Observatii privind influenta factorilor de mediu asupra productiei de soia in conditiile pedoclimatice ale judetului Dambovita

Imagine preview
(10/10 din 1 vot)

Aceasta licenta trateaza Observatii privind influenta factorilor de mediu asupra productiei de soia in conditiile pedoclimatice ale judetului Dambovita.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 71 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Alte Domenii

Cuprins

INTRODUCERE 4
CAP.I ANALIZA STUDIULUI ACTUAL AL TEMEI 9
1.1 Caracterele morfologice analizate în cazul testului DUS la soia 10
CAP.II CONTRIBUȚII TEORETICE ȘI APLICATIVE LA SOLUȚIONAREA TEMEI
13
2.1 Elementele care compun producția la cultura de soia 13
2.2 Compoziția chimică a bobului de soia 14
2.3 Sistematică și soiuri 14
2.4 Cerințe față de climă și sol 15
2.5. Zonarea culturii de soia în România 17
2.6. Rotația culturii 17
2.7. Fertilizare 18
2.8. Lucrările solului 20
2.9. Sămânță și semănatul 23
2.10. Lucrări de îngrajire 26
2.11. Recoltarea 27
2.12 Prezentarea soiurilor de soia testate 28
2.13. Cadrul în care s-au desfășurat observațiile 32
2.14. Material și metode 34
2.15. Rezultate și discuții 43
CAP. III CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI 68
Bibliografie 70

Extras din document

Încă de la începutul acestei lucrări țin să aduc mii de mulțumiri doamnei Ș. l., dr. ing. Loredana Neagu Frăsin și întregului colectiv de la CTS Târgoviște pentru îndrumarea în elaborarea acestei lucrări precum și pentru informațiile oferite.

Prin această lucrare “Observații privind influența factorilor de mediu asupra producției de soia în condițiile pedoclimatice ale Județului Dâmbovița” am încercat să armonizez tehnologia culturii de soia cu îmbunătățirea producției la această cultură atât cantitativ cât și calitativ.

De mulți hulită, de mulți iubită, cultura de soia reprezintă pentru mine provocarea de a realiza lucrarea de licență, lucrare care își propune să pună în fața cititorului aspectele teoretice și practice legate de cultura de soia, cultură căreia începe să i se acorde o tot mai mare atenție în ultima vreme; având rolul de a furniza agricultorilor din zonă informații cu privire la soiurile care pot fi cultivate în acestă zonă, tehnologiile aplicate pentru obținerea de producții mari și calitative superior.

Se știe că în urmă cu 3 ani, noua Politică Agricolă Comunitară (PAC) pentru a contracara deficitul de alimente pe plan europen prevede înființarea de culturi care au un conținut ridicat de proteină brută, deci implicit a soiei, acestă directivă a făcut ca să nu existe nici un dubiu în alegerea temei de licență.

Cu un an înainte de acestă directivă a PAC, mai mulți miniștrii ai agriculturii din Europa au semnat un document care prevedea promovarea culturii de soia, a soiurilor convenționale ale acestei culturi și a culturilor ecologice.

În conținutul acestei lucrări de licență se regăsește o analiză a studiului actual al temei prezentată în capitolul II, dar și prezentarea contribuțiilor teoretice și aplicative utilizate la soluționarea temei (capitolul III), unde sunt incluse elemente de tehnologie, descrieri de soiuri, prezentarea cadrului în care s-au desfășurat observațiile, dar și o parte importantă de rezultate și discuții, ultimul capitol (IV) fiind dedicat concluziilor și recomandărilor.

Esențiale pentru această lucrare au fost rezultatele, tehnologiile aplicate de colectivul Centrului pentru Testarea Soiurilor Târgoviște la cultura de soia în perioada 2013 - 2015, perioadă în care în colaborare cu acest colectiv am urmărit această cultură.

În cadrul proiectului am studiat cu atenție comportarea soiurilor de soia, respectând normele de tehnică experimentală dobândite în timpul cursurilor, pe o suprafața plană cu condiții uniforme din punct de vedere al componenței chimice a solului, dar și a microclimatului; punând an de an mai presus de toate tehnologia aplicată acestei culturi.

Rezultatele obținute în cei trei ani de testare au fost bune atât în ceea ce privește latura cantitativă cât și cea calitativă a producției în condițiile variabile ale acestei perioade, perioadă cu arșiță, secetă, grindină, exces de precipitații etc., condiții care de la an la an sunt tot mai aspre și din acest motiv se încercă să reducerea influenței factorilor de mediu asupa producțiilor.

