Influența Lucrărilor Solului Asupra Producției de Porumb

I. INFLUENŢA LUCRĂRILOR SOLULUI ASUPRA PRODUCŢIEI DE PORUMB

1.1. Importanţa culturii porumbului

Porumbul este una din principalele cereale ale lumii, ocupând locul trei ca suprafaţă cultivată după orez şi grâu. Această plantă are mai multe avanteje, cum ar fi: o capacitate mare de producţie; o plasticitate ecologică mare; este o cultură mecanizabilă 100 %, recoltarea făcându-se fără pericolul scuturării; valorifică foarte bine îngrăşămintele organice şi minerale, cât şi apa de irigaţie.

Porumbul are foarte multe întrebuinţări în alimentaţia omului, animalelor cât şi ca materie primă pentru o serie de industrii.

În alimentaţia omului boabele de porumb constituie un aliment de bază, consumat sub diferite forme, specifice fiecărei regiuni unde este cultivat. Acestea se pot consuma ca atare sau sub formă de porumb fiert sau copt.

Prin măcinarea integrală a boabelor rezultă făina de porumb sau mălaiul. Lipsa glutenului face ca mălaiul să fie nepotrivit pentru fabircarea pâinii. Totuşi el poate participa la fabricarea pâinii, amestecat într-o proporţie potrivită cu făina de grâu sau făina de secară.

Din făina de porumb se prepară biscuiţi, chec, budinci, diferite feluri de prăjituri. Prin măcinarea boabelor se fac crupe şi fulgi de porumb.

În alimenţaţia animalelor porumbul este utilizat ca boabe întregi sau măcinate, ca hrană de bază în creşterea şi îngrăşarea porcilor şi păsărilor. Uruiala de porumb (boabe măcinate) este apreciată ca un valoros nutreţ concentrat pentru taurine, ovine, cabaline.

Ca plantă întreagă, porumbul recoltat înainte de maturitatea deplină este considerat unul din cele ma valoroase plante de nutreţ suculent, atât prin valoarea nutritivă cât şi prin siplitatea culturii.

Ciocolăii sunt folosiţi ca nutreţ grosier în toate ţările cultivatoare de proumb. Aceştia pot sa fie tocaţi, şi însilozaţi împreună cu furaje suculente (sfecla de zahăr). Tot ca furaje sunt folosite reziduriile de la prelucrarea porumbului: tărâţe, turtele rezultate de la extragerea uleiului, borhoturile de la fabricile de spirt, etc.

În industrie, boabele de porumb se folosesc pentru extragerea făinii degresate, sau la fabricarea berii cu adaus de orzoaică.

Din ciocălăi se obţin celuloza, furfurolul, săpunuri, vitamine, sau sunt folosiţi drept combustibili. Planta întreagă se poate folosi în obţinerea unor combustibili (metanol, etanol).

1.2. Importanţa lucrărilor solului în cultura porumbului

Lucrările solului sunt intervenţii ce se aplică la sol cu scopul de a creea condiţii favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor de cultură.

Pentru a fi cultivat pământul, acesta trebuie lucrat. La început au fost mijloace rudimtentare din piatră sau lemn, apoi, o dată cu dezvoltarea industriei au devenit din ce în ce mai performante.

În SUA în anul 1820 este cunoscut plugul de fier cu tracţiune animală iar în 1892 apar primele tractoare agricole.

În Europa construcţia masivă de maşini şi tractoare agricole a început după anul 1910, iar primele pluguri reversibile sunt construite în anul 1930, la început cu o trupiţă, apoi cu mai multe.

În prezent există o gamă foarte largă de maşin agricole care efectuează lucrări ale solului iar în unele cazuri această activitate a devenit exagerată cu implicaţii negative asupra însuşirilor lui.

Lucrările solului au următoarele avantaje:

- afânează solul creeînd condiţii optime pentru introducerea seminţelor, germinarea lor şi dezvoltarea sistemului radicular al plantelor;

- încorporează în sol resturile organice rămase după recoltarea culturilor, a îngrăşămintelor chimice, organice, verzi şi amendamente;

- acţionează asupra combaterii bolilor şi dăunătorilor prin încorporarea în profunzime a sursei de infecţie, întreruperea ciclului de dezvoltare la insecte, distrugerea cuiburilor de rozătoare;

- influenţează pozitiv activitatea microrganismelor aerobe din sol;

- determină intensificarea proceselor chimice ce au loc în sol cu importanţă deosebită în creşterea conţinutului în elemente nutritive accesibile plantelor;

- influenţează regimul hidric al solului cu implicaţii directe în acumularea şi reţinerea apei în sol iar în cazul excesului de umiditate îmbunătăţeşte drenajul intern;

- influenţează eficacitatea celorlalte măsuri din tehnologia de cultură (eficacitatea îngrăşămintelor, a apei de irigat, a erbicidelor);

- inflenţează eficienţa economică a culturilor, cunoscându-se faptul că cele mai mari cheltuieli în tehnologia unei culturi sunt făcute pentru executarea lucrărilor solului (carburanţi, lubrefianţi, uzura agregatelor, retribuţia mecanizatorului ş.a).