Eficiența Programelor de Kinetoterapie Activă în Combaterea Laxității Cotului la Adultul Tânăr Sedentar

Licență
10/10 (1 vot)
Domeniu: Alte domenii
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 54 în total
Cuvinte : 13139
Mărime: 12.07MB (arhivat)
Cost: 8 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Lector Univ. Dr. Manole Lacramioara
UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII, SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII

Cuprins

Capitolul 1.Introducere în problematica cercetării . 1

1.1 Actualitatea temei . 1

1.2 Motivarea alegerii temei . 3

Capitolul 2. Fundamentarea teoretică a problemei studiate. 4

2.1 Date anatomice privind articulaţia cotului. 4

2.1.1 Suprafeţe articulare . 4

2.1.2 Mijloace de unire. 5

2.1.3 Biomecanica articulaţiei cotului. 7

2.1.4 Kinematica cotului . 7

2.1.5 Componenta musculară . 12

2.2 Testarea mobilităţii articulare . 12

2.2.1 Gradele de mişcare ale articulaţiei cotului . 13

2.2.2 Fiabilitate şi validitate . 14

2.2.3 Efectele vârstei şi genului. 14

2.3 Definiţia laxităţii. 15

2.4 Cercetarea hipermobilităţii pe baza testului Beighton. 15

Capitolul 3. Organizarea şi desfăşurarea cercetării. 17

3.1 Obiectivele, sarcinile şi etapele cercetării . 17

3.2 Premisele şi ipotezele cercetării. 17

3.3 Subiecţii şi condiţiile de desfăşurare a cercetării. 17

3.3.1 Organizarea experimentului. 17

3.3.2 Eşantionul de subiecţi cuprinşi în experiment. 18

3.3.3 Durata şi etapele experimentului. 18

3.4 Metode de cercetare. 19

3.4.1 Metoda documentării teoretice. 19

3.4.2 Metoda anchetei. 20

3.4.3 Metoda observaţiei. 20

3.4.4 Metoda experimentală. 20

3.4.5 Metoda înregistrării, prelucrării şi reprezentării grafice. 21

3.4.6 Tehnici moderne de înregistrare. 21

3.5 Desfăşurarea cercetării. 21

3.5.1 Metode de explorare şi evaluare folosite pe parcursul studiului. 21

3.5.2 Metodologia specifică kinetoterapiei folosită în scopul combaterii laxităţii articulare. 26

Capitolul 4. Rezultatele cercetării şi interpretarea lor. 37

4.1 Prezentarea şi analiza datelor. 37

4.2 Interpretarea rezultatelor. 41

Capitolul 5. Concluzii. 42

Bibliografie. 43

Anexe. 45

Extras din document

CAPITOLUL 1.

INTRODUCERE ÎN PROBLEMATICA CERCETĂRII

1.1 ACTUALITATEA TEMEI

Deşi nu este o problemă îndelung cercetată, în momentul când Sindromul de Hipermobilitate a fost pus pentru prima dată pe harta medicală în 1967, era definit ca prezenţa unor simptome musculo-scheletale (predominant durerea) care apar la indivizi aparent sănătoşi. Însă în momentul de faţă s-a ajuns la un consens asupra denumirii Sindromului de Hipermobilitate articulară, considerându-se că există două tipuri: primul, un tip mai blând, în care indivizi prezintă doar o mobilitate mai mare decât în mod obişnuit, iar al doilea este acela de Sindrom Ehlers-Danlos (SED), sindrom ce regrupează practic afecţiuni genetice rare şi diferite, descrise de Ehlers (medic danez) şi Danlos (medic francez) la începutul secolului.

Klemp (1997) explica că hipermobilitatea poate fi generală sau localizată, genetică sau dobândită. Ea este egal influenţată de vârstă, sex, apartenenţă etnică şi câteodată de anumite maladii.

În vederea stabilirii diagnosticului, geneticianul are posibilitatea să culeagă informaţiile care îi vor permite să facă o sinteză a datelor şi să acorde un sfat genetic adecvat, urmărind istoricul familial al subiectului şi realizând o serie de teste acestuia, printre care şi Testul Beighton. Dacă o persoană îndeplineşte criteriile Beighton, atunci se poate constata cu certitudine, din toate punctele de vedere, că acea persoană are hipermobilitate articulară. De aceea putem spune că acum avem ceea ce ne lipsea până în momentul de faţă: o cotaţie pe care ne putem baza.

În echipa interdisciplinară din domeniul sănătăţii, kinetoterapeutul joacă un rol important, şi ceea ce trebuie reamintit este că acesta trebuie să înceapă orice fel de tratament cu o evaluare a fiecărui pacient în parte.

