Derivarea

Licență
9/10 (1 vot)
Domeniu: Alte domenii
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 105 în total
Cuvinte : 24202
Mărime: 580.69KB (arhivat)
Cost: 13 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Asist. Univ. Drd. Ionescu Ancuţa
UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI SPECIALIZAREA: P. Î. P. P.

Cuprins

ARGUMENT 3

VOCABULARUL. GENERALITĂŢI 6

DERIVAREA 9

- DISTINGEREA DERIVATULUI DE BAZA LUI 9

- FORMATIVELE (FORMAŢII, LEXIFORMELE) 13

• SUFIXELE 14

• CLASELE DE SUFIXE LEXICALE 14

• SUFIXE AUGMENTATIVE 18

• SUFIXE DIMINUTIVALE 22

• SUFIXE PENTRU DENUMIREA AGENTULUI (NUME DE AGENT) 31

• SUFIXE PENTRU DENUMIREA ÎNSUŞIRII DIN OBIECTE 36

• SUFIXE PENTRU DENUMIREA PLANTELOR și ANIMALELOR 41

• SUFIXE PENTRU DENUMIREA INSTRUMENTELOR 45

• SUFIXE PENTRU DENUMIRI ABSTRACTE 47

• SUFIXE PENTRU DENUMIREA UNEI COLECTIVITĂŢI 53

• SUFIXE CARE IMPLICĂ IDEEA DE LOC 55

• SUFIXE PENTRU INDICAREA MODALITĂŢII 55

• SUFIXE PENTRU NUME PROPRII DE FAMILIE 56

• ALTE SUFIXE 57

• FALSELE SUFIXE (SUFIXOIDELE) 58

• PREFIXELE ŞI PREFIXAŢIA 59

• PREFIXE NEGATIVE 61

• PREFIXE DELOCUTIVE 64

• PREFIXE ITERATIVE 68

• ALTE PREFIXE 69

• FALSE PREFIXE (PREFIXOIDE) 73

• INTERFIXELE 76

- DERIVAREA REGRESIVĂ 78

- DERIVAREA PARASINTETICĂ 80

EXERCIŢII APLICATIVE 81

- PROIECTE DIDACTICE 84

• Fişă de evaluare 90

CONCLUZII 102

BIBLIOGRAFIE 104

Extras din document

ARGUMENT

În introducerea la volumul Gramatică, stilistică, compoziţie , academicianul Ion Coteanu spunea: Gramatica e ca o sferă din care pulsează necontenit raze și cercuri luminoase. Unele strălucesc mai puternic decât altele şi încântă ca adevărate minunăţii. Adesea şi sunt minunăţii, căci au în ele artă, arta cuvântului. Altele, mai puţin strălucitoare şi mai des întâlnite, trec neluate în seamă, pentru că le ştie tot omul şi face şi el asemenea după puterile sale, sfera care pulsează aflându-se în mintea tuturor celor ce folosesc limba părinţilor.

O astfel de rază mai puţin strălucitoare, pentru că este inerentă oricărui vorbitor nativ de limbă română este vocabularul constituit din totalitatea cuvintelor existente în limbă. Cum numărul acestora depăşeşte uşor 120.000, este practic extrem de greu unui vorbitor, indiferent de gradul său de cultură, să le cunoască şi să le folosească.

Vocabularul unei limbi nu constituie o masă compactă, omogenă sau nediferenţiată. Nu toate cuvintele cuprinse în lexic au aceeaşi valoare, iar frecvenţa sau circulaţia lor reprezintă un factor important pentru determinarea fizionomiei lexicale a limbii respective. Astfel, toţi vorbitorii cunosc şi folosesc des termeni din vocabularul fundamental sau fondul principal lexical la care se adaugă, în proporţie variabilă, cuvinte din masa vocabularului (arhaisme, regionalisme, neologisme, termeni tehnico-ştiinţifici, de argon şi de jargon). Intre aceste două părţi esenţiale ale vocabularului nu se pot stabili graniţe precise, deoarece cuvintele celor două componente ale lexicului contractează între ele două raporturi formale şi semantice.

