Consideratii Generale Privind Cultura si Ameliorarea Fasolei Pentru Pastai

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Aceasta licenta trateaza Consideratii Generale Privind Cultura si Ameliorarea Fasolei Pentru Pastai.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 2 fisiere doc de 64 de pagini (in total).

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Şef Lucr.Dr.VIOLETA SIMIONIUC

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domenii: Agronomie, Industria Alimentara

Cuprins

Partea I – Consideraţii generale privind cultura şi ameliorarea fasolei pentru păstăi 8
Introducere 8
Cap. 1. Importanţa şi situaţia culturii fasolei pentru păstăi în lume 9
1.1. Importanţa culturii fasolei pentru păstăi 9
1.1.1 Importanţa alimentară 9
1.1.2 Importanţa medicinală 9
1.1.3 Importanţa economică 10
1.1.4 Importanţa agrotehnică 10
1.2. Situaţia culturii fasolei pentru păstăi pe plan naţional şi mondial 11
Cap.2. Stadiul actual al cunoaşterii pe plan naţional şi internaţional în domeniul cultivării şi ameliorării fasolei pentru păstăi 15
2.1. Sistematica şi biologia speciei 15
2.1.1. Particularităţile botanice ale speciei 15
2.1.2. Particularităţile biologice ale speciei 16
2.1.3. Cerinţele faţă de climă şi sol 17
2.2. Aspecte de genetică implicate în ameliorarea fasolei pentru păstăi 17
2.2.1. Citogenetica genului Phaseolus 17
2.2.2. Ereditatea principalelor caractere şi însuşiri 18
2.2.3. Variabilitatea principalelor caractere şi însuşiri 20
2.2.4. Corelaţiile fenotipice existente între caractere şi însuşiri 24
2.3. Ameliorarea fasolei pentru păstăi 24
2.3.1. Obiectivele de ameliorare la fasolea pentru păstăi 24
2.3.1.1. Ameliorarea capacităţii de producţie 24
2.3.1.2. Ameliorarea calităţii păstăilor 26
2.3.1.3. Ameliorarea precocităţii 27
2.3.1.4. Ameliorarea rezistenţei la boli 28
2.3.1.5. Ameliorarea rezistenţei şi dăunători 29
2.3.1.6. Ameliorarea rezistenţei la secetă 29
2.3.1.7. Ameliorarea rezistenţei la temperaturi scăzute 29
2.3.2. Sursele de germoplasmă la fasole 30
2.3.3. Metode utilizate în ameliorarea fasolei pentru păstăi 32
2.3.3.1. Metode de inducere a variabilităţii 32
2.3.3.2. Metode de exploatare a variabilităţii 33
Cap. 3. Cadrul instituţional şi natural în care s-au desfăşurat experimentările
3.1. Prezentarea fermei Ezăreni din cadrul S.D. Iaşi 35
3.2. Aspecte generale privind condiţiile pedoclimatice din cadrul fermei Ezăreni 35
3.2.1 Geomorfologia şi hidrologia zonei 35
3.2.2 Principalele caracteristici ale climei 36
3.2.3 Caracterizarea solului 38
3.2.4 Flora spontană din zonă 40
PARTEA A II-a. CONTRIBUŢII PROPRII 41
Cap. 4. Obiectivele studiului, condiţiile de experimentare, materialul şi metodologia cercetării 41
4.1. Obiectivele studiului 41
4.2. Condiţiile naturale de climă în câmpul experimental, în anul 2010 42
4.3. Materialul biologic studiat 46
4.4. Metodologia cercetării 46
Cap. 5. Rezultatele obţinute şi interpretarea lor 48
5.1. Studiul variabilităţii principalelor caractere cantitative 48
5.1.1. Variabilitatea înălţimii plantelor 48
5.1.2. Variabilitatea numărului de ramificaţii pe plantă 49
5.1.3. Variabilitatea numărului de păstăi pe plantă 50
5.1.4. Variabilitatea lungimii păstăilor 51
5.1.5. Variabilitatea lăţimii păstăilor 52
5.1.6. Variabilitatea numărului mediu de boabe pe plantă 53
5.1.7. Variabilitatea numărului de boabe pe păstaie 54
5.1.8. Variabilitatea greutăţii boabelor pe plantă 55
5.1.9. Variabilitatea greutăţii boabelor pe păstaie 56
5.1.10. Variabilitatea masei a 1000 boabe 57
Concluzii şi recomandări 60
Bibliografie 61

