Sustenabilitate în sectorul cărnii

Introducere

A fost aleasă această temă cu scopul înțelegerii, cunoașterii și acceptării termenului de sustenabilitate. Importanța acestui concept poate contribui la bunăstarea mediului odată ce populația s-ar implica profund în aplicarea sa și ar lua măsuri care să satisfacă cerințele viitorilor consumatori și totodată creșterea economică a sectorului alimentar, cu accent pe industria cărnii.

Studiul dorește să investigheze concepția pe care o are consumatorul legată de asocierea termenului de sustenabilitate cu întreaga industrie a cărnii și care este valoarea pe care o acordă unui produs sustenabil din carne.

Conținutul lucrării prezintă efectele pozitive rezultate din utilizarea resurselor într-un mod corespunzător, dar și efectele negative provocate de consumul excesiv de carne, respectiv probleme de mediu sau de sănătate. Pentru un mediu mai curat, nesupus la riscuri, se ia în considerare și conceptul de dezvoltare durabilă, acesta reprezentând o problemă de actualitate pentru populația din întreaga lume.

În capitolul I al lucrării sunt prezentate delimitările conceptuale obținute din literatura de specialitate. Sunt abordate aspecte teoretice de bază ca: definirea termenului de sustenabilitate, reprezentativitatea sustenabilității în sectorul alimentar, urmând ca mai apoi să se definească termenul de filieră în industria cărnii și cum ar putea beneficia sectorul cărnii de introducerea sustenabilității în sistemul său de producție. De asemenea sunt prezentate și reglementările în sectorul cărnii, rezumate la nivelul Uniunii Europene, pe care fiecare țară trebuie să le respecte. Un alt aspect important face referire la alternativele consumului de carne, reprezentând un prim pas la nivel individual, în susținerea sustenabilității.

Capitolul al-II-lea denumit „Analiza statistică a industriei de carne” prezintă o evaluare la nivel global dar și la nivelul României legată de evoluția producției și a consumului de carne. Datele statistice sunt interpretate în funcție de fiecare continent conform obiceiurilor de consum sau religiei predominante, dar și a situației economice a fiecăruia. Deoarece studiul se raportează la nivelul României, au fost analizați indicatori ca: efectivele de animale sau capacitatea de procesare a cărnii, pentru a știi cu precizie în ce stadiu se află sacrificarea animalelor, cât de multă carne se consumă și cât poate producția internă să acopere din cerere.

Capitolul al-III-lea aplică o metodă de cercetare de tip cantitativ pentru determinarea disponibilității consumatorilor români de a consuma produse din carne obținute în mod sustenabil. Aceasta va fi aplicată cu ajutorul unui sondaj de opinie. Înainte de lansarea studiului s-au stabilit obiectivele și ipotezele ce se doresc a fi validate urmând ca la finalul acestui capitol să se interpreteze rezultatele cu scopul de a confirma informațiile asimilate în capitolele anterioare.

Lucrarea se incheie cu principalele concluzii extrase din cercetarea elaborată.

CAPITOLUL I. DELIMITĂRI CONCEPTUALE

1.1. Definirea conceptului de sustenabilitate

Sustenabilitatea, asociată cu termenul de „dezvoltare durabilă” reprezintă o calitate prin care se dorește desfășurarea unei activități prin minimizarea utilizării resurselor disponibile, scopurile finale fiind acelea de a nu mai duce către epuizarea acestora și a proteja mediul înconjurător. Satisfacerea nevoilor consumatorilor din viitor nu trebuie compromisă de consumatorii actuali. Se presupune că sustenabilitatea va stabili un echilibru între creșterea economică și protejarea mediului, fiind necesară găsirea unor resurse alternative (Brutland, 1987).

În prezent sustenabilitatea are un rol important pentru dezvoltarea companiilor existente pe piață. Pentru ca o afacere să se declare 100% sustenabilă, ea trebuie să reducă din energia folosită, din volumul de deșeuri produs și să organizeze operațiuni de protecție a mediului. Acest lucru va duce la dezvoltarea comunității (LET’S DO IT ROMÂNIA, 2016).

Dezvoltarea durabilă este una dintre problemele complexe ale sistemelor de aporturi și rezultate ecologice, sociale și economice interconectate. Relația dinamică dintre aceste componente ale sistemului poate acționa ca o barieră pentru luarea de decizii mai bune, pentru soluții mai durabile. Acest lucru este posibil dacă factorii de decizie ar lucra mai mult la găsirea de soluții pentru reducerea actualelor probleme, decât la a înțelege aceste complexități (Huetal; Panneton, 2007).

Conceptul de sustenabilitate a fost abordat într-un mod mai concret atunci când efectele neplăcute și-au făcut apariția, de exemplu: resursele naturale devin insuficiente, climatul se schimbă iar mediul se deteriorează mai repede decât ar fi normal. Având în vedere semnalele de alertă pe care ni le arată mediul înconjurător, social și economic, omenirea trebuie să înțeleagă faptul că dacă se continuă consumul exagerat, fără măsură și, fără a ține cont de efectele asupra planetei, omenirea va ajunge să se autodistrugă (Weick, 2016).

În general, scopul oricărei companii urmărește obținerea de profit. Totuși, se poate observa că noile strategii, atât ale firmelor private, cât și ale instituțiilor publice, integrează concepte legate de dezvoltarea activității într-un mod echilibrat și de lungă durată, dorindu-se, în final, atingerea conceptului de sustenabilitate. Pe termen lung sustenabilitatea poate fi eficientă și poate ajuta la maximizarea profitului prin reducerea costurilor cu ajutorul reutilizării și reciclării. Utilizarea resurselor într-un mod corespunzător încurajează procesul de producție și astfel nu se va dezechilibra bunăstarea mediului înconjurător (Barbieri, 1997). În procesul de sustenabilitate, joacă un rol foarte important trei factori: planeta, populația și profitul. Dacă rolul protejării planetei și cel al populației sunt mai ușor de dedus, profitul reprezintă câștigurile companiei/insituției respective de pe urma acțiunilor sau produsului prezentat. Profitul ar putea crește odată cu utilizarea resurselor într-un mod responsabil. Se pot alege materii prime care nu au impact negativ asupra mediului și se pot desfășura strategii de colectare și reutilizare a resurselor. Astfel va avea loc o maximizare a profitului și o scădere considerabilă a costurilor (EFdeN, 2015).