Un exemplu în acest sens îl reprezintă derivarea care este o disponibilitate, prin excelenţa, a cuvintelor din vocabularul fundamental, dar duce la crearea de noi cuvinte, ca mijloc intern de îmbogăţire a limbii, cuvinte care pătrund, iniţial, în masa vocabularului.

Acest aspect, dar şi faptul că prin acest procedeu se asigură dinamica vocabularului limbii române și a oricărei limbi, conferindu-i-se o bogată nuanţare lexicală, m-au determinat să aleg ca temă a demersului meu teoretic (ştiinţific) derivarea.

Am pornit de la premisa că limba română are specific derivativ, spre deosebire de alte limbi, ca germana, care se îmbogăţesc îndeosebi prin compunere. Ea se remarcă, aşadar, prin bogăţia de afixe (sufixe și prefixe) care au fost şi sunt active, dând naştere, în permanenţă, unor noi lexeme care servesc numai necesităţilor unor anumite limbaje specializate de a defini realităţile tipice, ci şi nevoilor vorbitorilor obişnuiţi de a da varietate exprimării lor lingvistice.

Este ştiut faptul că derivarea este un procedeu sistematic de formare de noi cuvinte. De aceea am încercat să evidenţiez tipurile de derivare (cu sufixe, cu prefixe, parasintetică și regresivă). Am stabilit o tipologie a sufixelor, foarte multe în limba română, ţinând cont de criteriul semantic (sufixe diminutivale, augmentative, colective, etc.) și de criteriul morfologic (sufixe substantivale, adjectivale, etc). Cu ajutorul acestei tipologii, oricare vorbitor nativ poate deveni creator de lexeme, fapt dovedit și de tendinţele contemporane de inovaţie lexicală care se înregistrează mai cu seamă în limbajul publicistic. Am marcat apoi, în cadrul prefixelor, distincţia între prefixele moştenite și cele neologice, acestea din urmă devenind productive mai ales în derivatele actuale. Cunoaşterea prefixelor noi este indispensabilă pentru lămurirea semnificaţiei termenilor în care apar, deoarece ele au un înţeles bine definit care se regăseşte în sensul derivatului. În felul acesta, se pot evita greşeli de exprimare care se concretizează în pleonasme de tipul: a colabora împreună sau a interacţiona reciproc, vorbitorii mai puţin instruiţi necunoscând faptul că prefixele neologice co- și inter-, înseamnă deja împreună şi reciproc, între, unul cu celalalt.

Chiar și insuficienta cunoaştere a sufixelor conduce la greşeli de exprimare care, uneori, au la bază etimologia populară sau confuziile paronimice. De pildă, adjectivul lucrativ derivat cu sufixul de origine latină -iv este folosit cu sensul de unde se lucrează, când, de fapt, sufixul îi conferă înţelesul de aducător de mari câştiguri băneşti. Alteori, derivatul primitiv necivilizat este folosit în locul lui primitor în context de tipul: îmi place să merg la ei, pentru că sunt oameni foarte primitori.

Alteori se face abuz de anumite sufixe care se regăsesc în termeni ferm fixaţi în limba română. De exemplu, sufixul verbal -iona care apare în cuvinte ca achiziţiona, funcţiona a fost extins la verbe ca direcţiona, confuziona, obiecţiona, spaţiona, suspensiona, care au vrut să ia locul formelor mai simple: dirija, confunda, obiecta, spația, suspenda. S-a abuzat în anumite situaţii, nejustificat, și de procedeul derivării regresive, rezultând de la adjectivul calamitat verbul a calamita sau de la substantivul capacitate verbul a capacita la care nimeni nu se gândeşte să recurgă.

Aceste greşeli care apar în folosirea în limbaj a derivatelor m-au determinat să lămuresc, pe cât posibil, problemele derivării, fapt care conduce la conştientizarea acestui proces de formare de noi termeni frecvent utilizaţi de vorbitorii limbii române. Scopul studiului meu a fost, aşadar, conştientizarea limbajului folosit și a normelor lingvistice aplicate, consolidarea relaţiei indisolubile dintre formă și conţinutul cuvântului pe care o argumenta lingvistul francez Ferdinand de Saussure, toate aceste aspecte contribuind la corectitudinea exprimării.

