Studiul caracteristicilor fizico-structurale si biochimice asupra frunzelor rosii de vita de vie ale unor soiuri din specia Vitis Vinifera L

Imagine preview
(9/10 din 1 vot)

Aceasta licenta trateaza Studiul caracteristicilor fizico-structurale si biochimice asupra frunzelor rosii de vita de vie ale unor soiuri din specia Vitis Vinifera L.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier pdf de 64 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Prof. Dr. Rotaru Liliana

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

Cuprins ...3
Lista figurilor .4
Lista tabelelor .5
Introducere .6
PARTEA I
Capitolul 1 - CARACTERISTICI ȘI PARTICULARITĂȚI ALE APARATULUI FOLIAR AL VIȚEI DE VIE ..8
1.1 Considerații morfologice privind aparatul foliar al viței de vie 8
1.2 Considerații generale asupra pigmenților din apratul foliar al viței de vie 11
Capitolul 2 - PODGORIA IAȘI 14
PARTEA a II-a - CONTRIBUȚII PROPRII
Capitolul 3 - SCOPUL ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRILOR .24
Capitolul 4 - CADRUL ORGANIZATORIC ȘI INSTITUȚIONAL DE DESFĂȘURARE A CERCETĂRILOR 26
4.1 Metode de cercetare 27
4.2 Materialul biologic utilizat ..31
Capitolul 5 - REZULTATELE CERCETĂRILOR EXPERIMENTALE ..36
5.1. Analiza principalelor caracteristici biometrice ale frunzelor (metodă nedestructivă) .36
5.2. Analiza conținutului in clorofilă al materialului biologic (metodă nedestructivă) 38
5.3. Analiza parametrilor cromatici (metodă nedestructivă) .43
5.4. Analiza conținutului total de umiditate .46
5.5. Analiza conținutului de substanță uscată totală ..50
5.6. Analiza conținutului în cenușă ..54
5.7. Analiza conținutului în antociani monomerici și compuși fenolici totali ..57
Capitolul 6 - CONCLUZII ...60
Bibliografie .62

Extras din document

PARTEA 1

INTRODUCERE

Vița de vie face parte din familia Vitaceae, familie ce cuprinde un număr mare de soiuri și taxoni, răspândiți pe un areal larg cu o plasticitate ecologică ridicată. Datorită formării principalelelor specii ale genului Vitis în trei arii ecologice diferite, acestea prezintă caracteristici morfologice diferite.

Vitaceaele sunt reprezentate prin 12 genuri, după cei mai mulți autori, iar după unii, prin 14 sau chiar 18 genuri și cca. 1100 specii, răspândite pe un areal geografic foarte larg. Dintre acestea genul Vitis este cel mai important, deoarece cuprinde speciile de viță de vie care se cultivă pentru producția de struguri și cele care se folosesc pentru portaltoi.

Se cunosc 108 specii, răspândite în zonele temperate, subtropicale și tropicale din Europa, Asia, America de Nord, America Centrală, America de Sud. Din celee108 specii, numai 60 sunt bine identificate: 33 specii americane, 27 specii asiatice, în care se include specia Vitis vinifera L.

Viticultura (lat. vitis - viță de vie; cultura - cultivare, îngrijire), ca ramură de bază a agriculturii, a însoțit formarea și dezvoltarea civilizației umane de-a lungul timpului, reprezentând și astăzi o ocupație de bază, datorită avantajelor economice și sociale pe care le prezintă (Mustea, 2004).

Monitorizarea și analizarea genului Vitis L. a reprezentat și reprezintă o importantă operațiune în vederea diversificării conveierului varietal și producerii de noi soiuri adaptate mai bine la condițiile climatice din țara noastră. În momentul de față, amelioratorii se confruntă cu problama lipsei studiilor stiințifice amănunțite și de actualitate, conducând la restrângerea posibilitățilorrde a se efectua operațiuni de ameliorare asupra unor genotipuri valoroase.

Colorarea frunzelor toamna este un fenomen care afectează frunzele verzi ale multor specii. În puține săptămâni, frunzele verzi devin roșii, galbene, mov, portocalii, roz, magenta, albastre și negre. Acest fenomen poartă si denumirea de foliaj de toamnă.

