Discriminarea evreilor din perioada antonesciană

Licență
8/10 (1 vot)
Domeniu: Alte domenii
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 56 în total
Cuvinte : 16357
Mărime: 1.77MB (arhivat)
Cost: 9 puncte
Facultatea de Filosofie si Stiinte Social-Politice
Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iasi

Cuprins

Introducere 5

Capitolul I 7

I.1 Contribuția evreilor în evenimentele istorice ale României moderne 7

I.2. Viața economică a evreilor 8

Industria 8

Agricultura 9

Comerțul 10

Sectorul bancar-financiar 10

Antreprenoriatul 10

Profesiile liberale 11

I.3. Sistemul educațional al evreilor și viața culturală evreiască 11

I.4. Legislația antisemită 12

Capitolul II - Pogromul de la Dorohoi 15

II.1 Contextul istoric 15

II.1 Evenimentele tragice de la Dorohoi, 1 Iulie 1940 15

Capitolul III Factori favorizanți ai discriminării evreilor în România 20

III.1 Grupurile 20

III.2 Tolerarea 21

III.3 Prejudecată și discriminare 22

III.3.1 Stereotipurile 22

III.3.2 Stigmatizarea 23

III.4 Teoria identității sociale, declanșator a urii față de evrei 24

III.5 Teoria țapului ispășitor 25

Capitolul IV. Discriminarea evreilor din perioada antonesciană 26

Capitolul V. Orientări practice asupra metodologiei cercetării 32

V.1 Obiectivele cercetării 33

V.2. Interviul semi-structurat 34

V.2.1. Aspecte generale privind metoda interviului 34

V.2.2. Justificarea alegerii metodei 35

V.2.3. Implementarea tehnicilor de cercetare 35

V.3. Chestionarul 36

V.3.1. Aspecte generale privind metoda chestionarului 36

V.3.2. Justificarea alegerii metodei și implementarea acesteia 36

V.4 Etica în cercetare 37

Capitolul VI - Interpretarea rezultatelor cercetării 39

VI.1 Interpretarea rezultatelor chestionarului 39

VI.2 Interpretarea răspunsurilor oferite interviului 49

Concluzii 52

Bibliografie 53

Extras din document

Introducere

În anul 1632, populația evreiască a început să iși prindă rădăcinile în România. Datorită faptului că Dorohoiul era un oraș aflat la granița țării, atât cu Austria, cât și cu Polonia în perioada respectivă, evreii ce erau persecutați în acele țări, se retrăgeau în Dorohoi, acesta fiind un oraș important în Moldova cu posibilități de dezvoltare.

Dat fiind faptul că unele meserii ale acestora erau diferite de meseriile cunoscute în societatea europeană, iar tradițiile și obiceiurile acestora erau neîtâlnite până atunci și mai ales pentru faptul că aceștia aveau o religie diferită de religia creștină, evreii au fost priviți aproape mai tot timpul cu o oarecare urmă de îndoială.

Momentul de cumpănă al evreilor ce erau stabiliți în Dorohoi l-a reprezentat anul 1940 când ostașii regimentului din Bacău, trecând prin Dorohoi au intrat în cimitirul israelit și au împușcat locuitorii evrei, aceștia dintât motivându-și faptele spunând că evreii erau de vină pentru faptul că România a pierdut Bucovina. Acest eveniment poartă numele de Pogromul de la Dorohoi.

Pogromul de la Dorohoi care a început în data de 1 iulie 1940 și evenimentele aferente, au reprezentat o pagină neagră a istoriei noastre, motivația fiind una medievală desprinsă din prejudecăți aberante, vechi de sute de ani.

Pogromul reprezintă o acțiune violentă de masă îndreptată împotriva evreilor. Din punct de vedere etimologic, acest termen provine din limba rusă și a folosit spre a indica masacrarea evreilor din Rusia Țaristă.

