Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli

Licență
8/10 (1 vot)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 71 în total
Cuvinte : 27073
Mărime: 13.49MB (arhivat)
Cost: 10 puncte

Extras din document

Malus domestica Borkh sau mărul cultivat reprezintă un hibrid interspecific natural rezultat din încrucişarea spontană consecutivă a mai multor specii între care Malus silvestris a avut un rol determinant.

Ponderea pe care o ocupă cultura mărului la noi în ţară, se datorează, în primul rând, rolului pe care îl au merele în alimentaţia omului, în profilaxia şi combaterea unor boli, în ameliorarea condiţiilor microclimatice şi sporirea veniturilor celor care-l cultivă.

Plantaţiile de măr din imediata apropiere a oraşelor, dar mai ales merii plantaţi în jurul caselor, exercită o influenţă favorabilă asupra micro climatului, care se resimte în privinţa temperaturii, umidităţii şi a purităţii aerului.

Mărul este adesea folosit ca vegetaţie lemnoasă în amenajarea grădinilor, alături de alţi pomi şi arbuşti fructiferi decorând prin habitus, frunziş, flori, furnizând în acelaşi timp şi fructele dorite. Se pretează foarte bine la conducerea sub forme artistice, palisate.

Mărul a fost cultivat în ţara noastră din timpuri îndepărtate, fapt atestat de numeroase izvoare istorice scrise, precum şi de numeroase documente arheologice.

Dacii, strămoşii poporului nostru, cunoşteau şi cultivau mărul înainte de cucerirea romană. Începând din secolul al XVI lea, numeroase documente istorice, autohtone şi străine, vorbesc despre calitatea merelor din diferite regiuni ale Ţării Româneşti.

După primul război mondial cultura mărului a cunoscut o dezvoltare mai intensă, fiind stimulată de importul a numeroase soiuri valoroase, de producerea dirijată a materialului săditor în pepiniere dar şi de posibilităţile bune de valorificare a fructelor.

Pomicultura pe teritoriul ţării noastre a fost practicată din timpuri foarte îndepărtate. Astfel, populaţiile din bazinul Carpatic au selecţionat şi ameliorat din flora spontană numeroase biotipuri locale la toate speciile de pomi.

Migraţiile populaţiilor nomade (tătarii, sec. XIII-XIV), apoi dependenţa de imperiul Otoman (sec. XV – XIX), au avut repercusiuni asupra întregii vieţi sociale şi desigur, a pomiculturii, care devenise o sursă de trai a populaţiei şi de acoperire a birurilor.

Importanţa acestei culturi constă în faptul că, prin respectarea tehnologiei de cultură, se obţin recolte abundente în fiecare an, merele având calităţi gustative superioare faţă de alte fructe, având şi o capacitate de păstrare pentru o perioadă îndelungată.

Merele au o valoare energetică mare care ajunge şi depăşeşte uneori 85 de calorii la 100 grame. În stare proaspătă ele conţin cantităţi importante de zaharuri (7-17 %) în special zaharuri simple, uşor asimilabile. Conţinutul merelor în substanţe hrănitoare şi substanţe aromate face ca alături de valoarea alimentară, aceste fructe să aibă şi o valoare terapeutică deosebită, explicând prezenţa lor atât în alimentaţia omului sănătos, dar şi în diferite regimuri.

Dacă sunt consumate la micul dejun, merele au un rol important în prevenirea cancerului intestinului gros, ştiut fiind că sunt deconstipante renumite. La nivelul intestinului, aceste fructe au o mare putere absorbantă a toxinelor.

Merele constituie, de asemenea, unul dintre cele mai recomandate remedii pentru tratarea diareii infantile. De asemenea, au o acţiune favorabilă asupra diurezei şi a eliminării acidului uric, fiind recomandate persoanelor cu artroză, obeziilor şi reumaticilor. Fructele sunt considerate mijloace de luptă împotriva hipertensiunii arteriale, preventiv sau curativ.

