Tehnologia de Cultivare a Plantelor Medicinale in Conditiile SCDA Secuieni-Neamt, cu Privire Speciala asupra Plantei Echinacea Purpurea L.

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Aceasta licenta trateaza Tehnologia de Cultivare a Plantelor Medicinale in Conditiile SCDA Secuieni-Neamt, cu Privire Speciala asupra Plantei Echinacea Purpurea L..
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 81 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Botnar Geanina

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 7 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

IMPORTANŢA ŞI RĂSPÂNDIREA PLANTELOR MEDICINALE ÎN LUME ŞI ÎN ROMÂNIA 6
1.1. DATE DESPRE ZONA îN CARE SE AFLĂ TERITORIUL
UNITĂŢII 10
1.1.1.Prezentarea unităţii 10
1.1.2.Situaţia geografica şi social-economică 11
1.1.3.Geomorfologia şi hidrologia zonei 12
1.1.4.Principalele caracteristici ale climei 13
1.1.4.1.Regimul termic 14
1.1.4.2.Regimul pluviometric 15
1.1.4.3.Alte elemente climatice:lumina, nebulozitatea,
umiditatea relativă, vânturile, etc
1.1.5.Caracterizarea solului.
1.1.6.Flora cultivată şi spontană din zonă.
1.1.7.Concluzii asupra cadrului natural.
1.2. PRINCIPIILE ACTIVE DIN PLANTELE MEDICINALE ŞI
AROMATICE.
1.2.1.Principiile active de natură fenolică.
1.2.2.Principii active de natură glucidică.
1.2.3.Alcaloizii.
1.2.4.Principii amare.
1.2.5.Vitamine.
1.2.6.Uleiuri volatile.
1.3. TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A PLANTELOR
MEDICINALE ŞI AROMATICE.
1.3.1.Rotaţia, amplasarea culturii.
1.3.2.Fertilizarea.
1.3.3.Lucrările solului.
1.3.4.Soiuri şi hibrizi:caracterizarea celor din zonă şi experienţă.
1.3.5.Sămânţa şi semănatul.
1.3.6.Lucrările de îngrijire.
1.3.7.Evaluarea producţiei, recoltarea şi păstrarea.
PARTEA A-II-A
EXPERIMENTĂRI PRIVIND EPOCA DE SEMĂNAT ŞI FERTILIZAREA LA ECHINACEA PUPUREA L.
2.1.Stadiul actual al cercetărilor referitoare la temă.
2.2.Scopul, obiectivele şi metodica experimentărilor.
2.2.1.Scopul şi obiectivele.
2.2.2.Metodica experimentărilor
2.3.Condiţii ecologice din anii experimentării.
2.4.Observaţii fenologice şi măsurători biometrice în câmp.
2.5.Valorificarea rezultatelor prin calcul statistic, analiza varianţei şi regresii.

Extras din document

IMPORTANŢA ŞI RĂSPÂNDIREA PLANTELOR MEDICINALE ÎN LUME ŞI ÎN ROMÂNIA.

„A dobândi vindecarea este mai presus de orice în ştiinţa medicală.”Hipocrate.

Încă din cele mai vechi timpuri omul a constatat că există plante care au puterea de a alina şi vindeca rănile şi bolile, indiferent că e vorba de planta întreaga sau de anumite părti din ea: seminţe, flori, frunze, bulbi, fructe,etc.

Folosirea plantelor medicinale pentru a vindeca boli, a devenit treptat o îndeletnicire pentru vechile popoare.Vechimea folosirii plantelor medicinale în scopul vindecării bolilor este prezentată în scrieri rămase de la popoare, care au trăit cu mult timp înaintea erei noastre.

Planta medicinală este o specie vegetală al cărei organ subteran sau parte aeriană, se utilizează în tratamentul unor afecţiuni, datorită conţinutului sau în principii active. S-a constatat că cel putin 121 de substanţe chimice cu structura chimică cunoscută, sunt extrase din plante şi utilizate în întreaga lume. Plantele aromatice conţin pe lângă alte substanţe, un ulei volatil, cu miros aromat.

În decursul timpului, pe plan mondial, s-au intensificat mult cercetările, în toate ţările lumii. În ultimele dcenii, s-a extins mult utilizarea plantelor în terapeutică, înregistrandu-se o revenire spectaculoasă către fitoterapie. Se apreciază că, la scara mondială, se folosesc astăzi în fitoterapia populară şi cultă circa 20.000 specii de plante medicinale şi aromatice.

