Studiul pajiștilor din interfluviul Timiș-Bega - studiu de caz islazul comunal Foeni

Licență
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 60 în total
Cuvinte : 15210
Mărime: 23.26MB (arhivat)
Cost: 13 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Prof.dr.ing. Ionel Samfira
UNIVERSITATEA DE ŞTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ A BANATULUI DIN TIMIŞOARA FACULTATEA AGRICULTURĂ SPECIALIZAREA INGINERIA MEDIULUI AGRICOL

Cuprins

Introducere

Capitolul I

Clasificarea şi importanţa pajiştilor naturale 5

1.1. Clasificarea pajiştilor 6

1.2. Răspândirea pajiştilor 12

1.3. Productivitatea pajiştilor 14

Capitolul II

Pajiştile din interfluviul Timiş-Bega 19

2.1 Delimitarea geografică a interfluviului Timiş-Bega 19

Cadrul fizico - geografic al judeţului Timiş 19

2.2. Caracterizarea hidro-meteorologică a României în anul 2005 24

Capitolul III

Elemente de caractezicare ale zonei Foeni 34

Date privind Primăria Foeni 34

3.1 Incadrare administrative in judeţ 34

3.2 Incadrare geografică 35

3.3 Sate aparţinătoare 35

3.4 Suprafeţe:teren arabil,păşuni,fâneţe in teritoriul comunei 36

3.5 Situaţia creşterii animalelor 36

3.6 Activităţi productive agricole in comuna 36

3.7 Suprafeţe de pajişti 36

3.8 Lucrări care s-au efectuat pe pajişti 37

3.9 Caracterizarea tipurilor de suprafeţe productive 37

3.10 Climatologia zonei 37

Capitolul IV

Material şi metode. Scopul lucrării 38

4.1.Metode de determinare a producţiei şi biomasei unei pajişti 38

4.2.Metode de studiu a vegetaţiei pajiştilor 39

4.3.Scopul lucrării 41

Capitolul V

Rezultate si discuţii 42

5.1.Elemente de caracterizare pratologica a pajiştilor Foeni, perioada 2005-2006 42

5.2.Elemente de caracterizare pratologica a pajiştilor Foeni, perioada 2009-2010 48

Capitolul VI

Concluzii 53

Capitolul VII

Bibliografie 54

Extras din document

CAPITOLUL I

CLASIFICAREA ŞI IMPORTANŢA PAJIŞTILOR NATURALE

Noţiunea de pajişte provine din cuvântul de origine slavă pašište şi înseamnă loc acoperit cu iarbă (măruntă şi deasă), folosită ca nutreţ sau pentru păşunat; vegetaţie ierboasă care acoperă acest loc (Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, 1998).

După Noul Dicţionar Explicativ al Limbii Române (2002) pajiştea este un teren pe care creşte iarbă măruntă şi deasă, folosită ca nutreţ sau pentru păşunat.

Conform cu The Grassland Biome pajiştile reprezintă suprafeţe dominate de plante ierboase pe care se pot întâlni arbuşti şi arbori. (http://www.ucmp.berkeley.edu/ exhibits/biomes/grasslands.php, 2008)

O altă definiţie a pajiştii, conform Grasslands Ecosystems Profile,consideră pajiştea ca fiind o suprafaţă dominată de vegetaţie ierboasă menţinută în această stare cu ajutorul focului, păşunatului sau temperaturilor scăzute. În cazul în care factorii menţionaţi anterior ar lipsi de pe suprafeţele de pajişte vegetaţia ar tinde spre tufăriş iar apoi spre pădure. (MOYERS, 2001)

După alţi autori pajiştea reprezintă o suprafaţă de teren ocupată cu vegetaţie ierboasă permanentă, alcătuită din specii ce aparţin mai multor familii de plante, dintre care cele mai importante sunt gramineele şi leguminoasele perene (MOISUC et al., 2001).

Pajiştea este alcătuită din diferite specii, la care se adaugă microorganismele şi fauna. Astfel, pajiştea reprezintă o asociaţie de vieţuitoare ca rod al convieţuirii acestora, în decursul anilor, în anumite condiţii pedo-climatice (MOISUC, et al., 2001).