Bibliografie

- Avram, Mioara - Vocabularul actual al limbii române , 1997, vol. 3.

- Gramatica pentru toţi , Editura Humanitas, 1997

- Bejan, Al. Gramatica limbii române. Compendiu, Editura Echinox, 1995.

- Chiriac, Marilena; Iancu Marin - Vocabular. Teorie și teste, Ed. Recif, Bucureşti, 1995.

- Coteanu Ion - Gramatică. Stilistică. Compoziţie, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1990.

- Coteanu, Ion; Forăscu Narcisa; Bidu-Vrânceanu, Angela - Limba română contemporană (Vocabularul), E.D.P., Bucureşti, vol. I.

- Hristea Teodor - Sinteze de limba română - ediţia a treia, Ed. Albatros, Bucureşti, 1994.

- Iliescu, Ada. Gramatica aplicată a limbii române, Editura Didactică şi Pedagogică, 2003.

- Nuţă, Silvia - Metodica predării limbii române în clasele primare, Ed. Aramis, vol. II, 2002.

- Popa, Ion - Fonetica şi vocabularul, Ed. Teora, Bucureşti, 1994.

- Puşcariu, Sextil - Limba română. I. Privire generală, Ed. Minerva, Bucureşti, 1976.

- Stoian, Stanciu. Berca,Ion. Chioşa, Clara Georgeta. Metodica predării limbii române, Editura Didactică şi Pedagogică, 1964.

- Toma, Ion - Limba română contemporană (Privire generală), Ed. Niculescu, Bucureşti, 1996.

- Țibrian, Constantin - Structura limbii române în trecut şi în prezent, Ed. Universităţii din Piteşti, 2004.

- *** - GRAMATICA LIMBII ROMÂNE, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2005.

- *** Curriculum naţional – programe pentru învăţământul primar – Bucureşti, 1998.

- *** Evaluarea în învăţământul primar. Descriptori de performanţă, Bucuresti, 1998.

Preview document

Derivarea - Pagina 1
Derivarea - Pagina 2
Derivarea - Pagina 3
Derivarea - Pagina 4
Derivarea - Pagina 5
Derivarea - Pagina 6
Derivarea - Pagina 7
Derivarea - Pagina 8
Derivarea - Pagina 9
Derivarea - Pagina 10
Derivarea - Pagina 11
Derivarea - Pagina 12
Derivarea - Pagina 13
Derivarea - Pagina 14
Derivarea - Pagina 15
Derivarea - Pagina 16
Derivarea - Pagina 17
Derivarea - Pagina 18
Derivarea - Pagina 19
Derivarea - Pagina 20
Derivarea - Pagina 21
Derivarea - Pagina 22
Derivarea - Pagina 23
Derivarea - Pagina 24
Derivarea - Pagina 25
Derivarea - Pagina 26
Derivarea - Pagina 27
Derivarea - Pagina 28
Derivarea - Pagina 29
Derivarea - Pagina 30
Derivarea - Pagina 31
Derivarea - Pagina 32
Derivarea - Pagina 33
Derivarea - Pagina 34
Derivarea - Pagina 35
Derivarea - Pagina 36
Derivarea - Pagina 37
Derivarea - Pagina 38
Derivarea - Pagina 39
Derivarea - Pagina 40
Derivarea - Pagina 41
Derivarea - Pagina 42
Derivarea - Pagina 43
Derivarea - Pagina 44
Derivarea - Pagina 45
Derivarea - Pagina 46
Derivarea - Pagina 47
Derivarea - Pagina 48
Derivarea - Pagina 49
Derivarea - Pagina 50
Derivarea - Pagina 51
Derivarea - Pagina 52
Derivarea - Pagina 53
Derivarea - Pagina 54
Derivarea - Pagina 55
Derivarea - Pagina 56
Derivarea - Pagina 57
Derivarea - Pagina 58
Derivarea - Pagina 59
Derivarea - Pagina 60
Derivarea - Pagina 61
Derivarea - Pagina 62
Derivarea - Pagina 63
Derivarea - Pagina 64
Derivarea - Pagina 65
Derivarea - Pagina 66
Derivarea - Pagina 67
Derivarea - Pagina 68
Derivarea - Pagina 69
Derivarea - Pagina 70
Derivarea - Pagina 71
Derivarea - Pagina 72
Derivarea - Pagina 73
Derivarea - Pagina 74
Derivarea - Pagina 75
Derivarea - Pagina 76
Derivarea - Pagina 77
Derivarea - Pagina 78
Derivarea - Pagina 79
Derivarea - Pagina 80
Derivarea - Pagina 81
Derivarea - Pagina 82
Derivarea - Pagina 83
Derivarea - Pagina 84
Derivarea - Pagina 85
Derivarea - Pagina 86
Derivarea - Pagina 87
Derivarea - Pagina 88
Derivarea - Pagina 89
Derivarea - Pagina 90
Derivarea - Pagina 91
Derivarea - Pagina 92
Derivarea - Pagina 93
Derivarea - Pagina 94
Derivarea - Pagina 95
Derivarea - Pagina 96
Derivarea - Pagina 97
Derivarea - Pagina 98
Derivarea - Pagina 99
Derivarea - Pagina 100
Derivarea - Pagina 101
Derivarea - Pagina 102
Derivarea - Pagina 103
Derivarea - Pagina 104
Derivarea - Pagina 105

