Cuprins
- Capitolul 1 Introducere in Sistemele de transmisiune a informației
- 3
- 1.1 - Despre informație 3
- 1.2 - Despre coduri. Scurt istoric. 3
- 1.3 - Modelul unui sistem de transmisiune a informației 4
- 1.4 - Aprecierea calității sistemelor de transmisiune a informației 7
- 1.5 - Obiective 8
- Capitolul 2 Codarea surselor discrete pentru canale fără perturbații 9
- 2.1 - Obiectivele codării 9
- 2.2 - Coduri unic decodabile 10
- 2.3 - Coduri instantanee 11
- 2.4 - Lungimea medie a cuvintelor de cod 13
- 2.5 - Teorema de existență a codurilor instantanee 15
- 2.6 - Capacitatea, eficiența și redundanța unui cod 16
- 2.7 - Coduri absolut optimale 16
- 2.8 - Teorema codării surselor pentru canale fără zgomot 17
- 2.9 - Codarea bloc a simbolurilor unei surse discrete și fără memorie 19
- 2.10 - Algoritmi de codare entropică 19
- 2.10.1 - Codarea generalizată Huffman
- 20
- Capitolul 3 Codarea surselor discrete pentru canale cu perturbații 25
- 3.1 - Introducere. Perturbații și tipuri de erori 25
- 3.2 - Teorema codării canalelor cu zgomot 27
- 3.3 - Coduri grup 28
- 3.4 - Distanța Hamming 29
- 3.5 - Decizia pe baza distanței minime 31
- 3.6 - Relația dintre distanța Hamming și numărul de erori detectabile și corectabile 32
- 3.7 - Cuvinte eroare 35
- 3.8 - Numărul de simboluri de control necesar pentru corecția a e erori independente 36
- 3.9 - Calculul cuvintelor de cod 38
- 3.10. Legatura intre matricea generatoare si matricea de control 39
- 3.11 - Detectia și corectia erorilor 41
- 3.12 - Coduri sistematice 42
- 3.13 - Codul Hamming grup corector de o eroare 44
- 3.13.1 - Codarea 45
- 3.13.2 - Decodarea 46
- 3.14 - Codul Hamming grup corector de o eroare detector de erori duble 50
- Capitolul 4 - Metode noi de crestere a capacitatii de corectie a codurilor 54
- 4.1. Coduri produs simple 54
- 4.2. Coduri produs generale 57
- 4.3. Coduri intretesute 57
- 4.4. Coduri modificate 60
- 4.5 Coduri puncturate (Puncturing codes) 62
- 4.6.Coduri expandate (Extending codes) 63
- 4.7. Coduri scurtate (shortening codes) 64
- Capitolul 5. Concluzii
- 66
- 5. 1. Concluzii asupra codarii transmisiunilor
- 66
- 5.2. Concluzii generale 66
- Bibliografie 68
Extras din licență
Capitolul 1 Introducere in Sistemele de transmisiune a informației
1.1 - Despre informație
Primele preocupări legate de informație au apărut, fără îndoială, pentru a păstra secretul acesteia în domeniul militar. Din punct de vedere ingineresc, informația este prelucrată atât pentru secretizarea acesteia cât si pentru mărirea vitezei de transmisie, de la sursă la destinatar, și a o proteja impotriva perturbațiilor ce apar pe canal.
Informația are două aspecte: cantitativ (obiectiv) și calitativ (subiectiv). Mesajul care arată unui student X nota sa de la examen are o importanță mult mai mare pentru studentul X în comparație cu alt student, Y, deși cantitatea de informație conținută în mesaj este aceeași. Din cauza dificultății măsurării caracterului subiectiv al informației și pentru că informația trebuie să aibă un caracter științific, determinist, se va avea în vedere numai aspectul obiectiv, cantitativ al acesteia. Ipoteza de lucru oferă un avantaj important, întrucât informația va fi analizată în același mod și cu aceleași rezultate de orice utilizator. Cantitativ, informația este cu atât mai mare cu cât gradul de incertitudine asociat comunicării respective este mai mare. De exemplu, cantitatea de informație ce rezultă din afirmația ,,după noapte vine zi” este nulă, pentru că se știe cu certitudine această evoluție.
1.2 - Despre coduri. Scurt istoric.
Se prezinta o scurst istorie a comunicatiilor cu marcarea celor mai importante puncte de referinta in dezvoltarea codurilor.
