Studiul Variabilitatii Fenotipice a Speciei Acer Pseudoplatanus L in Unitatea de Productie Vii Sucu Olteana, Ocolul Silvic Otelu-Rosu

Imagine preview
(9/10 din 1 vot)

Aceasta licenta trateaza Studiul Variabilitatii Fenotipice a Speciei Acer Pseudoplatanus L in Unitatea de Productie Vii Sucu Olteana, Ocolul Silvic Otelu-Rosu.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 52 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

1. ACER PSEUDOPLATANUS L. 6
1.1. CONSIDERAŢII GENERALE ASUPRA GENULUI ACER L. 6
1.2. CARACTERE MORFOLOGICE ALE PALTINULUI DE MUNTE 10
1.3. CARACTERE ECOLOGICE ALE PALTINULUI DE MUNTE 12
1.4. AREALUL PALTINULUI DE MUNTE 12
1.5. CARACTERELE LEMNULUI SPECIEI ACER PSEUDOPLATANUS L. 13
1.6. BIOLOGIA ŞI IMPORTANŢA SPECIEI 13
2. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRILOR 14
3. LOCUL CERCETĂRILOR 15
3.1. ELEMENTE PRIVIND CADRUL NATURAL 15
3.1.1. GEOLOGIE 15
3.1.2. GEOMORFOLOGIE 16
3.1.3. HIDROLOGIE 17
3.1.4. CLIMATOLOGIE 17
3.2. SOLURI 18
3.3. TIPURI DE STAŢIUNI 19
3.4. TIPURI DE PĂDURE 20
4. MODUL DE GOSPODĂRIRE DIN TRECUT AL PĂDURILOR 21
5. MATERIALUL SI METODA DE CERCETARE 22
6. REZULTATE OBŢINUTE 26
6.1. REZULTATE PRIVIND RĂSPÂNDIREA PALTINULUI DE MUNTE IN U.P. VII ŞUCU OLTEANA 26
6.1.1. DISTRIBUŢIA PALTINULUI DE MUNTE ÎN FUNCŢIE DE ALTITUDINE 26
6.1.2. DISTRIBUŢIA PALTINULUI DE MUNTE PE TIPURI DE STATIUNI 27
6.1.3. DISTRIBUTIA PALTINULUI DE MUNTE PE TIPURI DE PADURE 28
6.1.4. DISTRIBUŢIA PALTINULUI DE MUNTE PE TIPURI DE SOL 29
6.1.5. DISTRIBUŢIA PALTINULUI DE MUNTE ÎN FUNCŢIE DE VÂRSTĂ (ANI) 30
6.1.6. DISTRIBUŢIA PALTINULUI DE MUNTE ÎN FUNCŢIE DE MODUL DE REGENERARE 30
6.2. REZULTATE PRIVIND VARIABILITATEA PALTINULUI DE MUNTE IN U.P. VI SUCU OLTEANA 31
6.2.1. REZULTATE PRIVIND VARIABILITATEA DIAMETRULUI ARBORILOR 32
6.2.2. REZULTATE PRIVIND VARIABILITATEA ÎNĂLŢIMII ARBORILOR 33
6.2.3. REZULTATE PRIVIND VARIABILITATEA OVALITATII ARBORILOR 34
6.2.4. REZULTATE PRIVIND VARIABILITATEA COEFICIENTULUI DE SVELTEŢE AL ARBORILOR 35
6.3. STUDIUL CORELATIILOR DINTRE CARACTERELE CANTITATIVE ALE ARBORILOR 36
CONCLUZII 37
BIBLIOGRAFIE 39
ANEXE 40

Extras din document

1. Acer pseudoplatanus L.

Paltinul de munte este o specie care se situează în etajul I de vegetaţie şi contribuie la ridicarea valorii arboretelor datorită lemnului extrem de valoros fiind in acelaşi timp un foarte bun ameliorator de sol. Intră în componenţa arboretelor de fag şi de gorun din regiunea dealurilor precum şi a celor de răşinoase din regiunea de munte, izolat şi în răriştile subalpine.

1.1. Consideraţii generale asupra Genului Acer L.

Genul Acer include un număr mare de specii de arbori şi arbuşti, răspândiţi în Europa, Asia, America de Nord şi Africa.

Genul se caracterizează prin muguri opuşi, cicatricele frunzelor unite direct sau printr-o linie stipelară, frunze simple (de regulă palmat lobate dar şi penate sau întregi) sau compuse, flori poligame, uneori dioice şi androdioice dispuse în raceme, panicule, corimbe; sepale 4-5 (6), petale 4-5 (6), uneori lipsesc petalele, alteori lipseşte întregul înveliş floral, fructele disamare, lung aripate, aripile unite într-un unghi de mărime variabilă, în funcţie de specie.

Au fost elaborate mai multe chei de determinare pentru specile indigene ale genului Acer.

Alte chei de determinare, luând în considerare lujeri, frunzele, respectiv florile şi fructele sunt prezentate in tabelele 1-2, 1-3, 1-4.

