Comportarea unor soiuri de prun în sistem superintensiv de cultură, în condițiile pedoclimatice ale USAMV Cluj-Napoca

Licență
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 45 în total
Cuvinte : 9760
Mărime: 1.85MB (arhivat)
Cost: 11 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Prof. Univ. Dr. Viorel Mitre
Facultatea de Horticultura
Universitatea de Stiinte Agricole si de Medicina Veterinara, Cluj-Napoca

Cuprins

CAPITOLUL I 5

SITUAȚIA CULTURII PRUNULUI ÎN ROMÂNIA ȘI PE PLAN MONDIAL 5

ISTORICUL CULTURII PRUNULUI 5

PARTICULARITĂȚI GENETICE ȘI BIOLOGICE 7

IMPORTANȚA CULTURII PRUNULUI 8

SITUAȚIA CULTURII PRUNULUI PE PLAN MONDIAL 10

SITUAȚIA CULTURII PRUNULUI ÎN ROMÂNIA 14

CAPITOLUL II 18

STUDIUL CLIMATIC 18

Temperatuta aerului 18

2.1.3 Durata de strălucire a soarelui 22

Nebulozitatea 23

Regimul eolian 25

2.1.6 Calamități naturale 27

CAPITOLUL III 31

MATERIALUL ȘI METODA DE CERCETARE 31

Descrierea materialului biologic 31

Tuleu timpuriu. 32

Soiul Stanley 32

Soiul Gras Ameliorat. 33

CAPITOLUL IV 35

4. REZULTATE ȘI DISCUȚII 35

CAPITOLUL V. 40

CONCLUZII. 40

BIBLIOGRAFIE 41

Extras din document

CAPITOLUL I

SITUAȚIA CULTURII PRUNULUI ÎN ROMÂNIA ȘI PE PLAN MONDIAL

ISTORICUL CULTURII PRUNULUI

Speciile de prun au originea în zona temperată a emisferei nordice. Primele date despre speciile de prun datează de 2000-4000 de ani.

Pentru romani, prunul reprezinta specia pomicolă cu rezonanțe străvechi, fiind caracterizat ca pomul vieții sau al speranței, fiind răspândit de la câmpie până în zona dealurilor subcarpatice și uneori chiar până la poalele munților (MIHUȚ, 2004).

Prunul și produsele sale, de-a lungul anilor au constituit mijloace de existență ale tăranilor, contribuind în același timp la faima tarii (DRĂGĂNESCU și colab., 2005).

Adaptabilitatea mare a speciei la diferite condiții de climă și sol, a făcut ca prunul să crească și să producă spontan, sau cultivat, aria de răspândire și varietatea soiurilor fiind practic fără limite.

Datorită acestor avantaje și în acest context, România a devenit țara cu cea mai mare producție de fructe din Balcani și Europa, fiind totodată și un mare exportator de fructe (HOZA, 2004).

Numărul mare de soiuri de prun, care la începutul acestui secol depășea cifra de 2000, este rezultatul unei culturi străvechi, ale cărui începuturi se pierd în antichitate (MIHUȚ, 2001).

În peninsula Balcanică corcodușul crește în stare sălbatică, iar în țara noastră crește sălbatic porumbarul și semicultivat goldanul și corcodușul, sunt dovezi că aceste culturi datează și la noi încă din vechi timpuri.

Încă de la Plinius (sec. I î.e.n.) a rămas cunoscută expresia "ingeus turba prunorum" care dovedește că sortimentul de prun era deja foarte bogat pe vremea romanilor. Se presupune că prunul a fost adus din Caucaz în sudul și vestul Europei, unde ar fi avut loc formarea lui, prin încrucișarea naturală a porumbarului și corcodușului (TĂNĂSESCU, 2005).

Romanii au extins arealul de cultură al soiurilor de pomi în prima jumătate a secolului I, în Galia, Belgia, Anglia, și în Germania până în valea Rinului.

Pe timpul împăraților romani Probus (Roma, 276-282) și Dioclețian (Bizanț, 274-

305) au luat ființă întinse plantații de prun pe malurile râurilor Drava și Sava din Bosnia, care de atunci a ramas centrul cel mai însemnat de cultură a prunului comun. Tot de atunci, prunul a pătruns și pe teritoriul țării noastre, venind de la Roma sau Grecia (CORNEANU, 2003). Intensificarea culturii prunului în Europa a avut loc abia în secolul al XVII-lea încât este de presupus, că în aceleași condiții ea s-a dezvoltat mai mult în țările românești (CORNEANU, 2003).

