Comportarea unor soiuri de prun in sistem superintensiv de cultura, in conditiile pedoclimatice ale USAMV Cluj-Napoca

Imagine preview
(9/10 din 2 voturi)

Aceasta licenta trateaza Comportarea unor soiuri de prun in sistem superintensiv de cultura, in conditiile pedoclimatice ale USAMV Cluj-Napoca.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 45 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Prof. Univ. Dr. Viorel Mitre

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 7 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

CAPITOLUL I 5
SITUAȚIA CULTURII PRUNULUI ÎN ROMÂNIA ȘI PE PLAN MONDIAL 5
ISTORICUL CULTURII PRUNULUI 5
PARTICULARITĂȚI GENETICE ȘI BIOLOGICE 7
IMPORTANȚA CULTURII PRUNULUI 8
SITUAȚIA CULTURII PRUNULUI PE PLAN MONDIAL 10
SITUAȚIA CULTURII PRUNULUI ÎN ROMÂNIA 14
CAPITOLUL II 18
STUDIUL CLIMATIC 18
Temperatuta aerului 18
2.1.3 Durata de strălucire a soarelui 22
Nebulozitatea 23
Regimul eolian 25
2.1.6 Calamități naturale 27
CAPITOLUL III 31
MATERIALUL ȘI METODA DE CERCETARE 31
Descrierea materialului biologic 31
Tuleu timpuriu. 32
Soiul Stanley 32
Soiul Gras Ameliorat. 33
CAPITOLUL IV 35
4. REZULTATE ȘI DISCUȚII 35
CAPITOLUL V. 40
CONCLUZII. 40
BIBLIOGRAFIE 41

Extras din document

CAPITOLUL I

SITUAȚIA CULTURII PRUNULUI ÎN ROMÂNIA ȘI PE PLAN MONDIAL

ISTORICUL CULTURII PRUNULUI

Speciile de prun au originea în zona temperată a emisferei nordice. Primele date despre speciile de prun datează de 2000-4000 de ani.

Pentru romani, prunul reprezinta specia pomicolă cu rezonanțe străvechi, fiind caracterizat ca pomul vieții sau al speranței, fiind răspândit de la câmpie până în zona dealurilor subcarpatice și uneori chiar până la poalele munților (MIHUȚ, 2004).

Prunul și produsele sale, de-a lungul anilor au constituit mijloace de existență ale tăranilor, contribuind în același timp la faima tarii (DRĂGĂNESCU și colab., 2005).

Adaptabilitatea mare a speciei la diferite condiții de climă și sol, a făcut ca prunul să crească și să producă spontan, sau cultivat, aria de răspândire și varietatea soiurilor fiind practic fără limite.

Datorită acestor avantaje și în acest context, România a devenit țara cu cea mai mare producție de fructe din Balcani și Europa, fiind totodată și un mare exportator de fructe (HOZA, 2004).

Numărul mare de soiuri de prun, care la începutul acestui secol depășea cifra de 2000, este rezultatul unei culturi străvechi, ale cărui începuturi se pierd în antichitate (MIHUȚ, 2001).

În peninsula Balcanică corcodușul crește în stare sălbatică, iar în țara noastră crește sălbatic porumbarul și semicultivat goldanul și corcodușul, sunt dovezi că aceste culturi datează și la noi încă din vechi timpuri.

Încă de la Plinius (sec. I î.e.n.) a rămas cunoscută expresia "ingeus turba prunorum" care dovedește că sortimentul de prun era deja foarte bogat pe vremea romanilor. Se presupune că prunul a fost adus din Caucaz în sudul și vestul Europei, unde ar fi avut loc formarea lui, prin încrucișarea naturală a porumbarului și corcodușului (TĂNĂSESCU, 2005).

Romanii au extins arealul de cultură al soiurilor de pomi în prima jumătate a secolului I, în Galia, Belgia, Anglia, și în Germania până în valea Rinului.

Pe timpul împăraților romani Probus (Roma, 276-282) și Dioclețian (Bizanț, 274-

305) au luat ființă întinse plantații de prun pe malurile râurilor Drava și Sava din Bosnia, care de atunci a ramas centrul cel mai însemnat de cultură a prunului comun. Tot de atunci, prunul a pătruns și pe teritoriul țării noastre, venind de la Roma sau Grecia (CORNEANU, 2003). Intensificarea culturii prunului în Europa a avut loc abia în secolul al XVII-lea încât este de presupus, că în aceleași condiții ea s-a dezvoltat mai mult în țările românești (CORNEANU, 2003).