Suprafeţele ocupate în România la sfârşitul anului 2006 cu păşuni reprezintă 22,6%, iar cu fâneţe 10,4% din totalul agricol (Anuarul Statistic al României, 2007).

Deoarece de-a lungul sutelor de milioane de ani clima a evoluat în diferite direcţii, vegetaţia Terrei a suferit tot timpul schimbări, influenţând poziţia ecosistemelor şi biomurilor. Pajiştile au apărut acum circa 65 milioane de ani, în perioada asociată cu extincţia dinozaurilor, însă pe cea mai mare parte a suprafeţei uscatului pădurile erau încă dominante. Acestea au luat naştere pe măsură ce continentele evoluau din punct de vedere al formei lor (WARHOL, 2006).

Cu circa 25 milioane de ani în urmă (în Miocen şi Pliocen) climatul a determinat micşorarea suprafeţelor acoperite de pădure şi sporirea celor ocupate de pajişte, însă cea mai mare dezvoltare a pajiştilor are loc după erele glaciare din Pleistocen pe măsura extinderii suprafeţelor cu climat mai cald şi usca9t (http://www.ucmp.berkeley.edu/exhibits/biomes/grasslands.php,).

1.1. CLASIFICAREA PAJIŞTILOR

Pajiştile se clasifică în mai multe moduri, criteriile fiind diverse ca de exemplu: perenitatea vegetaţiei, modul de folosire, clima etc.

Din punct de vedere al perenităţii vegetaţiei pajiştile se clasifică în pajişti naturale (primare şi secundare) şi pajişti temporare.

Pajiştile naturale sunt acele pajişti în care vegetaţia ierboasă s-a instalat spontan, încadrând o mulţime de tipuri de pajişti, atât cele care s-au instalat şi dezvoltat paralel cu procesul de pedogeneză cât şi cele care au luat locul unor alte forme de vegetaţie (păduri) (MOISUC, 1991). La noi în ţară pajiştile permanente sunt în majoritatea cazurilor formaţiuni secundare ce au luat locul vegetaţiei forestiere.

a. Pajiştile naturale primare considerate primitive, sunt reprezentate prin pajiştile pe care vegetaţia ierboasă este instalată direct pe roca mamă odată cu procesul de pedogeneză. Factorii ecologici din zonele respective nu au permis formarea pădurilor (MOISUC et al., 2001, BĂRBULESCU et al., 1991).

b. Pajiştile naturale secundare, aceste pajişti nu pot fi calificate drept naturale, ci mai curând „seminaturale”, vegetaţia s-a instalat spontan, dar ele rezultă de fapt în urma activităţii omului şi a animalelor sale.

Pajiştile naturale secundare apărute în urma defrişării pădurilor sau cele din zona de deal apărute prin abandonarea terenurilor arabile sunt mai productive decât pajiştile naturale primare, datorită unui regim hidric mai bun. KIRKPATRICK et al. (1995) consideră ca principal atribut ce defineşte acest tip de pajişte, faptul că domină gramineele, acestea constituind cea mai mare parte din biomasă.