Toate aceste bune rezultate au fost obținute în condițiile în care prin elemente de tehnologie aplicate s-a încercat pe cât posibil să se diminueze/potențeze influența factorilor de mediu, factori care în ultima perioadă prin apariția fenomenului de accelerare a încălzirii globale devin tot mai agresivi asupra climatului mondial și implicit asupra climei României.

Deosebit de importante și multiple sunt utilizările soiei precum și istoricul cultivării acestei culturi pe plan mondial și național. Boabele de soia au în componență un procent ridicat de proteine (30-40 %) și grăsimi în procent de aproximativ 20% și constituie un substituent vegetal al cărnii; mai multe vitamine printre care cele mai importante sunt cele din grupele A, D și E. Boabele, prin măcinare sunt utilizate la prepararea brânzei, laptelui, ciocolatei, sosurilor și a altor preparate (prăjituri, bomboane etc.). Făina de soia în procent mic (sub 5%) se amestecă cu făina de grâu pentru obținerea pâinii precum și a macaroanelor, spaghetelor și a altor paste făinoase. Laptele din soia și sosul de soia sunt de asemenea două preparate care se folosesc de foarte mult timp în țările asiatice.

Soia este utilizată și pentru fabricarea făinurilor și a unor grișuri. Pe lângă aceste utilizări menționate mai sus, soia este utilizată și în industria chimică la obținerea săpunului, a vopselei, cauciucurilor, dar și la furajarea animalelor în nutrețurile combinate după o anterioară decojire și degresare.

Soia, fiind o leguminoasă fixatoare de azot, aduce importante îmbunătățiri gradului de fertilitate al solurilor pe care este cultivată, sporurile de producție ale culturilor ce urmează după soia sunt situate între 5-10 %, procent deloc de neglijat în ziua de astăzi când se încercă obținerea unor producții tot mai mari pe suprafețe tot mai reduse.

Și asta nu este tot. Soia are și însușiri care sunt valorificate în industia farmaceutică prin realizarea unor pastile cu rol de a echilibra acivitatea celulară, pastile energizante și pastile cu efect remineralizant; alte caracteristici importante pentru medicină sunt reprezentatete de faptul că oferă cantități însemnate de calciu pentru organism ( previne apariția osteoporozei), reduce riscul de orteroscleroză, diminuează la femei efectele secundare cauzate de instalarea menopauzei și are un rol important la recuperarea și menținerea siluetei.

Fisiere in arhiva (1):

  • Observatii privind influenta factorilor de mediu asupra productiei de soia in conditiile pedoclimatice ale judetului Dambovita.doc

Bibliografie

1.ARDELEAN, M., 1975, Coeficientul de ereditate al unor caractere cantitative la soia și corelațiile existente între acestea, În: Probl. de genet. teor. și aplic., 4(3), 170-180.
2.AXINTE M., GH.V. ROMAN, I. BORCEAN, L.S. MUNTEAN, 2006. Fitotehnie. Editura “Ion Ionescu de la Brad” Iași.
3.BÂLTEANU GH, V. BÎRNAURE, 1989. Fitotehnie. Editura “Ceres”, București.
4.BÂLTEANU GH., AL. SALONTAI, C. VASILICĂ, V. BÎRNAURE, I. BORCEAN, 1991. Fitotehnie. Editura Didactică și Pedagogică, București.
5.BÂLTEANU GH., 1998. Fitotehnie, vol I - Cereale și leguminoase pentru boabe, Ediția a doua. Editura Ceres, București.
6.DENCESCU,S., E. MICLEA, A. BUTICĂ, 1982, Cultura soiei, Ed. Ceres, București.
7.GIOSAN N., I. NICOLAE, GH. SIN, 1986. Soia. Editura “Academiei RSR”, București.
8.IFRIM SIMONA ELENA, E. MUREȘAN, I. HAȘ, 2008, The variability of the characters of the production and the quality to an assortment of soybean Glycine max (L.) varieties and early line at S.C.D.A. Turda collection, în Lucrări Științifice Facultatea de Agricultură, Ed. Agroprint,: 45-58.
9.MUNTEAN, L.S., I. BORCEAN, M. AXINTE, G.V. ROMAN, 2003, Fitotehnie.
10.MUREȘANU, E., NAGY, C., HAȘ, I., ȘTEFĂNESCU, MARIA, SĂMĂRINEAN, ADRIANA, MUREȘANU, FELICIA, NAGY, ELENA, MOLDOVAN, GR., IGNEA M., IONESCU, GR., 2004 - Particularități tehnologice pentru cultura soiei în Transilvania, S.C. Tipo Boema.
11.MUREȘANU, E., MĂRGINEAN, RALUCA, NEGRU, SILVIA, 2010 - Soiul timpuriu de soia - FELIX. Analele I.N.C.D.A. Fundulea, LXXVIII, 2: 55-62.