Pentru a avea aceste efecte menţionate, merele trebuie consumate în stare proaspătă. Acest lucru este posibil datorită existenţei în cultură a unui conveer varietal larg care satisface toate gusturile.

Dintre multitudinea problemelor care se întrevăd în pomicultura din ţara noastră, două se conturează şi se impun a fi luate în considerare:

accentuarea productivităţii şi ameliorarea calităţii;

- diminuarea caracterului regional al consumului de fructe, ca urmare a modernizării infrastructurii pentru transport (actual, piaţa merelor se află la Köln – Germania).

Se apreciază ca pe viitor dezvoltarea pomiculturii se va realiza prin următorii factori:

- producerea de material săditor pomicol liber de virize;

- densitatea optimă a plantaţiilor;

- raţionalizarea formelor de coroană;

- perfecţionarea structurii sortimentului de soiuri şi nu în ultimul rând, ridicarea eficienţei economice şi profitabiliăţii unităţilor de producţie pomicolă.

Maximizarea profitului va trebui să constituie funcţia obiectiv în activitatea agenţilor economici din toate ramurile agriculturii inclusiv în sectorul pomicol

Preview document

Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 1
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 2
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 3
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 4
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 5
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 6
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 7
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 8
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 9
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 10
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 11
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 12
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 13
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 14
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 15
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 16
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 17
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 18
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 19
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 20
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 21
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 22
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 23
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 24
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 25
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 26
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 27
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 28
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 29
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 30
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 31
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 32
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 33
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 34
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 35
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 36
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 37
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 38
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 39
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 40
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 41
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 42
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 43
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 44
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 45
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 46
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 47
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 48
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 49
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 50
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 51
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 52
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 53
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 54
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 55
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 56
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 57
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 58
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 59
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 60
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 61
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 62
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 63
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 64
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 65
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 66
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 67
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 68
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 69
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 70
Studii privind comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la boli - Pagina 71

Conținut arhivă zip

  • Studii Privind Comportarea unor Soiuri de Mar cu Rezistenta la Boli.doc

Alții au mai descărcat și

Studii privind Stabilirea Perioadei Optime de Altoire a Soiurilor de Măr

Introducere Cultura pomilor şi arbuştilor fructiferi, parte componentă a sectorului horticol şi, implicit, a agricuturii din România, are o veche...

Recolta și Calitatea Fructelor de Măr în Funcție de Normarea Încarcăturii cu Rod

INTRODUCERE Republica Moldova posedă condiţii de climă şi de sol destul de favorabile pentru cultura speciilor pomicole, pomicultura reprezintă...

Cercetari Privind Speciile Dăunătoare și Utile din Unele Plantații Pomicole de Măr

INTRODUCERE STAŢIUNEA DE CERCETARE ŞI DEZVOLTARE POMICOLĂ IAŞI Activitatea de cercetare în domeniul pomiculturii a început din anul 1957, în...

Lucrările Agricole Anuale în Pomicultură

În cursul lunii martie, executarea lucrărilor din livadă este strâns legată de condiţiile de climă, astfel încât o parte din acestea pot începe...

Pomicultura

1.Sieme de coronă recomandate pentru livezile intensive. Sistemele de coroana adoptate sunt: fusul tufa, palmeta etajata si neetajata, vasul...

Ecotehnica cultivării tutunului și hameiului

TIPUL DE SOL DIN REGIUNEA BUCURESTI Soluri de tip hidromorf si brun-roscate Caracteristici : soluri predominant lutoargiloase cu continut...

Lepidoptere

FLUTURELE ALB AL VERZEI - PIERIS BRASSICAE Fluturele alb al verzei este raspandit in majoritatea tarilor din Europa, in Asia (Japonia) si in...

Te-ar putea interesa și

Soiurile de Mere din România

INTRODUCERE Dintre principalele ramuri de producţie ale agriculturii din ţara noastră, pomicultura ocupa pozitie de prim ordin, ca urmare a...

Ai nevoie de altceva?