregistrate în Catalogul oficial al soiurilor-ediţia 2001, 40 de soiuri sunt create în România.

Fiind un produs cu un conţinut ridicatîn apă ( 75-80% ), supus atacurilor diferiţilor agenţi patogeni, cartoful necesită spaţii corespunzătoare de depozitare care să asigure condiţii optime de temperatură şi umiditate în timpul păstrării.

În alimentaţia oamenilor cartofulse foloseşte în stare proaspătă sau subformă de produse uscate sau semipreparate. Este alimentul de bază sau complementar pentru o mare parte a populaţiei Europei, dar şidin alte ţări ale lumii. Consumul anual de cartof pe cap de locuitor, oscilează între 44 şi 140 kg, după cum urmează: Irlanda 140 kg, Olanda 138 kg, Germania 130 kg, Spania 120 kg, Belgia 118 kg, Franţa 108 kg, Anglia 95 kg, Elveţia 87 kg, Italia 65 kg. În România consumul anual pe locuitor este de circa 100 kg de tuberculi.

În furajarea animalelor cartoful este valoros pentru porcine, bovine, dar poate fi utilizat şi pentru alte categorii de animale. În acest sens se folosesc tuberculii răniţi, cei cu dimensiuni reduse, rezidurile de la prelucrarea industrială dar şi vrejii verzi sau muraţi. Se impune prudenţă înfurajarea animalelor gestante, deoarece solanina care se acumulează, imprimă gust amar şi poate produce tulburări ale tubului digestiv.

În România se prelucrează industrial cantităţi reduse de cartof, circa 20000 tone, ceea ce reprerzintă 1 % din producţia totală, în special pentru obţinerea de fulgi de cartof, făinp, griş şi mai puţin pentru pommes frites,extrudate, chipsuri.

În industria amidonului şi a alcoolului, dintr-o tonă de tuberculi se obţin 140 de kg amidon sau 100 kg dextrină, respectiv 95 l alcool, sau 15-17 kg cauciuc sintetic. Cu toate acestea fostele fabrici de amidon din cartof şi-au încetat activitatea întrucât produsul, deşi foarte solicitat, are un cost de producţie ridicat, acestea orientându-se spre producţia de amidon de porumb.

Fisiere in arhiva (1):

  • Combaterea Bolilor si Daunatorilor din Culturile de Cartof.doc