Promovarea turismului în Județul Maramureș

INTRODUCERE

Judeţul Maramureş, prin aşezarea lui geografică, dispune de condiţii naturale deosebite pentru dezvoltarea turismului. Pe lângă cadrul natural, judeţul este deţinătorul unor importante monumente istorice şi de artă unice în felul lor. Porţile maramureşene,renumite monumente de artă populară, bisericile de lemn în stil maramureşean din localităţile: Bogdan Vodă, Ieud, Bârsana, Budeşti şi altele, care sunt atestate documentar încă din veacul al XVII-lea.Caracterul relativ izolat al Maramureşului a permis conservarea în satele acestei zone a arhitecturii tradiţionale, în special construcţii din lemn: case, monumente, biserici, care păstrează tradiţiile milenare ale meşterilor cioplitori din zonǎ. Dar la fel de autentice sunt şi alte elemente precum portul popular,artizanatul sau folclorul.

Ţara Maramureşului dispune de o reţea naturală de izvoare minerale şi termale.Acestea reprezintă componenta hidrică care este valorificată în scopuri balneare, care a determinat amenajări începând de acum două milenii şi continuând până în zilele noastre. Prin staţiune balneoclimatică, în general, se defineşte o localitate care dispune de factori naturali favorizanţi (balneari şi climatici), de o exploatare dirijată a acestora, precum şi de o bază tehnico-materiala adecvată, capabilă să ofere turiştilor condiţii de cazare, masă, agrement sau tratament.(Ion Talabă, 1991). Într -un interval de şapte deceni în ţara noastră s-au făcut progrese uriaşe în domeniul balneologiei, oferind condiţii din ce în ce mai bune pentru tratament şi odihnă.

Am ales Maramureşul ca studiu de caz pentru că este o regiune unică şi autentică în acelaşi timp, atât din punct de vedere al reliefului, al mediului natural cât şi din punct de vedere al tradiţiilor locale şi al datinilor specifice. În ciuda vitregiilor, locuitorii satelor maramureşene şi-au păstrat vii tradiţiile şi folclorul. Astăzi puteţi vizita aceste locuri şi puteţi admira stilul unic de viaţă al oamenilor de aici. În puţine alte regiuni ale Europei s-a dezvoltat o cultură rurală atât de puternică. Maramureşul este prin excelenţă izvorul cel mai bine păstrat al tradiţiilor strămoşeşti. Este locul în care simplitatea se îmbină armonios cu omenia,conferindu-le acea nobleţe dătătoare de har.

CAPITOLUL 1

SCURTĂ PREZENTARE TURISTICĂ A JUDEŢULUI MARAMUREŞ

Judeţul Maramureş, situat la graniţa nordică a României cu Ucraina, cuprinde vechile "pământuri" ale Maramureşului, Chioarul, Lăpuş şi Depresiunea Baia Mare. Datorită bogăţiilor în aur, argint, plumb, zinc, sare, paşuni întinse, păduri şi terenuri agricole, fauna şi flora, au facut ca acest judeţ să fie locuit cu mii de ani în urmă. Municipiul Baia Mare este reşedinţa administrativă a acestui judeţ. Acum populaţia este alcătuită din români (81%), maghiari (10,5 %), ucrainieni (6,8 %), rromi (1,3 %), germani (0,6 %) şi alte naţionalităţi. Din suprafaţa de 6.215 kmp a judeţului, zona montană ocupă 43 %, cu Munţii Rodna şi Masivul Pietrosul (2.303 m) - cel mai înalt din Carpaţii Orientali - şi zona vulcanică cu Munţii Gutâi şi Ţibleş (1.300-1.800 m); 30 % din suprafaţa sunt dealuri şi platouri iar 27 % sunt ocupate de depresiuni, lunci şi terase. În mijlocul Maramureşului, a Munţilor Rodnei, Gutâi şi Ţibleş se găseşte Depresiunea Maramureşului, cea mai mare din România (75 km lungime şi 20 km lăţime). Pe crestele munţilor iarna domneşte până în lunile mai-iunie. Locurile pitoreşti, aflate lângă oraşul Baia Sprie sunt vizitate de turişti datorită frumuseţii lacului de acumulare de la Firiza. Caracteristic acestui judeţ sunt resursele hidrominerale (peste 100 de izvoare), în special lângă Baia Borşa, Vişeul de Sus, Baiut şi Poiana Botizii. Judeţul Maramureş are 62 de terenuri de vânătoare cu o suprafaţǎ de 587.000 ha. De asemenea se mai află şi opt rezervaţii naturale. Judeţul este bogat în elemente etnografice şi folclorice. Arta populară este conservată într-o formă specifică acestei zone: case şi porţi din lemn, unelte, ceramicǎ, biserici de lemn-unice în lume, obiceiuri populare. Judeţul Maramureş are porţile deschise pentru turiştii care doresc să cunoască originalitatea culturii populare prin muzeele din Baia Mare şi Sighetu Marmaţiei; prin cele peste 200 de monumente de arhitectură populară de la Borşa, Izvoarele şi Mogoşa. Extrem de originale sunt satele situate pe văile Izei, Marei, Vişeului şi Tisei care formează un adevărat muzeu în aer liber. Unic în lume este Cimitirul Vesel din satul Săpânţa. În acest judeţ se găsesc 8 muzee, 67 de locuri şi monumente istorice, 363 monumente de arhitectură şi 13 zone istorice situate în oraşe şi sate.

1.1 Structura administrativă-municipii:

• BAIA MARE-reşedinta de judeţ (cu 150.000 locuitori, la poalele Munţilor Gutâi, pe râul Sasar, cu nesecate comori de frumuseţe, într-un univers aparte);

• Sighetu Marmaţiei

• oraşe (11): Baia Sprie; Borşa; Cavnic; Dragomireşti; Seini,; Saliştea de Sus; Somcuţa Mare;Ulmeni;Tauţii Magherauş; Tg. Lapuş; Vişeu de Sus.

• 63 comune.

Aşezare:

În extremitatea nord vestică a României, la graniţa cu Ucraina, în apropierea paralelei 47'55" latitudine nordică şi a meridianului 23'55" longitudine estică, deci foarte aproape de centrul geografic al Europei.

Vecini:

La nord-Ucraina; la vest-Satu Mare; la sud-Salaj, Cluj, Bistriţa Năsăud; la est-Suceava;

Suprafaţa:

6. 304 km2 (respectiv 2,6 % din teritoriul ţării);

Populaţie:

510 110 locuitori;

Imag.1 Sursa: http://www.romaniainimagini.ro/judet/detalii/id/27

Relieful:

Este predominant muntos, în general accidentat, înălţimile variind între 200 m în depresiuni şi 2.300 m pe culmile muţilor (care reprezintă prin excelenţă 3/4 din teritoriu). Are aspectul unui larg amfiteatru natural. Depresiunea Maramureşului este înconjurată de munţi în totalitate, la sud-vestul ei aflându-se munţii vulcanici Oaş, Gutâi şi Ţibleş, la est Munţii Maramureşului şi la sud-est Munţii Rodnei (cu vf. Pietrosu de 2.303 m), cu creste ascuţite şi prelungi, abrupturi impunătoare şi văi pitoreşti. Mai cuprinde părţi din Subcarpaţii Transilvaniei, Podişul Someşan, Dealurile vestice.