„Odată cu modernizarea, la nivelul mentalului colectiv românesc evreul a fost învestit cu puternice trăsături de alteritate. „Evreul țap ispășitor”, pentru neîmplinirile dezvoltării sociale sau pentru frustrările unor categorii sociale, avea să se constituie ca una din prejudecățile cele mai populare în societatea românească care se confrunta cu tranziția de la tradiție la modernitate.” INSHR (”Elie Wiesel”)

Primul capitol al acestei lucrări, explică situația economică, socială și culturală a evreilor de la Revoluția română din 1848 până la 1941, facându-se referire la viața economică a acestora, educația copiilor evrei, dar și la legislația antisemită. În cel de-al doilea capitol voi trata pogromul de la Dorohoi și evenimentele premergătoare acestuia, explicând care au fost cauzele care au dus la un masacru împotriva evreilor. Capitolul al treilea dezvoltă factorii favorizanți ai discriminării evreilor în România, teoria “Țapului ispășitor” și teoria “Identității sociale” ca declanșator a ostilității față de evrei. Capitolul cu numărul patru aduce în discuție totalitatea discriminărilor făcute la adresa populației mozaice din România în perioada antonesciană, începând cu septembrie 1940. Ultimele două capitole, ale prezentei lucrări fac referire la orientările practice asupra metodologiei cercetării și de asemenea interpretarea rezultatelor apărute în urma aplicării unui chestionar și a unui interviu.

Din punctul meu de vedere, prin cunoașterea îndeaproape a temei alese se pot preîntâmpina derapajele politice ce pot guverna la o încălcare infailibilă a drepturilor unor mari mase de oameni. Lucrarea de față, nu are intenția de a trata Pogromul, ci factorii favorizanți care au dus la discriminarea evreilor din România, pentru ca partea practică a acesteia să poată aduce în discuție care este gradul de discriminare la momentul actual al populației israelite.

Capitolul I

I.1 Contribuția evreilor în evenimentele istorice ale României moderne

Revoluția română de la 1848 a reprezentat primul eveniment politic în care au fost implicați și evreii din Moldova și Țara Românească. Aceștia au participat activ prin contribuții materiale, dar și prin personalitățile care s-au făcut remarcate. Motivul pentru care pupulația evreiască a luat parte a fost reprezentat de revendicările programatice ale revoluționarilor, aceștia „promiteau acordarea de drepturi civice tuturor străinilor stabiliți în țară”.Printre intelectualii care au luat parte la revouluție, putem aminti de Barbu Iscovescu și Daniel Rosenthal, autorul celebrului tablou „România revoluționară”, acesta din urmă sacrificându-și viața pentru cauza Revoluției.

Prin Proclamația de la Islaz (9/21 iunie 1848), articolul 21 prevedea „emancipația izraeliților și drepturi politice pentru compatrioții de altă credință”, iar Mihail Kogălniceanu în „Dorințele Partidei Naționale”, articolul 27, a menționat faptul că „trebuie ca prin măsuri umane și progresive să se opereze cât mai în grabă fuzia israeliților și prefacerea lor într-o stare de cetățeni folositori ai statului.”

Împotriva turcilor pe Dealul Spirii, evreii au luptat alături de românii, de asemenea printre ei au fost și voluntari care au contribuit la colectarea de bunurii și bani pentru a susține revoluția.

Idealul de libertate al pașoptiștilor a fost amortizat de înfrângerea revoluției în 1849, însă evreii s-au ales cu unele drepturi civile, „domnitorul A. I. Cuza care i-a numit „Români de cult mozaic” a depus toate eforturile pentru a găbi emanciparea românilor „de rit israelit” (L. Benjamin, 2007, p. 22)

În a doua jumătate a secolului XIX, prin adoptarea Constituției din 1866, evreii au rămas apatrizi, introducându-se o serie de restricții în domeniul dreptului la proprietate și de asemenea în practicarea unor meserii precum invățământul. Totuși, în timpul Războiului de Independență a României (1877-1878), 1000 de evrei s-au alăturat armatei și au luat parte la operațiunile militare de pe câmpul de luptă. De asemenea, la Plevna și Vidin un rol important l-a avut „Ambulanța Româno-Israelită Zion”, condusă de medicul evreu Al. Cohen-Cociu care a fost pusă la dispoziția serviciului medical sanitar, fiind prezentă pe câmpul de luptă.