Pentru a realiza acest lucru, este necesar pentru el să deţină anumite teste de evaluare a diverselor aspecte anatomo-funcţionale. Deşi literatura de specialitate pune kinetoterapeutului la dispoziţie tabele cu valorile normale ale mobilităţii articulare, modalităţi de măsurare a mobilităţii pentru fiecare articulaţie în parte (de ex. goniometria), este de preferat ca, pentru stabilirea/restabilirea diagnosticului de hipermobilitate articulară, kinetoterapeutul să folosească aceleaşi criterii în vederea realizării unui consens în cadrul echipei interdisciplinare de specialişti din diversele ramuri ale marelui domeniu al sănătăţii.

Klemp (1997) a demonstrat că hipermobilitatea nu reprezintă un avantaj decât pentru dansatorii profesionişti, iar riscul de leziuni este semnificativ ridicat pentru subiecţii hipermobili (susţinut de Liederbach 2000, Grahame 2001). Klemp (1997) a remarcat că şi hipemobilitatea reprezintă un obiect controversat cu avatajul pe care acesta din urmă îl oferă dansatorului. Pentru Grahame (2001) avantajul de a fi suplu devine un inconvenient în funcţie de articulaţiile interesate şi de natura activităţilor pe care le practică.

Thiesce (1996) explica că o laxitate articulară este un handicap pentru echilibrul static, o calitate pentru mobilitatea articulară şi vice versa pentru redoarea articulară.

Această hipermobilitate poate fi un semn clar de Sindrom Ehlers-Danlos (SED) , descris la începutul secolului, boală genetică rară, legată de o anomalie a ţesutului conjunctiv, sindrom ce regrupează practic afecţiuni genetice rare şi diferite, anomalii ale colagenului sau ale constituenţilor înrudiţi cu acesta şi care reprezintă proteine naturale. Alţi autori au semnalat asocierea laxităţii articulare generale (LAG) cu suferinţe musculoscheletice precum sunt: artralgia, subluxaţiile articulare, dislocările articulare şi luxaţiile. Artritele şi artrozele timpurii au fost implicate ca o parte a istoricului obişnuit al laxităţii articulare generale. LAG poate fi un factor de risc pentru o varietate de suferinţe musculoscheletice şi accidentări.

Deciziile clinice privind intervenţia, educarea şi exerciţiile terapeutice specifice pot fi afectate de prezenţa LAG. De exemplu, când se efectuează manipulări, LAG trebuie luată în consideraţie şi procedura trebuie adaptată în conformitate. Educarea privind natura benignă a acestei stări este recomandată indivizilor ce prezintă LAG pentu a-i uşura de griji şi pentru a elimina abuzul de medicamente. Prognosticul unui individ cu LAG după accidentare poate fi deasemenea afectat de prezenţa LAG. Pentru un individ cu acest sindrom, ritmul vindecării este încetinit faţă de ritmul normal. În consecinţă, este necesară o modalitate efectivă de a evalua LAG. Autorităţile în domeniu consideră că sindromul de hipermobilitate articulară este sinonim cu Sindromul Ehlers-Danlos tip hipermobilitate sau Sindrom Ehlers-Danlos tip III. În ciuda volumelor de specialitate care vorbesc despre laxitatea articulară, aceasta nu este încă bine cunoscută, slab înţeleasă şi inadecvat manageriată de către personalul medical şi kinetoterapeutic. Individul ar trebui să beneficieze de îndrumarea unui specialist care să îl ajute să conştientizeze situaţia în care se află şi să îi dea nişte sugestii în această privinţă, hipermobilitatea nefiind neapărat o problemă şi fiind uneori luată ca un exces de activitate, totuşi, pentru cei mai puţin norocoşi, hipermobilitatea şi ţesutul lax pot fi cauza unor variate simptome debilitante.

Pentru realizarea acestui obiectiv, testul Beighton este un instrument ideal şi mai mult decât actual, uşor de realizat, o scală de 9 puncte ce sunt acordate pentru 5 testări. Testul Beighton a fost validat pentru diagnosticarea hipermobilităţii , dar şi a simptomelor şi a caracteristicilor ţesutului conjnctiv lax. Acesta este un important avans, pentru indivizi care prezintă aceste simptome, mai ales pentru efectele hipermobilităţii.