La vița de vie ca și la alte alte plante, culoarea verde este datorată prezenței clorofilei din frunze. Se găsește într-o cantitate abundentă în celulele frunzei pe perioada de creștere și verdele clorofilei domină culorile oricărui alt pigment prezent în frunză.

Clorofila are o funcție vitală pentru plantă: captează razele solare și folosește energia rezultată pentru a hrani planta- zaharuri simple care sunt produse din apă și dioxid de carbon. Aceste zaharuri sunt nutrienții de bază ai plantei - singura sursă de carbohidrați necesară plantei pentru creștere și dezvoltare. În acest proces de producere a hranei, clorofila se ,,rupe”, consumându-se în continuu. Pe durata sezonului de creștere, planta inlocuiește mereu clorofila pierdută, deci proporția este destul de mare pentru a menține coloritul verde al frunzei.

Spre sfârșitul verii, când ziua se scurtează și temperaturile sunt mai scazute, țesuturile conducătoare prin care se transportă nutrientii se închid gradual datorită unui strat special de celule blocatoare care se formează la baza frunzei. Pe măsură ce acest strat de celule blocatoare se dezvoltă, cantitățile de apă și de minerale care pătrund în frunză sunt reduse treptat, apoi brusc - în acest timp clorofila începe să se piardă. Deseori vasele raman încă verzi dupa ce țesutul dintre ele își schimbă complet culoarea.

O mare parte din clorofilă este stocată în aparatul fotosintetic II (Light Harvesting Complex II or LHC II), cea mai complexă structură proteică de pe Pământ. LHC II este locul în care lumina este captată pentru fotosinteză. Este localizată în membrana tilacoidă din cloroplast și este compusă din apoproteine și câțiva liganzi, cele mai importante fiind Clorofila A si B. Spre sfârșitul perioadei de vegetație, acest sistem este întrerupt. Clorofila se degradează prima.

Studii recente arată că degradarea clorofilei este catalizată de reducerea clorofilei b, care se reduce în 7-hidroximetil clorofila A, care se reduce până la Clorofila A. Se crede că astfel se destabilizează întregul sistem, fapt care duce la destrămarea apoproteinei. O enzimă importantă în această destrămare este FtsH6, care apartine familiei de proteaze.

Clorofila se transformă în tetrapirole incolore cunoscute ca clorofila nonfluorescentă catabolizată (NCCS). În timp ce clorofila se degradează, pigmenții galbeni, ascunși de xantofile și cei portocalii de beta-caroten ies la suprafată. Acești doi pigmenți sunt prezenți tot timpul însă, cei roșii, antocianici sunt sintetizați după ce jumatate din clorofilă este degradată. Aminoacizii rezultati sunt depozitați pe tot parcursul iernii în radacini, lăstari, și trunchi până în primăvară când vița de vie pornește în vegetație din nou.

Fisiere in arhiva (1):

  • Studiul caracteristicilor fizico-structurale si biochimice asupra frunzelor rosii de vita de vie ale unor soiuri din specia Vitis Vinifera L.pdf