Bibliografie

”Elie Wiesel”, I. (n.d.). Retrieved from http://www.inshr-ew.ro/wp-content/uploads/2018/08/Naratiune.pdf

2. Curentul Israelit, Anul XV, nr.6. (1922, Octombrie 22). p. 1.

3. International Commission on the Holocaust in Romania . (2004, Noiembrie 11). Retrieved Aprilie 24, 2020, from ushmm.org: https://www.ushmm.org/m/pdfs/20080725-romania-commission-executive-summary-romanian.pdf

4. A. Babes, L. B. (2008). Demitate în vremuri de restriște . București: Hasefer.

5. Babbie, E. (2010). Practica cercetării sociale. Iași: Polirom.

6. Baciu A.C, M. F. (1997). Metode de lucru în cadrul grupului. Cluj.

7. Baroi, L. (2012). Comunitatea evreilor din Dorohoi între anii 1919 și 1945. Iași: PIM.

8. Benjamin, L. (1993). Evreii din România între anii 1940-1941, vol. I Legislația antievreiască. București: Hasefer.

9. Benjamin, L. (1993). Legislația antievreiască. București: Hasefer.

10. Benjamin, L. (1996). Evreii din România între anii 1940-1944, volumul II Problematica evreiască în stenogramele Consiliului de Miniștri. București: Hasefer.

11. Blanchet, A. (1985). L'entretien dans les sciences sociales. Paris: CNRS.

12. Boncu, Ș. Psihologie Sociala, cursul 31. Preluat pe Aprilie 23, 2020, de pe Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Facultatea de Psihologie si Științe ale Naturii: https://www.psih.uaic.ro/wp-content/uploads/cercetare/publicatii/cursuri/boncu_s_curs_psih_soc/Curs31.pdf

13. Carp, M. (1947). Cartea Neagra. Suferințele evreilor din România 1940-1944 (Vols. Volumul III, TRANSNISTRIA). București: Societatea Națională de editură și arte grafice „Dacia Traiană”.

14. Carp, M. (2001). Holocaust in Romania-Facts and Documents on the Annihilation of Romania's Jews 1940-1944. Safety Harbor, Florida: Simion Publicaton.

15. Creswell, J. (2009). Research Design: Qualitative, Quantitative, and Mixed Methods Approaches . Thousand Oaks: CA Sage.

16. de Leeuw L., J. H. (2008). The Cornerstones of Survery Research. New York: Lawrence Erlbaum Associates.

17. Deletant, D. (2006). Hitler's Forgotten Ally, Ion Antonescu and His Regime, Romania 1940-44. New York: Palgave Macmillan.

18. Dumitraș-Bițioaica, G. (1942). Statutul juridic și legislația românizării. București: Prometeu.

19. France, P. U. (1991). Vocabulaive teclmique el critique de la phdosophie.

20. Glasgow, P. (2005). Fundamentals of survey research methodology. Retrieved Mai 25, 2020, from http://www.uky.edu/~kdbrad2/EPE619/Handouts/SurveyResearchReading.pdf

21. Goffman, E. (1963). Stigma; Notes on the management of spoiled identity. Londra.

22. Harkness, J. (2008). Comparative Survey Research: Goals and Challenges. In D. D. de Leeuw W. J. Hox, International Handbook of Survey Methodology. New York: Lawrence Erlbaum Associates.

23. Hemmings, A. (2006). Great ethical divides: Bridging the gap between institutional review board and the researchers. Educational resercher.

24. Ioanid, R. (1990). The Sword of the Archangel: Fascist ideology in Romania. New York: Columbia University Press.

25. J. Latimer, S. K. (2000). Les effets des programmes des justice reparatrice: analyse documentaire sur la recherche empirique.