Extras din document

Rezultatele prezentate în lucrarea de faţă reprezintă o sinteză parţială a unor date dintr-un experiment mai amplu desfăşurat în cadrul disciplinei de Ameliorarea plantelor, ce vizează cunoaşterea cât mai completă a caracterelor şi însuşirilor unui număr de 35 de cultivare de fasole.

Dintre aceste cultivare, majoritatea sunt populaţii locale provenite de la Banca de Resurse Genetice Vegetale Suceava, doar patru cultivare fiind soiuri ameliorate de fasole pentru păstăi.

Cele 31 de populaţii locale s-au remarcat prin manifestări diferite ale tipului de creştere, cele mai multe dintre ele având o creştere determinată (port erect şi o înălţime a plantelor de circa 45-60 cm).

Unul dintre scopurile iniţiale ale experimentării s-a referit la stabilirea direcţiei de utilizare a acestor populaţii locale, respectiv pentru boabe sau pentru păstăi, pentru realizarea acestui obiectiv impunându-se efectuarea unor analize de calitate asupra păstăilor.

Un alt scop, ce se doreşte a fi atins şi cu ajutorul studiilor din prezenta lucrare, constă în identificarea celor mai valoroase caractere şi însuşiri ale acestor surse de germoplasmă de fasole, astfel încât să poată fi folosite în alte viitoare programe de ameliorare ale acestei specii.

Tema abordată se aliniază în curentul tot mai generalizat atât în lume cât şi în România, referitor la reconsiderarea valorii surselor de germoplasmă autohtone în programele de ameliorare, precum şi la importanţa colectării, studierii şi mai ales conservării acestor populaţii locale.

CAPITOLUL 1

IMPORTANŢA ŞI SITUAŢIA CULTURII FASOLEI

PENTRU PĂSTĂI ÎN LUME

1.1. Importanta culturii fasolei pentru păstăi

1.1.1. Importanţa alimentară

Fasolea se utilizează în alimentaţia oamenilor ca boabe verzi şi uscate sau păstăi verzi, sub forma a numeroase preparate culinare. După modul de utilizare, este cunoscută în popor ca “fasole de câmp”, când se folosesc seminţele uscate, “fasole de grădină”, când se cultivă pentru păstăi şi fasole “bobi”, când se utilizează seminţele nemature, respectiv când plantele sunt în faza de “maturitate în verde a păstăilor sau maturitate tehnologica” (MUNTEANU, 1994).

În cazul în care se cultivă pentru legume, de la fasole se folosesc păstăile verzi, imature, care sunt foarte apreciate şi se pot prepara fie în stare proaspătă, fie conservate (prin congelare sau uscare), în componenţa diferitor preparate culinare (SILBERNAGEL, 1986; MYERS şi colab., 1999). În secolul al XVIII-lea, În Toscana - Italia, fasolea devenise atât de populară, încât porecla locuitorilor era “fagiolari sau mangia fagioli” - mâncătorii de fasole (http://www.toscanaoggi.it/), existând şi o canţonetă populară în care se regăseşte versul "fiorentin mangia fagioli, lecca piatti e ramaioli" (http://www.ribollita.net/).

Păstăile de fasole se utilizează pe scară largă şi ca materie primă în industria conservelor de legume.

În bucătăria chinezească şi japoneză, se utilizează şi lăstarii tineri, preparaţi sub formă de salată, iar în unele ţări asiatice (India, Birmania, Pakistan, Afganistan, China, Japonia), oamenii folosesc în alimentaţie şi rădăcinile de la specia Phaseolus aconitifolius (OLARU, 1982).

Fisiere in arhiva (2):

  • Consideratii Generale Privind Cultura si Ameliorarea Fasolei Pentru Pastai
    • Anexe.doc
    • Licenta.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE Şl MEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD" IAŞI