Tabel nr. 1 1

Cheie pentru determinarea speciei Acer pseudoplatanus (după Prodan , Buia, 1966)

1a Frunze penate, cu 3-5 foliole ovate. Flori unisexuate mici, dispuse în glomerule lung pedunculate, pendule. Plantă dioică. Arbore originar din America boreală se cultivă prin parcuri şi grădini

A. negundo

1b Frunze întregi, lobate sau partite, dar nu sunt penate. Flori poligame

2

2a Frunze întregi, ovate, cu baza cordată, pe margini lobat dinţate. Aripile fructului purpurii. Păduri, tufişuri

A. tataricum

2b Frunze mai adeseori profund 3-7 lobate, foarte adeseori mai late decât lungi

3

3a Frunze aproape până la jumătatea partite, lobii sinuaţi, 3-5 dinţi, dinţi atenuaţi-cuspidaţi. Aripile fructului diverg în unghi drept sau plan. Arbore înalt. Păduri, în unele locuri cultivat, prin parcuri

A. platanoides L.- Arţar

3b Lobii sau segmentele frunzelor de altă formă. Dosul frunzelor de obicei mai palid, adeseori verde-suriu

4

4a Frunze la maturitate mari mai lungi de 8 cm

5

4b Frunze mici mai scurte de 8 cm pe dos de un verde palid, glabrescente până la mijlocul laminei partite (frunzele ramurilor sterile până la bază partite), de obicei 5-lobate, lobii rotunjiţi. Aripile fructului divergente în unghi drept. Păduri, tufişuri, comun

A. campestre L. -Jugastru

5a Marginea lobilor crenat serată. Frunze pe dos glabrescente. Inflorescenţa pendulă. Aripioarele fructului îndreptate înainte. Prin păduri de munte

A. pseudoplatanus L -Paltin

Tabel nr. 1 2

Cheie pentru determinarea unor specii din genul Acer

Determinarea după lujeri (după Şofletea, 2002)

1a Cicatricele perechi unite printr-o linie stipelară

2

1b Cicatricele perechi unite direct, formând între ele un anumit unghi

5

2a Cicatricele perechi unite printr-o linie stipelară concavă (lujeri, lucitori, brun-roşcaţi,muguri mici, roşii bruni, alipiţi de lujeri)

Acer tataricum

2b Cicatricele perechi unite printr-o linie stipelară orizontală

3

3a Muguri mici (roşii), scurt pedicelaţi, apropiaţi de lujeri

Acer saccharinum

3b Muguri relativ mari, nepedicelaţi, depărtaţi de lujer

4

4a Muguri verzi, ovoizi, pe margini tiviţi cu o dungă brună, cel terminal muchiat

Acer pseudoplatanus

4b Muguri bruni-negricioşi, ovoizi-alungiţi, cel terminal nemuchiat

Acer monspessulanum

5a Cicatricele perechi unite direct, sub un unghi obtuz. Mugurii cenuşii ciliaţi, uşor depărtaţi de lujer (lujerii tineri pubescenţi)

Acer campestre

5b Cicatricele perechi unite direct, sub un unghi ascuţit; mugurii alipiţi de lujer (lujerii tineri glabri)

6

6a Lujerii şi mugurii brun-roşcaţi

Acer platanoides

6b Lujerii şi mugurii verzui-brumaţi (rar bruni-violacei-brumaţi)

Acer negundo

Tabel nr. 1 3

Cheie pentru determinarea unor specii din genul Acer

Determinarea după frunze (după Şofletea, 2002 )

1a Frunze imparipenat –compuse, cu 3-7 foliole

Acer negundo

1b Frunze simple

2

2a Frunze întregi, ovate, neregulat dublu-serate sau, în 1/3 inferioară, lobulate (de 5-10 cm lungime, la bază obişnuit slab cordate)

Acer tataricum

2b Frunze palmat-lobate

3

3a Frunze totdeauna trilobate (mici, 3-7 cm lungime), lobii aproape egali, ovat-triunghiulari, pe margini obişnuit întregi

Acer monspessulanum

3b Frunze obişnuit cu mai mult de trei lobi; lobi inegali, pe margini lobulaţi sau cel puţin sinuaţi 4

4a Frunzele cu vârful lobilor obtuz sau rotunjit: a) 5-lobate, lobi lobulaţi; b) 3-lobate, lobii întregi sau slab sinuaţi

Acer campestre

a)ssp. eucampestre

b)ssp. marsicum

Fisiere in arhiva (1):

  • Studiul Variabilitatii Fenotipice a Speciei Acer Pseudoplatanus L in Unitatea de Productie Vii Sucu Olteana, Ocolul Silvic Otelu-Rosu.docx

Alte informatii

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ A BANATULUI TIMIŞOARA FACULTATEA DE HORTICULTURĂ ŞI SILVICULTURĂ SPECIALIZAREA SILVICULTURĂ