În Moldova, poporul a păstrat și azi cuvântul "perje" pentru fructele prunului comun, reprezentate de prunul Vânăt sau Brumăriu, spre deosebire de "prune", utilizat pentru fructele de goldan. Acest aspect, dar și faptul că în limba germană există tot două cuvinte: Pflaumen (prune) și Zwetschen (perje) demonstrează că prunul comun a fost

introdus în cultură, atât în țara noastră, cât și în restul Europei mult mai târziu (BAZGAN și colab., 2005; CHIRA și colab., 2010).

Fisiere in arhiva (1):

  • Comportarea unor soiuri de prun in sistem superintensiv de cultura, in conditiile pedoclimatice ale USAMV Cluj-Napoca.docx

Bibliografie

1) ***Anuarul Statistic al României
2) ***FAO Statistic Division
3) ANCU, I., 2005, Evaluarea fondului de germoplasmă la unele soiuri autohtone de prun în scopul folosirii lor eficiente în procesul de ameliorare, Teză de doctorat, USAMV București, 32.
4) BAZGAN, C-TIN. and BAZGAN OLIMPIA, 2005, Pomicultură și creșterea animalelor, Ed. Terra Nostra, Iași.
5) BERAR, V., BĂLĂ MARIA, E. DRĂGĂNESCU, M. GOIAN, A. MOISUC, G. NEDELEA, I.P. OTIMAN, I. PĂLĂGEȘIU, F. SALA and N. SÂNEA, 2002, Horticultură, Editura de Vest, Timișoara.
6) BRANIȘTE, N., 2000, Ghid pentru pomicultori, Ed. Ceres, București.
7) BRANIȘTE, N., S. BUDAN, BUTAC MĂDĂLINA and MĂDĂLINA MILITARU, 2007, Soiuri de pomi, arbuști fructiferi și căpșuni create în România, Ed. Paralela 45, Pitești.
8) BRUCE, L.T., M.R. DOUGAL, M. NEUMÜLLER, M.A. DALBÓ and L.
WEISHENG, 2012, Plum, published in Fruit breeding, 571.
9) BUJOREANU, N., 2010, Formarea direcționată a fructelor pentru păstrare îndelungată, Ed. Magna-Princeps, Chișinău.
10) BURGOS, L., C. PETRI and M.L. BADENES, 2007, Prunus spp., published in Biotechnology in Agriculture and Forestry, 283.
11) BUTAC MĂDĂLINA, 2003, Biologia înfloritului și fructificării soiurilor de prun din sortimentul național în scopul stabilirii celor mai buni polenizatori, Teză de doctorat, USAMV București, 23.
12) BUTAC MĂDĂLINA, 2010, Ameliorarea prunului, Ed. Universității, Pitești. 13)CEPOIU, N., C-TIN PĂUN and V. SPIȚĂ, 2008, Pomicultura practică, Ed. Ceres,
București.
14) CEPOIU, N., C-TIN. PĂUN and V. SPIȚĂ, 2005, Pomicultura practică, Ed. Ceres, București.
15) CHIRA LENUȚA and D. HOZA, 2010, Cultura prunului, Ed. M.A.S.T., București. 16)CICHI, M., 2008, Prunul (biologie, fiziologie, tehnologie), Ed. Arves, Craiova.
17)CICHI, M., 2008, Prunul (biologie, fiziologie, tehnologie), Ed. Arves, Craiova. 18)CIMPOIEȘ, GH., 2002, Pomicultură specială, Ed. Colograf - Com, Chișinău. 19)CIOBANU, A., 2010, Indrumator pentru lucrari practice de pomicultura, Ed.
Universitaria, Craiova.
20) CLAVERIE, M., N. BOSSELUT, A.C. LECOULS, R. VOISIN, B. LAFARGUE,
C. POIZAT, M. KLEINHENTZ, F. LAIGRET, E. DIRLEWANGER and D. ESMENJAUD, 2004, Location of independent root-knot nematode resistance genes in plum and peach, Theor. Appl. Genet., 108, 765- 773.
21) COCIU, V., I. BOTU and L. ȘERBOIU, 1999, Progrese în ameliorarea plantelor horticole din România, Ed. Ceres, București.
22) COCIU, V., I. BOTU, N. MINOIU, I. PASC and I. MODORAN, 1997, Prunul, Ed.
Conphys, București.
23) CONSTANTINESCU LAURA, 2010, Agricultură și Horticultură, Ed. Politehnica, Timișoara.
24) CORNEANU, G. and MARGARETA CORNEANU, 2003, Sfaturi pomicole, Ed.
Pim, Iași.
...