Anul Autor Concept Context
1948 Claude Shannon Informatie. Teorema codarii (R<C) Coduri bloc. Canale de banda limitata.
1950 Hamming Coduri pentru corectia unei erori
1954 Reed- Muller Coduri crectoare de erori multiple
1959-1960 Codurile BCH
1960-1961 Codurile Reed-Solomon pentru canale nebinare
1950 Codare secventiala. Se doreste estimarea probabilitatii de eroare. Coduri de lungime infinita, coduri convolutionale.
1990 Berrou - 1993
Ungerboeck Coduri Turbo Canale de banda larga
Desi proiectate initial pentru sistemele de comunicatii codurile se folsoesc in egala masura si pentru: 1) protectia datelor in memoria computerelor sau discuri digitale; 2) protectia impotriva zgomotelor sau a defectelor in cadrul circuitelor logice digitale.
1.3 - Modelul unui sistem de transmisiune a informației
Schema bloc generală a unui sistem de transmisiune a informatiei este prezentată în figura 1 și conține: sursa de informație, S, canalul de comunicație și destinatarul, D. Sistemul se studiază folosind modele matematice ale componetelor sistemului fizic. Un astfel de model este valabil pentru distanțe mici, unde erorile introduse de perturbațiile de pe canal sunt mici, și pentru situațiile în care sursa poate transmite direct mesaje pe canal, fără o prelucrare specială.
Mesajul reprezintă - în general - o succesiune de simboluri ale sursei considerate, organizate sau nu în cuvinte, cu sau fără semantică, și corespunde unei realizări particulare din ansamblul de idei, imagini, date care trebuie transmise unui corespondent.
Ieșirea sursei poate reprezenta un semnal audio, o secvență de simboluri binare de pe un suport magnetic, ieșirea unui sistem de senzori dintr-un sistem de măsurare, etc. Ieșirea sursei este constituită dintr-o succesiune de simboluri organizate în mesaje.
Prin canal sau mediu de transmisiune se înțelege sistemul fizic care face legătura dintre sursă și destinatar. Astfel de canale pot fi compuse din cablu coaxial, cablu telefonic sau telegrafic, mediu înconjurător (atmosfera), fibra optică etc. Toate semnalele care influențează în mod aleator semnalul util, purtător de informație, constituie perturbații și sunt considerate ca fiind generate de o sursa de perturbații sau zgomot.
Destinatarul reprezintă destinația finală la care trebuie să ajungă mesajul sursei, care poate fi de aceeași natură cu sursa sau total diferită. Destinatarul poate fi un operator uman sau un calculator.
Bibliografie
1. Alexandru Spătaru, Teoria Transmisiunii Informației, E.D.P., București, 1983.
2. Alexandru Spătaru, Fondements de la Theorie de la transmission de l'information, Presses Polytechniques Romandes, Lausanne, Suisse, 1987.
3. V. Stoica și Alex. Mihăescu, Teoria Transmisiunii Informației, I.P.Timișsoara, 1990.
4. Adrian Murgan, Teoria Transmisiunii Informației. Probleme., E.D.P., București, 1983.
5. Murgan Adrian-Traian, Rădescu Radu, Principiiile teoriei codurilor. Algoritmi și aplicații, Editura Tehnică, București, 2000.
6. Ghe. Mihoc și N. Micu, Teoria probabilităților și statistică matematică, E.D.P., București, 1980.
7. Dan Ionescu, Codificare și coduri, E.T., București, 1981.
8. Ion Creangă și Dan Simovici, Teoria codurilor, E.D.P., București, 1986.
9. Rodica Stoian, Compresie de date. Algoritmi de predictie, E.S.E., București, 1988.
10. Gallager, R.G, Information Theory and Reliable Communication, John Wiley & Sons, 1968.
11. Jan C.A. van der Lubbe, Information Theory, Cambridge University Press, London, 1997.
12. Georges Cullmann, Codage et Transmission de l'Information, Eyrolles, Editeur Paris, 1968.
13. C.E. Shannon, A mathematical theory of communication, Bell Sys. Tech., J. 27:379-423, 623-656
14. Richard E. Blahut, Algebraic Codes for Data Transmission, Cambridge University Press, 2003.
15. W.Carry Huffman and Vera Pless, Fundamentals of Error-Correcting Codes, Cambridge University Press, 2003.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Ingineria si managementul codarii informatiilor in comunicatiile digitale.docx
Alții au mai descărcat și
3.1.Accesul mijloacelor si al personalului pentru interventie in caz de incendiu se asigura in permanenta la toate: a) constructia unitatii cu...
Masuratorile directe de aceeasi precizie, reprezinta un volum important de lucrari, executate pe teren în cadrul activitatilor geodezice,...