În Moldova, poporul a păstrat și azi cuvântul "perje" pentru fructele prunului comun, reprezentate de prunul Vânăt sau Brumăriu, spre deosebire de "prune", utilizat pentru fructele de goldan. Acest aspect, dar și faptul că în limba germană există tot două cuvinte: Pflaumen (prune) și Zwetschen (perje) demonstrează că prunul comun a fost

introdus în cultură, atât în țara noastră, cât și în restul Europei mult mai târziu (BAZGAN și colab., 2005; CHIRA și colab., 2010).

Bibliografie

1) ***Anuarul Statistic al României

2) ***FAO Statistic Division

3) ANCU, I., 2005, Evaluarea fondului de germoplasmă la unele soiuri autohtone de prun în scopul folosirii lor eficiente în procesul de ameliorare, Teză de doctorat, USAMV București, 32.

4) BAZGAN, C-TIN. and BAZGAN OLIMPIA, 2005, Pomicultură și creșterea animalelor, Ed. Terra Nostra, Iași.

5) BERAR, V., BĂLĂ MARIA, E. DRĂGĂNESCU, M. GOIAN, A. MOISUC, G. NEDELEA, I.P. OTIMAN, I. PĂLĂGEȘIU, F. SALA and N. SÂNEA, 2002, Horticultură, Editura de Vest, Timișoara.

6) BRANIȘTE, N., 2000, Ghid pentru pomicultori, Ed. Ceres, București.

7) BRANIȘTE, N., S. BUDAN, BUTAC MĂDĂLINA and MĂDĂLINA MILITARU, 2007, Soiuri de pomi, arbuști fructiferi și căpșuni create în România, Ed. Paralela 45, Pitești.

8) BRUCE, L.T., M.R. DOUGAL, M. NEUMÜLLER, M.A. DALBÓ and L.

WEISHENG, 2012, Plum, published in Fruit breeding, 571.

9) BUJOREANU, N., 2010, Formarea direcționată a fructelor pentru păstrare îndelungată, Ed. Magna-Princeps, Chișinău.

10) BURGOS, L., C. PETRI and M.L. BADENES, 2007, Prunus spp., published in Biotechnology in Agriculture and Forestry, 283.

11) BUTAC MĂDĂLINA, 2003, Biologia înfloritului și fructificării soiurilor de prun din sortimentul național în scopul stabilirii celor mai buni polenizatori, Teză de doctorat, USAMV București, 23.

12) BUTAC MĂDĂLINA, 2010, Ameliorarea prunului, Ed. Universității, Pitești. 13)CEPOIU, N., C-TIN PĂUN and V. SPIȚĂ, 2008, Pomicultura practică, Ed. Ceres,

București.

14) CEPOIU, N., C-TIN. PĂUN and V. SPIȚĂ, 2005, Pomicultura practică, Ed. Ceres, București.

15) CHIRA LENUȚA and D. HOZA, 2010, Cultura prunului, Ed. M.A.S.T., București. 16)CICHI, M., 2008, Prunul (biologie, fiziologie, tehnologie), Ed. Arves, Craiova.

17)CICHI, M., 2008, Prunul (biologie, fiziologie, tehnologie), Ed. Arves, Craiova. 18)CIMPOIEȘ, GH., 2002, Pomicultură specială, Ed. Colograf - Com, Chișinău. 19)CIOBANU, A., 2010, Indrumator pentru lucrari practice de pomicultura, Ed.

Universitaria, Craiova.

20) CLAVERIE, M., N. BOSSELUT, A.C. LECOULS, R. VOISIN, B. LAFARGUE,

C. POIZAT, M. KLEINHENTZ, F. LAIGRET, E. DIRLEWANGER and D. ESMENJAUD, 2004, Location of independent root-knot nematode resistance genes in plum and peach, Theor. Appl. Genet., 108, 765- 773.

21) COCIU, V., I. BOTU and L. ȘERBOIU, 1999, Progrese în ameliorarea plantelor horticole din România, Ed. Ceres, București.

22) COCIU, V., I. BOTU, N. MINOIU, I. PASC and I. MODORAN, 1997, Prunul, Ed.

Conphys, București.

23) CONSTANTINESCU LAURA, 2010, Agricultură și Horticultură, Ed. Politehnica, Timișoara.

24) CORNEANU, G. and MARGARETA CORNEANU, 2003, Sfaturi pomicole, Ed.

Pim, Iași.

...