Bibliografie

1. Banu C., Nour Violeta, Săhleanu E., Bărăscu E., Stoica A., 2010 - Alimente funcționale, suplimente alimentare și plante medicinale. Edit. ASAB, București.
2. Beceanu D., Anghel R., Filimon V. R., 2011 - Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară: struguri, fructe, legume. Edit. PIM Iași, România.
3. Bergmeyer H.U., 1974 - Methods of enzymatic analysis. Vol. 1. Academic Press, New York. 2nd Edition
4. Biber P. D., 2007 - Evaluating a chlorophyll content meter on three coastal wetland plant species. J. of Agricultural Food and Environmental Sciences.
5. Boyer J. S., Wong S. C., Farquhar G. D., 1997 - CO2 and water vapor exchange across leaf cuticle (epidermis) at various water potentials. Plant Physiology
6. Burzo I., 2014 - Modificări climatice și efectele asupra plantelor horticole. Ed. Sitech, Craiova
7. Burzo I., Dejeu L., Serdinescu A., Bădulescu L., 2005 - Fiziologia plantelor de cultură. Vol. III, Fiziologia viței de vie. Edit. Elisavaros, București.
8. Cotea D. V., Barbu N., Grigorescu C., Cotea V. V., 2000 - Podgoriile și vinurile României. Ed. Academiei, București.
9. Cotea D. V., Zănoagă C., Cotea V. V., 2009 - Tratat de oenochimie, Vol. I. Ed. Academiei Române, București, România
10. Coțovanu Roxana, Rotaru Liliana, 2011 - Colecția ampelografică a Facultății de Horticultură Iași, sursă de germoplasmă viticolă. Lucrări științifice USAMV Iași, Seria Horticultură Iași
11. Constantinescu G., 1970 - Ampelografia României, vol. I. Editura Academiei, București.
12. Damian Doina, Calistru G., Savin C., Vasile A., Zaldea G., 2006 - Valoarea agrobiologică și tehnologică a unor soiuri noi și clone de viță de vie create la SCDVV Iași. Lucrări științifice U.S.A.M.V. Iași, Seria Horticultură
13. Davies K. M., 2004 - Plant pigments and their manipulation. Annual plant reviews. Vol. 14, CRC Press, Boca Raton, Florida, USA
14. Dobrei A., 2003 - Viticultură. Ed. Agroprint, Timișoara.
15. Dobrei A., Rotaru Liliana, Mustea M., 2005 - Cultura viței de vie. Ed. Solness Timișoara.
16. Filimon V. R., Filimon Roxana, Rotaru Liliana, 2014 - Characterization of some Vitis vinifera L. indigenous varieties by analysis of leaf photosynthetic pigments. Buletin USAMV Cluj-Napoca, Seria Horticultură
17. Filimon V. R., Filimon Roxana, Rotaru Liliana, 2014 - Determination of the polyphenol oxidase activity in relationship to total phenolic and anthocyanin content of some Romanian vine varieties (Vitis vinifera L.) for table grapes.
18. Giusti M. M., Wrolstad R. E., 2003 - Acylated anthocyanins from edible sources and their applications in food systems. Biochem. Eng. J.
19. Kato M., Shimizu S., 1985 - Chlorophyll metabolism in higher plants vi. involvement of peroxidase in chlorophyll degradation. Plant Cell Phys.
20. Keller M., 2010 - The science of grapevines: anatomy and physiology. Academic Press, Elsevier Inc.
21. Lee J. H. și Schwartz S. J., 2005 - Analysis of Carotenoids and Chlorophylls in Foods in Methods of Analysis of Food Components and Additives (editor Ötles S.). CRC Press, Taylor & Francis Group, Boca Raton, FL.
22. Lovisolo C., Schubert A., Restagno M., 1996 - Photosynthesis of grapevine leaves of different age at high and low light intensity.
23. Mustea M., 2004 - Viticultură. Bazele biologice, înființarea și întreținerea plantațiilor tinere de vii roditoare. Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iași.
24. Oprea Ș., Moldovan S. D., 2007 - Ameliorarea viței de vie în România. Ed. Poliam, Cluj-Napoca.
25. Rotaru Liliana, 2009 - Soiuri de viță de vie pentru struguri de vin. Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iași.
26. Rotaru Liliana, Mustea M., Petrea G., Nechita B., 2010 - New creations vinifera for table grapes intended for the restrictive conditions of culture of the North-Eastern zone of Romania. USABT - Journal of Horticulture, Forestry and Biotechnology
27. Rotaru Liliana, Stoleru V., Filipov F., Mustea M., Petrea G., 2011 - The influence of the "terroir" concerning the quantity and quality of grapes yield at white grapevine varieties growing in the Iasi vineyard. Jornal of Life Sciences.
28. Țârdea C., 2007 - Chimia și analiza vinului. Edit. Ion Ionescu de la Brad, Iași.
29. Wermelinger B., Koblet W., 1990 - Seasonal growth and nitrogen distribution in grapevine leaves, shoots and grapes. Vitis
30. Willows R. D., 2004 - Chlorophylls. În Plant pigments and their manipulation. Annual plant reviews. Vol. 14 (ed. Davies K. M.). CRC Press, Boca Raton, Florida, USA
31. Wrolstad R. E., 2004 - Anthocyanin pigments-bioactivity and coloring properties. J. of Food Science, www.ift.org.