Conținut arhivă zip

  • Derivarea.docx

Alții au mai descărcat și

Metode de Prevenire și Stingere Incendii

3.1.Accesul mijloacelor si al personalului pentru interventie in caz de incendiu se asigura in permanenta la toate: a) constructia unitatii cu...

Măsurători Directe de Aceeași Precizie

Masuratorile directe de aceeasi precizie, reprezinta un volum important de lucrari, executate pe teren în cadrul activitatilor geodezice,...

Biometria

Biometria reprezinta totalitatea metodelor prin care se face identificarea sau autentificarea unei persoane pe baza datelor biometrice: amprente...

Te-ar putea interesa și

Auditul instrumentelor financiare derivate - evaluare, modalități de contabilizare

1. NOTIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND INSTRUMENTELE FINANCIARE DERIVATE Liberalizarea şi volatilitatea pieţelor financiare, concurenţa acerbă între...

Instrumente Financiare Derivate

Introducere Liberalizarea şi volatilitatea pieţelor financiare, concurenţa acerbă între diverse instituţii financiare şi diversificarea produselor...

Utilizarea produselor financiare derivate în cadrul activității bancare

INTRODUCERE Dezvoltările actuale pe piețele financiare naționale, cât și la nivelul pieței internaționale, marchează o perioadă de mari schimbări....

Gestiunea Riscului de Credit prin Intermediul Derivatelor de Credit

Cap 1 Riscul de credit şi piaţa instrumentelor alternative de gestiune a acestuia 1.1. Introducere Riscul se manifestă atât în viaţa de zi cu zi...

Instrumente Financiare Derivate - Contractele Futures

CAPITOLUL 1 INSTRUMENTE FINANCIARE DERIVATE 1.1. Scurt istoric al derivatelor La sfarsitul anului 1630, Tulipomania – Mania bulbului de lalea...

Instrumente Financiare în România - Caracteristicile Instrumentelor Financiare - Instrumente Financiare Derivate

I.1. Caracteristicile instrumentelor financiare. I.1.1. Caracteristici si avertismente cu privire la riscurile asociate investitiilor in...

Instrumente Financiare Derivate

PARTEA I - NOTIUNI GENERALE PRIVIND INSTRUMENTELE FINANCIARE 1.Definirea instrumentelor financiare derivate Societatile de servicii de investitii...

Minusuri în Politica de Reglementare a Instrumentelor Financiare Derivate și Impactul lor asupra Actualei Crize Financiare Internationale

Introducere Liberalizarea şi volatilitatea pieţelor financiare, concurenţa acerbă între diverse instituţii financiare şi diversificarea produselor...

Ai nevoie de altceva?