Dacă se intră mai mult în amănunte, apar şi alte probleme ridicate de acest sindrom, în afară de durere. Există persoanele obeze, la care existenţa sindromului complică mult această stare fizică, sau femeile în situaţii speciale (de exemplu femeile gravide la care apare creşterea în greutate cu schimbarea centrului de greutate) la care se poate produce o instabilitate a articulaţiei sacro-iliace. Dar indiferent dacă durerea apare sau nu, rămân de rezolvat, din punct de vedere kinetoterapeutic, probleme enumerate anterior, probleme ce îşi vor păstra actualitatea până în momentul descoperirii unor metode genetice care vor putea restabili echilibrul în cantitatea de colagen existentă în ligamente.

Preview document

Eficiența Programelor de Kinetoterapie Activă în Combaterea Laxității Cotului la Adultul Tânăr Sedentar - Pagina 1
Eficiența Programelor de Kinetoterapie Activă în Combaterea Laxității Cotului la Adultul Tânăr Sedentar - Pagina 2
Eficiența Programelor de Kinetoterapie Activă în Combaterea Laxității Cotului la Adultul Tânăr Sedentar - Pagina 3
Eficiența Programelor de Kinetoterapie Activă în Combaterea Laxității Cotului la Adultul Tânăr Sedentar - Pagina 4
Eficiența Programelor de Kinetoterapie Activă în Combaterea Laxității Cotului la Adultul Tânăr Sedentar - Pagina 5
Eficiența Programelor de Kinetoterapie Activă în Combaterea Laxității Cotului la Adultul Tânăr Sedentar - Pagina 6
Eficiența Programelor de Kinetoterapie Activă în Combaterea Laxității Cotului la Adultul Tânăr Sedentar - Pagina 7
Eficiența Programelor de Kinetoterapie Activă în Combaterea Laxității Cotului la Adultul Tânăr Sedentar - Pagina 8
Eficiența Programelor de Kinetoterapie Activă în Combaterea Laxității Cotului la Adultul Tânăr Sedentar - Pagina 9
Eficiența Programelor de Kinetoterapie Activă în Combaterea Laxității Cotului la Adultul Tânăr Sedentar - Pagina 10
Eficiența Programelor de Kinetoterapie Activă în Combaterea Laxității Cotului la Adultul Tânăr Sedentar - Pagina 11
Eficiența Programelor de Kinetoterapie Activă în Combaterea Laxității Cotului la Adultul Tânăr Sedentar - Pagina 12
Eficiența Programelor de Kinetoterapie Activă în Combaterea Laxității Cotului la Adultul Tânăr Sedentar - Pagina 13
Eficiența Programelor de Kinetoterapie Activă în Combaterea Laxității Cotului la Adultul Tânăr Sedentar - Pagina 14
Eficiența Programelor de Kinetoterapie Activă în Combaterea Laxității Cotului la Adultul Tânăr Sedentar - Pagina 15
Eficiența Programelor de Kinetoterapie Activă în Combaterea Laxității Cotului la Adultul Tânăr Sedentar - Pagina 16
Eficiența Programelor de Kinetoterapie Activă în Combaterea Laxității Cotului la Adultul Tânăr Sedentar - Pagina 17
Eficiența Programelor de Kinetoterapie Activă în Combaterea Laxității Cotului la Adultul Tânăr Sedentar - Pagina 18
Eficiența Programelor de Kinetoterapie Activă în Combaterea Laxității Cotului la Adultul Tânăr Sedentar - Pagina 19
Eficiența Programelor de Kinetoterapie Activă în Combaterea Laxității Cotului la Adultul Tânăr Sedentar - Pagina 20
Eficiența Programelor de Kinetoterapie Activă în Combaterea Laxității Cotului la Adultul Tânăr Sedentar - Pagina 21
Eficiența Programelor de Kinetoterapie Activă în Combaterea Laxității Cotului la Adultul Tânăr Sedentar - Pagina 22
Eficiența Programelor de Kinetoterapie Activă în Combaterea Laxității Cotului la Adultul Tânăr Sedentar - Pagina 23
Eficiența Programelor de Kinetoterapie Activă în Combaterea Laxității Cotului la Adultul Tânăr Sedentar - Pagina 24
Eficiența Programelor de Kinetoterapie Activă în Combaterea Laxității Cotului la Adultul Tânăr Sedentar - Pagina 25
Eficiența Programelor de Kinetoterapie Activă în Combaterea Laxității Cotului la Adultul Tânăr Sedentar - Pagina 26
Eficiența Programelor de Kinetoterapie Activă în Combaterea Laxității Cotului la Adultul Tânăr Sedentar - Pagina 27
Eficiența Programelor de Kinetoterapie Activă în Combaterea Laxității Cotului la Adultul Tânăr Sedentar - Pagina 28