Preview document

Comportarea unor soiuri de prun în sistem superintensiv de cultură, în condițiile pedoclimatice ale USAMV Cluj-Napoca - Pagina 1
Comportarea unor soiuri de prun în sistem superintensiv de cultură, în condițiile pedoclimatice ale USAMV Cluj-Napoca - Pagina 2
Comportarea unor soiuri de prun în sistem superintensiv de cultură, în condițiile pedoclimatice ale USAMV Cluj-Napoca - Pagina 3
Comportarea unor soiuri de prun în sistem superintensiv de cultură, în condițiile pedoclimatice ale USAMV Cluj-Napoca - Pagina 4
Comportarea unor soiuri de prun în sistem superintensiv de cultură, în condițiile pedoclimatice ale USAMV Cluj-Napoca - Pagina 5
Comportarea unor soiuri de prun în sistem superintensiv de cultură, în condițiile pedoclimatice ale USAMV Cluj-Napoca - Pagina 6
Comportarea unor soiuri de prun în sistem superintensiv de cultură, în condițiile pedoclimatice ale USAMV Cluj-Napoca - Pagina 7
Comportarea unor soiuri de prun în sistem superintensiv de cultură, în condițiile pedoclimatice ale USAMV Cluj-Napoca - Pagina 8
Comportarea unor soiuri de prun în sistem superintensiv de cultură, în condițiile pedoclimatice ale USAMV Cluj-Napoca - Pagina 9
Comportarea unor soiuri de prun în sistem superintensiv de cultură, în condițiile pedoclimatice ale USAMV Cluj-Napoca - Pagina 10
Comportarea unor soiuri de prun în sistem superintensiv de cultură, în condițiile pedoclimatice ale USAMV Cluj-Napoca - Pagina 11
Comportarea unor soiuri de prun în sistem superintensiv de cultură, în condițiile pedoclimatice ale USAMV Cluj-Napoca - Pagina 12
Comportarea unor soiuri de prun în sistem superintensiv de cultură, în condițiile pedoclimatice ale USAMV Cluj-Napoca - Pagina 13
Comportarea unor soiuri de prun în sistem superintensiv de cultură, în condițiile pedoclimatice ale USAMV Cluj-Napoca - Pagina 14
Comportarea unor soiuri de prun în sistem superintensiv de cultură, în condițiile pedoclimatice ale USAMV Cluj-Napoca - Pagina 15
Comportarea unor soiuri de prun în sistem superintensiv de cultură, în condițiile pedoclimatice ale USAMV Cluj-Napoca - Pagina 16
Comportarea unor soiuri de prun în sistem superintensiv de cultură, în condițiile pedoclimatice ale USAMV Cluj-Napoca - Pagina 17
Comportarea unor soiuri de prun în sistem superintensiv de cultură, în condițiile pedoclimatice ale USAMV Cluj-Napoca - Pagina 18
Comportarea unor soiuri de prun în sistem superintensiv de cultură, în condițiile pedoclimatice ale USAMV Cluj-Napoca - Pagina 19
Comportarea unor soiuri de prun în sistem superintensiv de cultură, în condițiile pedoclimatice ale USAMV Cluj-Napoca - Pagina 20
Comportarea unor soiuri de prun în sistem superintensiv de cultură, în condițiile pedoclimatice ale USAMV Cluj-Napoca - Pagina 21
Comportarea unor soiuri de prun în sistem superintensiv de cultură, în condițiile pedoclimatice ale USAMV Cluj-Napoca - Pagina 22
Comportarea unor soiuri de prun în sistem superintensiv de cultură, în condițiile pedoclimatice ale USAMV Cluj-Napoca - Pagina 23
Comportarea unor soiuri de prun în sistem superintensiv de cultură, în condițiile pedoclimatice ale USAMV Cluj-Napoca - Pagina 24
Comportarea unor soiuri de prun în sistem superintensiv de cultură, în condițiile pedoclimatice ale USAMV Cluj-Napoca - Pagina 25
Comportarea unor soiuri de prun în sistem superintensiv de cultură, în condițiile pedoclimatice ale USAMV Cluj-Napoca - Pagina 26
Comportarea unor soiuri de prun în sistem superintensiv de cultură, în condițiile pedoclimatice ale USAMV Cluj-Napoca - Pagina 27
Comportarea unor soiuri de prun în sistem superintensiv de cultură, în condițiile pedoclimatice ale USAMV Cluj-Napoca - Pagina 28
Comportarea unor soiuri de prun în sistem superintensiv de cultură, în condițiile pedoclimatice ale USAMV Cluj-Napoca - Pagina 29
Comportarea unor soiuri de prun în sistem superintensiv de cultură, în condițiile pedoclimatice ale USAMV Cluj-Napoca - Pagina 30
Comportarea unor soiuri de prun în sistem superintensiv de cultură, în condițiile pedoclimatice ale USAMV Cluj-Napoca - Pagina 31
Comportarea unor soiuri de prun în sistem superintensiv de cultură, în condițiile pedoclimatice ale USAMV Cluj-Napoca - Pagina 32
Comportarea unor soiuri de prun în sistem superintensiv de cultură, în condițiile pedoclimatice ale USAMV Cluj-Napoca - Pagina 33
Comportarea unor soiuri de prun în sistem superintensiv de cultură, în condițiile pedoclimatice ale USAMV Cluj-Napoca - Pagina 34
Comportarea unor soiuri de prun în sistem superintensiv de cultură, în condițiile pedoclimatice ale USAMV Cluj-Napoca - Pagina 35
Comportarea unor soiuri de prun în sistem superintensiv de cultură, în condițiile pedoclimatice ale USAMV Cluj-Napoca - Pagina 36
Comportarea unor soiuri de prun în sistem superintensiv de cultură, în condițiile pedoclimatice ale USAMV Cluj-Napoca - Pagina 37
Comportarea unor soiuri de prun în sistem superintensiv de cultură, în condițiile pedoclimatice ale USAMV Cluj-Napoca - Pagina 38
Comportarea unor soiuri de prun în sistem superintensiv de cultură, în condițiile pedoclimatice ale USAMV Cluj-Napoca - Pagina 39
Comportarea unor soiuri de prun în sistem superintensiv de cultură, în condițiile pedoclimatice ale USAMV Cluj-Napoca - Pagina 40
Comportarea unor soiuri de prun în sistem superintensiv de cultură, în condițiile pedoclimatice ale USAMV Cluj-Napoca - Pagina 41
Comportarea unor soiuri de prun în sistem superintensiv de cultură, în condițiile pedoclimatice ale USAMV Cluj-Napoca - Pagina 42
Comportarea unor soiuri de prun în sistem superintensiv de cultură, în condițiile pedoclimatice ale USAMV Cluj-Napoca - Pagina 43
Comportarea unor soiuri de prun în sistem superintensiv de cultură, în condițiile pedoclimatice ale USAMV Cluj-Napoca - Pagina 44
Comportarea unor soiuri de prun în sistem superintensiv de cultură, în condițiile pedoclimatice ale USAMV Cluj-Napoca - Pagina 45