În ultimii ani a sporit enorm interesul pentru plantele de leac, în primul rând datorită problemelor grave pe care le ridică goana după medicamente şi folosirea abuzivă de către un număr tot mai mare de suferinzi a unor produse ale chimiei farmaceutice, care dau obisnuinţă şi rareori intoxicaţii grave.

Ţara noastră are şi ea o tradiţie veche în ceea ce priveste folosirea plantelor medicinale în scop terapeutic,existând o mulţime de documente care atestă acest fapt.

Datorită poziţiei sale geografice şi climatice, teritoriul ţării noastre a avut o vegetaţie variată şi bogată;specialiştii au identificat la noi peste 3.600 specii de plante superioare, spontane şi de cultură, denumite cu peste 5.000 de nume de catre stramoşii noştri. Un număr de 300 de specii sunt cunoscute şi utilizate în prezent.

Plantele medicinale şi aromatice constituie o sursă de materii prime deosebit de importanţă pentru obţinerea medicamentelor româneşti. Dintre produsele farmaceutice româneşti care au în formula lor principii active din plante sunt: Codenal, Codamin, Cofenol, Digitalina, Distonocalm, Extraveral, Fasconal, Lizadon, Hipazin, Renogal, Rutosid, Scobutil, Sirogal, Tusomag, Ulcerotrat, etc.

Suprafaţa cultivată cu plante medicinale şi aromatice în România a crescut de-a lungul anilor, astfel ca în anul 1950 suprafaţa ocupată era de 1,4 mii ha, iar în ultimii ani aceasta a ajuns la 35-40 mii ha.În România se cultiva peste 50 de specii de plante medicinale şi aromatice, cu tendinţa de creştere.

Importanţa cultivării plantelor medicinale nu rezultă din suprafaţa pe care o deţin cât prin valoare lor specifică, produsul fiecăreia din ele de regulă neputând fi înlocuit. Sunt specii care se cultivă anual de-abia pe cateva hectare (10-20 ha), dar din producţia de pe fiecare hectar se pot obţine de la zeci de mii, până la milioane de doze de medicamente, necesare pentru apărarea sănătaţii sau chiar salvarea vieţii oamenilor.

Pentru a obţine producţii mari de materie primă,bogată în principii active, se vor aplica tehnologii de cultură diferenţiată, pe baza cunoaşterii temeinice a biologiei şi cerinţelor plantelor faţă de factorii de vegetaţie.

Genul Echinaceea este format din 9 specii, din care cea mai cultivată este Echinaceea purpurea.,dar în linii mari, compoziţia chimică, acţiunile farmacologice şi întrebuinţările lor sunt asemănătoare.

Echinaceea a fost cunoscută şi utilizată din timpuri străvechi de indienii din America de Nord, care ştiau că-i bună în stări febrile, penrtu vindecarea rănilor sau ca antidot pentru înţepăturile de insecte sau muşcături de şarpe.

În medicina modernă se foloseşte din 1955, când a pătruns impetuos în farmaciile americane., apoi specia a fost aclimatizată şi introdusă în cultură şi în Europa Centrală şi în Rusia.

Compoziţie chimică.

Echinacea purpurea este o plantă erbacee perenă, cu aspect de tufă, cu înalţime variabilă, între 40-140cm, iar înflorirea are loc în plină vară. Se utilizează atât rădăcinile cât şi partea aeriană. Echinacea purpurea conţine derivaţi ai acidului cafeic, alcamide, polizaharide şi glicoproteine, ulei volatil cu terpene, glicozide, coloizi ozogeni neuzuronici, alcaloizi pirolizidinici.

În uleiul volatil de Echinacea purpurea L. predomină carolfilul, pe langă care se mai găsesc pinen, mircen, thujonă. Specia mai conţine compuşi poliacetilinici, diene şi poliinamide.

Fisiere in arhiva (1):

  • Tehnologia de Cultivare a Plantelor Medicinale in Conditiile SCDA Secuieni-Neamt, cu Privire Speciala asupra Plantei Echinacea Purpurea L..doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” FACULTATEA DE AGRICULTURĂ