Eficiența Programelor de Kinetoterapie Activă în Combaterea Laxității Cotului la Adultul Tânăr Sedentar - Pagina 29
Eficiența Programelor de Kinetoterapie Activă în Combaterea Laxității Cotului la Adultul Tânăr Sedentar - Pagina 30
Eficiența Programelor de Kinetoterapie Activă în Combaterea Laxității Cotului la Adultul Tânăr Sedentar - Pagina 31
Eficiența Programelor de Kinetoterapie Activă în Combaterea Laxității Cotului la Adultul Tânăr Sedentar - Pagina 32
Eficiența Programelor de Kinetoterapie Activă în Combaterea Laxității Cotului la Adultul Tânăr Sedentar - Pagina 33
Eficiența Programelor de Kinetoterapie Activă în Combaterea Laxității Cotului la Adultul Tânăr Sedentar - Pagina 34
Eficiența Programelor de Kinetoterapie Activă în Combaterea Laxității Cotului la Adultul Tânăr Sedentar - Pagina 35
Eficiența Programelor de Kinetoterapie Activă în Combaterea Laxității Cotului la Adultul Tânăr Sedentar - Pagina 36
Eficiența Programelor de Kinetoterapie Activă în Combaterea Laxității Cotului la Adultul Tânăr Sedentar - Pagina 37
Eficiența Programelor de Kinetoterapie Activă în Combaterea Laxității Cotului la Adultul Tânăr Sedentar - Pagina 38
Eficiența Programelor de Kinetoterapie Activă în Combaterea Laxității Cotului la Adultul Tânăr Sedentar - Pagina 39
Eficiența Programelor de Kinetoterapie Activă în Combaterea Laxității Cotului la Adultul Tânăr Sedentar - Pagina 40
Eficiența Programelor de Kinetoterapie Activă în Combaterea Laxității Cotului la Adultul Tânăr Sedentar - Pagina 41
Eficiența Programelor de Kinetoterapie Activă în Combaterea Laxității Cotului la Adultul Tânăr Sedentar - Pagina 42
Eficiența Programelor de Kinetoterapie Activă în Combaterea Laxității Cotului la Adultul Tânăr Sedentar - Pagina 43
Eficiența Programelor de Kinetoterapie Activă în Combaterea Laxității Cotului la Adultul Tânăr Sedentar - Pagina 44
Eficiența Programelor de Kinetoterapie Activă în Combaterea Laxității Cotului la Adultul Tânăr Sedentar - Pagina 45
Eficiența Programelor de Kinetoterapie Activă în Combaterea Laxității Cotului la Adultul Tânăr Sedentar - Pagina 46
Eficiența Programelor de Kinetoterapie Activă în Combaterea Laxității Cotului la Adultul Tânăr Sedentar - Pagina 47
Eficiența Programelor de Kinetoterapie Activă în Combaterea Laxității Cotului la Adultul Tânăr Sedentar - Pagina 48
Eficiența Programelor de Kinetoterapie Activă în Combaterea Laxității Cotului la Adultul Tânăr Sedentar - Pagina 49
Eficiența Programelor de Kinetoterapie Activă în Combaterea Laxității Cotului la Adultul Tânăr Sedentar - Pagina 50
Eficiența Programelor de Kinetoterapie Activă în Combaterea Laxității Cotului la Adultul Tânăr Sedentar - Pagina 51
Eficiența Programelor de Kinetoterapie Activă în Combaterea Laxității Cotului la Adultul Tânăr Sedentar - Pagina 52
Eficiența Programelor de Kinetoterapie Activă în Combaterea Laxității Cotului la Adultul Tânăr Sedentar - Pagina 53
Eficiența Programelor de Kinetoterapie Activă în Combaterea Laxității Cotului la Adultul Tânăr Sedentar - Pagina 54

Conținut arhivă zip

  • Eficienta Programelor de Kinetoterapie Activa in Combaterea Laxitatii Cotului la Adultul Tanar Sedentar.doc

Alții au mai descărcat și

Măsurători Directe de Aceeași Precizie

Masuratorile directe de aceeasi precizie, reprezinta un volum important de lucrari, executate pe teren în cadrul activitatilor geodezice,...

Biometria

Biometria reprezinta totalitatea metodelor prin care se face identificarea sau autentificarea unei persoane pe baza datelor biometrice: amprente...

Metode de Prevenire și Stingere Incendii

3.1.Accesul mijloacelor si al personalului pentru interventie in caz de incendiu se asigura in permanenta la toate: a) constructia unitatii cu...

Muzeologie - Concepte Fundamentale, Preocupari in Domeniu

Definiţie: MUZEOLOGIE - Ştiinţa muzeului, care are ca obiect studiul organizării muzeelor, al păstrării, ocrotirii şi prezentării exponatelor,...

Ai nevoie de altceva?