Conținut arhivă zip

  • Comportarea unor soiuri de prun in sistem superintensiv de cultura, in conditiile pedoclimatice ale USAMV Cluj-Napoca.docx

Alții au mai descărcat și

Marketingul fructelor la SC Fructera SA Bârlad

INTRODUCERE Marketingul a aparut in prima jumatate a secolului nostru , în ţările capitaliste dezvoltate, iniţial ca metoda de studiere şi...

Cultura piersicului

INTRODUCERE Relieful variat al teritoriului românesc, cu versanţii expuşi la soare şi văi adăpostite, care întrunesc condiţii de precipitaţii...

Pomicultură Specială

A. MEMORIU DESCRIPTIV 1. Obiectul şi necesitatea proiectului Cultura vişinului este o ramura importanta a pomiculturii, deoarece vişinul este...

Plante floricole bienale destinate pentru ronduri rabate platbande și alte amenajări peisagere

Prin spatiu verde de intelege o suprafata de teren amenajata cu elemente decorative vegetale in scop estetic si edilitar, cum sunt scuarurile ,...

Prunele

CAP.1. CARACTERISTICELE MORFOLOGICE ȘI TEHNOLOGICE LA SPECIA PRUNE ( PRUNUS DOMESTICA) 1 1.Caracterizarea botanică și agrobiologică Clasificare...

Bolile și dăunătorii mărului

ARGUMENT Mărul este specia pomicolă cea mai atacată de boli și dăunători având peste 80 de boli și peste 60 de dăunători. Motiv pentru care se...

Prunul

Consideraţii generale Prunul, pentru români reprezintă specia pomicolă cu rezonanţe străvechi, fiind caracterizat ca pomul vieţii sau al...

Bolile și Dăunătorii Prunului

Bolile şi dăunătorii prunului 1. Descrierea bolilor şi patogenilor cauzatori 1.1. Mături de vrăjitoare Denumire ştiinţifică : Taphrina...

Ai nevoie de altceva?