Preview document

Studiul pajiștilor din interfluviul Timiș-Bega - studiu de caz islazul comunal Foeni - Pagina 1
Studiul pajiștilor din interfluviul Timiș-Bega - studiu de caz islazul comunal Foeni - Pagina 2
Studiul pajiștilor din interfluviul Timiș-Bega - studiu de caz islazul comunal Foeni - Pagina 3
Studiul pajiștilor din interfluviul Timiș-Bega - studiu de caz islazul comunal Foeni - Pagina 4
Studiul pajiștilor din interfluviul Timiș-Bega - studiu de caz islazul comunal Foeni - Pagina 5
Studiul pajiștilor din interfluviul Timiș-Bega - studiu de caz islazul comunal Foeni - Pagina 6
Studiul pajiștilor din interfluviul Timiș-Bega - studiu de caz islazul comunal Foeni - Pagina 7
Studiul pajiștilor din interfluviul Timiș-Bega - studiu de caz islazul comunal Foeni - Pagina 8
Studiul pajiștilor din interfluviul Timiș-Bega - studiu de caz islazul comunal Foeni - Pagina 9
Studiul pajiștilor din interfluviul Timiș-Bega - studiu de caz islazul comunal Foeni - Pagina 10
Studiul pajiștilor din interfluviul Timiș-Bega - studiu de caz islazul comunal Foeni - Pagina 11
Studiul pajiștilor din interfluviul Timiș-Bega - studiu de caz islazul comunal Foeni - Pagina 12
Studiul pajiștilor din interfluviul Timiș-Bega - studiu de caz islazul comunal Foeni - Pagina 13
Studiul pajiștilor din interfluviul Timiș-Bega - studiu de caz islazul comunal Foeni - Pagina 14
Studiul pajiștilor din interfluviul Timiș-Bega - studiu de caz islazul comunal Foeni - Pagina 15
Studiul pajiștilor din interfluviul Timiș-Bega - studiu de caz islazul comunal Foeni - Pagina 16
Studiul pajiștilor din interfluviul Timiș-Bega - studiu de caz islazul comunal Foeni - Pagina 17
Studiul pajiștilor din interfluviul Timiș-Bega - studiu de caz islazul comunal Foeni - Pagina 18
Studiul pajiștilor din interfluviul Timiș-Bega - studiu de caz islazul comunal Foeni - Pagina 19
Studiul pajiștilor din interfluviul Timiș-Bega - studiu de caz islazul comunal Foeni - Pagina 20
Studiul pajiștilor din interfluviul Timiș-Bega - studiu de caz islazul comunal Foeni - Pagina 21
Studiul pajiștilor din interfluviul Timiș-Bega - studiu de caz islazul comunal Foeni - Pagina 22
Studiul pajiștilor din interfluviul Timiș-Bega - studiu de caz islazul comunal Foeni - Pagina 23
Studiul pajiștilor din interfluviul Timiș-Bega - studiu de caz islazul comunal Foeni - Pagina 24
Studiul pajiștilor din interfluviul Timiș-Bega - studiu de caz islazul comunal Foeni - Pagina 25
Studiul pajiștilor din interfluviul Timiș-Bega - studiu de caz islazul comunal Foeni - Pagina 26
Studiul pajiștilor din interfluviul Timiș-Bega - studiu de caz islazul comunal Foeni - Pagina 27
Studiul pajiștilor din interfluviul Timiș-Bega - studiu de caz islazul comunal Foeni - Pagina 28
Studiul pajiștilor din interfluviul Timiș-Bega - studiu de caz islazul comunal Foeni - Pagina 29
Studiul pajiștilor din interfluviul Timiș-Bega - studiu de caz islazul comunal Foeni - Pagina 30
Studiul pajiștilor din interfluviul Timiș-Bega - studiu de caz islazul comunal Foeni - Pagina 31
Studiul pajiștilor din interfluviul Timiș-Bega - studiu de caz islazul comunal Foeni - Pagina 32
Studiul pajiștilor din interfluviul Timiș-Bega - studiu de caz islazul comunal Foeni - Pagina 33
Studiul pajiștilor din interfluviul Timiș-Bega - studiu de caz islazul comunal Foeni - Pagina 34
Studiul pajiștilor din interfluviul Timiș-Bega - studiu de caz islazul comunal Foeni - Pagina 35
Studiul pajiștilor din interfluviul Timiș-Bega - studiu de caz islazul comunal Foeni - Pagina 36
Studiul pajiștilor din interfluviul Timiș-Bega - studiu de caz islazul comunal Foeni - Pagina 37
Studiul pajiștilor din interfluviul Timiș-Bega - studiu de caz islazul comunal Foeni - Pagina 38
Studiul pajiștilor din interfluviul Timiș-Bega - studiu de caz islazul comunal Foeni - Pagina 39
Studiul pajiștilor din interfluviul Timiș-Bega - studiu de caz islazul comunal Foeni - Pagina 40
Studiul pajiștilor din interfluviul Timiș-Bega - studiu de caz islazul comunal Foeni - Pagina 41
Studiul pajiștilor din interfluviul Timiș-Bega - studiu de caz islazul comunal Foeni - Pagina 42
Studiul pajiștilor din interfluviul Timiș-Bega - studiu de caz islazul comunal Foeni - Pagina 43
Studiul pajiștilor din interfluviul Timiș-Bega - studiu de caz islazul comunal Foeni - Pagina 44
Studiul pajiștilor din interfluviul Timiș-Bega - studiu de caz islazul comunal Foeni - Pagina 45
Studiul pajiștilor din interfluviul Timiș-Bega - studiu de caz islazul comunal Foeni - Pagina 46
Studiul pajiștilor din interfluviul Timiș-Bega - studiu de caz islazul comunal Foeni - Pagina 47
Studiul pajiștilor din interfluviul Timiș-Bega - studiu de caz islazul comunal Foeni - Pagina 48
Studiul pajiștilor din interfluviul Timiș-Bega - studiu de caz islazul comunal Foeni - Pagina 49
Studiul pajiștilor din interfluviul Timiș-Bega - studiu de caz islazul comunal Foeni - Pagina 50
Studiul pajiștilor din interfluviul Timiș-Bega - studiu de caz islazul comunal Foeni - Pagina 51
Studiul pajiștilor din interfluviul Timiș-Bega - studiu de caz islazul comunal Foeni - Pagina 52
Studiul pajiștilor din interfluviul Timiș-Bega - studiu de caz islazul comunal Foeni - Pagina 53
Studiul pajiștilor din interfluviul Timiș-Bega - studiu de caz islazul comunal Foeni - Pagina 54
Studiul pajiștilor din interfluviul Timiș-Bega - studiu de caz islazul comunal Foeni - Pagina 55
Studiul pajiștilor din interfluviul Timiș-Bega - studiu de caz islazul comunal Foeni - Pagina 56
Studiul pajiștilor din interfluviul Timiș-Bega - studiu de caz islazul comunal Foeni - Pagina 57
Studiul pajiștilor din interfluviul Timiș-Bega - studiu de caz islazul comunal Foeni - Pagina 58
Studiul pajiștilor din interfluviul Timiș-Bega - studiu de caz islazul comunal Foeni - Pagina 59
Studiul pajiștilor din interfluviul Timiș-Bega - studiu de caz islazul comunal Foeni - Pagina 60

