Audiovizualul din Republica Moldova

ÎNTRODUCERE

Actualitatea şi gradul de investigare a temei. În societatea actuală, audiovizualul joacă un rol crucial în viaţa socială, devenind, de-a lungul timpului, o putere crescândă şi indispensabilă, cu o influenţă puternică asupra segmentelor societăţii. Prezenţa sa activă se simte în viaţa financiar- bancară, în dezvoltarea industriei, în evoluţia tehnologiei, în viaţa politică, dar şi în viaţa cotidiană, construind la rândul său o industrie proprie.

Prin apariţia audiovizualului şi posibilităţii de a transmite cu rapiditate informaţiile, mijloacele media au ajuns să fie caracterizate de simultaneitatea cu evenimentul. Astfel, timpul dintre momentul aflării unei informaţii sau desfăşurării unui eveniment şi receptarea lor a ajuns să fie foarte scurt, uneori chiar nul. Posibilitatea transmiterii in direct captează atenţia publicului şi păstrează interesul, ajungându-se la o dependenţă de mijloacele media. Chiar dacă este vorba despre televizor, radio sau internet (new media), oamenii caută in permanent să-şi satisfacă nevoia de informare, de acces la cultură sau de divertisment pentru a-şi ocupa timpul liber. Desigur, că această dependenţă s-a creat şi din cauza rutinei zilnice şi a comodităţii cu care omul actual se mulţumeşte. In accepţiunea freudiană, oamenii işi impun singuri aceste ritualuri, având tendinţa înnăscută de a reveni la situaţia iniţială, la repetarea acelorasi gesturi sau situaţii.

Pe parcursul celor peste 20 de ani de indepenţă ai Republicii Moldova audiovizualul moldovenesc rămâne a fi nucleul a mai multor neânţelegeri şi probleme. Definiţiile date în primul articol al Legii Audiovizualului din Republica Moldova noţiunilor de instituţie a audiovizualului (persoană juridică care concepe, produce şi emite programe audiovizuale), de instituţie publică a audiovizualului (instituţie creată în baza capitalului de stat sau cu un capital majoritar de stat şi cu participarea altui capital public sau privat care este independent în activitatea de creaţie şi reflectă interesele tuturor păturilor sociale) şi de instituţie privată a audiovizualului (instituţie creată cu un capital integral privat sau majoritar privat care reflectă interesele unei persoane sau ale unui grup de persoane) vin să întărească convingerea că în Republica Moldova există puţine condiţii legislative care ar face posibilă activitatea unui audiovizual cu adevărat independent. Deşi instituţiile publice ale audiovizualului ar trebui să reflecte şi să apere în acelaşi timp în mod independent interesele tuturor păturilor sociale prezenţa capitalului majoritar de stat sau al unuia public sau privat face posibilă apariţia unei limitări în modul de reflectare a interesului tuturor categoriilor de cetăţeni în cadrul programelor de radio sau de televiziune publice. Lipsa capitalului public care să stea în exclusivitate la baza instituţiei de radio sau de televiziune, duce la apariţia unor îngrădiri a libertăţilor de creaţie ale jurnaliştilor, la lipsa audiovizualului independent în Republica Moldova. Capitalul de stat sau cel privat impune activităţii instituţiilor audiovizualului o serie de reguli şi restricţii care ţin de reflectarea sau nereflectarea interesului cetăţeanului în funcţie de provenienţa capitalului care stă la baza instituţiei audiovizualului. Chiar dacă din punct de vedere legislativ se asigură libertăţile de opinie şi de exprimare, capitalul este cel care are ultimul cuvînt în aprecierea gradului de independenţă al unei instituţii a audiovizualului.

Scopul şi sarcinile lucrării constă în atingerea a două finalităţi: o documentare cu privire la analizastării de facto a audiovizualului din Republica Moldova, pe de o parte, şi perceperea stării de lucruri de către receptor, pe de altă parte.