Preview document

Discriminarea evreilor din perioada antonesciană - Pagina 1
Discriminarea evreilor din perioada antonesciană - Pagina 2
Discriminarea evreilor din perioada antonesciană - Pagina 3
Discriminarea evreilor din perioada antonesciană - Pagina 4
Discriminarea evreilor din perioada antonesciană - Pagina 5
Discriminarea evreilor din perioada antonesciană - Pagina 6
Discriminarea evreilor din perioada antonesciană - Pagina 7
Discriminarea evreilor din perioada antonesciană - Pagina 8
Discriminarea evreilor din perioada antonesciană - Pagina 9
Discriminarea evreilor din perioada antonesciană - Pagina 10
Discriminarea evreilor din perioada antonesciană - Pagina 11
Discriminarea evreilor din perioada antonesciană - Pagina 12
Discriminarea evreilor din perioada antonesciană - Pagina 13
Discriminarea evreilor din perioada antonesciană - Pagina 14
Discriminarea evreilor din perioada antonesciană - Pagina 15
Discriminarea evreilor din perioada antonesciană - Pagina 16
Discriminarea evreilor din perioada antonesciană - Pagina 17
Discriminarea evreilor din perioada antonesciană - Pagina 18
Discriminarea evreilor din perioada antonesciană - Pagina 19
Discriminarea evreilor din perioada antonesciană - Pagina 20
Discriminarea evreilor din perioada antonesciană - Pagina 21
Discriminarea evreilor din perioada antonesciană - Pagina 22
Discriminarea evreilor din perioada antonesciană - Pagina 23
Discriminarea evreilor din perioada antonesciană - Pagina 24
Discriminarea evreilor din perioada antonesciană - Pagina 25
Discriminarea evreilor din perioada antonesciană - Pagina 26
Discriminarea evreilor din perioada antonesciană - Pagina 27
Discriminarea evreilor din perioada antonesciană - Pagina 28
Discriminarea evreilor din perioada antonesciană - Pagina 29
Discriminarea evreilor din perioada antonesciană - Pagina 30
Discriminarea evreilor din perioada antonesciană - Pagina 31
Discriminarea evreilor din perioada antonesciană - Pagina 32
Discriminarea evreilor din perioada antonesciană - Pagina 33
Discriminarea evreilor din perioada antonesciană - Pagina 34
Discriminarea evreilor din perioada antonesciană - Pagina 35
Discriminarea evreilor din perioada antonesciană - Pagina 36
Discriminarea evreilor din perioada antonesciană - Pagina 37
Discriminarea evreilor din perioada antonesciană - Pagina 38
Discriminarea evreilor din perioada antonesciană - Pagina 39
Discriminarea evreilor din perioada antonesciană - Pagina 40
Discriminarea evreilor din perioada antonesciană - Pagina 41
Discriminarea evreilor din perioada antonesciană - Pagina 42
Discriminarea evreilor din perioada antonesciană - Pagina 43
Discriminarea evreilor din perioada antonesciană - Pagina 44
Discriminarea evreilor din perioada antonesciană - Pagina 45
Discriminarea evreilor din perioada antonesciană - Pagina 46
Discriminarea evreilor din perioada antonesciană - Pagina 47
Discriminarea evreilor din perioada antonesciană - Pagina 48
Discriminarea evreilor din perioada antonesciană - Pagina 49
Discriminarea evreilor din perioada antonesciană - Pagina 50
Discriminarea evreilor din perioada antonesciană - Pagina 51
Discriminarea evreilor din perioada antonesciană - Pagina 52
Discriminarea evreilor din perioada antonesciană - Pagina 53
Discriminarea evreilor din perioada antonesciană - Pagina 54
Discriminarea evreilor din perioada antonesciană - Pagina 55
Discriminarea evreilor din perioada antonesciană - Pagina 56

Conținut arhivă zip

  • Discriminarea evreilor din perioada antonesciana.docx

Ai nevoie de altceva?