Conținut arhivă zip

  • Studiul Pajistilor din Interfluviul Timis-Bega - Studiu de Caz Islazul Comunal Foeni.doc

Alții au mai descărcat și

Îmbunătățirea Calității Produselor de Panificație prin Utilizarea unor Materii Prime Superioare în Condițiile SC Dovis Impex SRL

Introducere Cu zece mii de ani în urmă, în valea Iordanului... Grâul se presupune că a început să fie cultivat în bazinul estic al Mediteranei,...

Agrotehnică aplicată la principalele culturi în cadrul unității agricole SC Agrocomplex Luncă Pașcani SA

Introducere Pentru realizarea unor culturi de calitate și productive din punct de vedere cantitativ, solul reprezintă principalul factor care...

Tehnologia producerii de sămânță de floarea-soarelui, în condițiile anului 2010, la SC Agrocomplex SA Lunca, Pașcani

INTRODUCERE În anul 1931, N. Vavilov a situat originea florii - soarelui în partea de nord a Mexicului şi în statele americane Colorado şi...

Controlul Calîtatii Fainii Destinate Prepararii Biscuiților

I. INTRODUCERE Industria panificaţiei si produselor fainoase ocupa un loc insemnat in cadrul producţiei bunurilor de consum, care se consuma...

Pratologie și Pratotehnica

INTRODUCERE O componentă importantă a patrimoniului funciar al ţării noastre o constituie suprafaţa de 4,9 milioane hectare de pajişti...

Cultura Pajiștilor și a Plantelor Furajere

INTRODUCERE Pajistile sunt, suprafeţele de teren acoperite cu vegetaţie ierboasă sub forma unui covor vegetal.Pajiştile sunt alcătuite din una sau...

Ecotehnica Cultivarii Tutunului si Hameiului

TIPUL DE SOL DIN REGIUNEA BUCURESTI Soluri de tip hidromorf si brun-roscate Caracteristici : soluri predominant lutoargiloase cu continut...

Lepidoptere

FLUTURELE ALB AL VERZEI - PIERIS BRASSICAE Fluturele alb al verzei este raspandit in majoritatea tarilor din Europa, in Asia (Japonia) si in...

Ai nevoie de altceva?