Cuprins
- CAPITOLUL 1 3
- 1.1 Situarea geografică 3
- 1.2 Încadrarea în organizarea administrativă 3
- 1.3 Limite şi vecinătăţi 4
- 1.4 Căi de acces 5
- 1.5 Condiţii staţionale 5
- 1.5.1 Condiţii geologice 5
- 1.5.2 Elemente de geomorfologie 5
- 1.5.3 Condiţii edafice 6
- 1.5.4 Condiţii hidrologice 6
- 1.5.5 Condiţii climatice 6
- A) Regimul termic 7
- B) Regimul pluviometric 8
- C) Evapotranspiraţia 9
- D) Umiditatea relativă a aerului 9
- E) Indicii de ariditate de MARTONNE 9
- 1.5.6 Regimul eolian 9
- 1.5.7 Date fenologice 11
- 1.5.8 Tipuri de staţiuni 11
- 1.5.9 Influenţa condiţiilor staţionale şi climatice asupra existenţei faunei 13
- 1.6 Condiţii de vegetaţie 13
- 1.6.1 Vegetaţia forestieră 13
- 1.6.2 Culturi agricole 16
- 1.6.3 Relaţia faună – vegetaţie 16
- 1.7 Influenţe ale industriei şi zootehniei 17
- 1.8 Atitudinea populaţiei şi distribuţia aşezărilor umane 17
- CAPITOLUL 2 18
- 2.1. Consideraţii generale 18
- 2.2 Principalele specii. Efectivele şi dinamica lor pe ultimul deceniu 18
- 2.3. Ecologia şi biologia principalelor specii Particularităţi în zona studiată 21
- 2.4. Studiul bonităţii pentru principalele specii 26
- 2.5. Compararea efectivelor reale cu cele optime 29
- 2.6. Dinamica normalizării efectivelor 29
- CAPITOLUL 3 32
- 3.1. Organizarea fondului, administrarea, paza şi măsurile de prevenire a îmbolnăvirilor 32
- 3.2. Asigurarea hranei 32
- 3.4. Combaterea braconajului 34
- 3.5.Măsuri de prevenire a poluării mediului, cu influenţe asupra vânatului 34
- 3.6. Recoltarea şi valorificarea 34
- 3.7. Trofee obţinute 35
- 3.8. Rezultate economice obţinute în ultimii 5 ani 35
- CAPITOLUL 4 36
- 4.1 Intercalaţii între modul de practicarea a agriculturii şi efectivele faunei 36
- 4.2 Gospodărirea arboretelor şi influenţa ei asupra vieţii vânatului 37
- 4.3 Exploatarea păşunilor, evoluţia compoziţiei lor, circulaţia bolilor din mediul sălbatic în cel domestic şi invers 37
- 4.4 Măsuri propuse pentru realizarea echilibrului între evoluţia faunei şi celelalte sectoare 38
- CAPITOLUL 5 38
- 5.1. Analiza ocupării biotopurilor, respectiv a nişelor trofice şi posibilităţi de extindere a unor specii ca şi introducerii altora 38
- 5.2. Studiul potenţialului nutritiv al arboretelor în perioada iarnă- primăvară şi vară toamnă 39
- 5.3. Posibilităţi de mărire a capacităţii trofice şi al adăpostului prin măsuri silviculturale 40
- 5.4. Studiul răspândirii vânatului în perioada de iarnă-primăvară şi propuneri privind distribuţia hrănitorilor 40
- 5.5. Calcul necesarului de hrană şi compararea cu potenţialul trofic natural al fondului de vânătoare 40
- 5.6. Necesarul de hrană complementară, producerea, achiziţionarea şi conservarea 41
- 5.7. Amenajări şi instalaţii necesare 42
- 5.7.1.Amenajări vânătoreşti şi amplasarea lor 42
- 5.7.2. Instalaţii vânătoreşti şi amplasarea lor în teren 42
- 5.8. Măsuri de pază, combaterea bolilor şi ocrotire a puilor 44
- 5.9 Măsuri de realizare a echilibrului între categoriile de consumatori 45
- 5.10 Recoltarea faunei, cantităţi de carne, blănuri şi trofee pe care se poate conta după aplicarea măsurilor 45
- 6.1 Investiţiile necesare pentru anul în curs 46
- 6.2. Lucrări executate cu munca personalului 47
- 6.3. Venituri pentru anul în curs 47
- 6.4 Eficienţa economică 48
- CAPITOLUL 7 49
- 7.1 Păstrarea, portul şi folosirea armelor de vânătoare 49
- 7.2 La vânătorile individuale 50
- 7.3 La vânătorile colective 50
- BIBLIOGRAFIE 50
Extras din licență
CAPITOLUL 1
DESCRIEREA GENERALĂ A ZONEI STUDIATE
1.1 Situarea geografică
Fondului de Vânătoare 22 DRAGOMIRA este situat în bazinul superior al râului Şuşiţa, afluent al râului Putna, în zona Subcarpaţilor de Curbură a Munţilor Vrancei.
1.2 Încadrarea în organizarea administrativă
Fondul de vânătoare 22 DRAGOMIRA cu o suprafaţă de 10119 ha, este gestionat de către Ocolul Silvic Soveja din cadrul Direcţiei Silvice Focşani.
Din punct de vedere administrativ Fondului de Vânătoare 22 DRAGOMIRA este situat pe raza comunelor: Soveja (Satele Rucăreni, Dragosloveni şi Punga); Câmpuri (Satele Gura-Văii, Rotileştii Mici şi Rotileştii Mari) din judeţul Vrancea.
Suprafaţa Fondului de Vânătoare rezultată din însumarea suprafeţelor productive cinegetic, pe moduri de folosinţă, a luciului de apă şi neproductivă cinegetic este prezentată în tabelul de mai jos:
Tabelul nr. 1
UM Vânatul de baltă Restul speciilor de vânat Total Neproductiv cinegetic Total general
Luciu de apă (cursuri de apă, bălţi, lacuri, etc.) Pădure Arabil (fâneţe, vii, livezi) Păşuni (islazuri) Gol de munte
Ha 75 6486 1797 1511 - 9869 250 10119
% 0,74 64,09 17,75 14,9 - 97,5 2,5 100
Fondul de vânătoare actual a fost constituit din următoarele fonduri vechi:
Tabelul nr. 2
Fondul nr. Denumirea Suprafaţa(ha) Gestionar
24 DRAGOMIRA 8050 O.S. SOVEJA
25 CÂMPURI 2069 O.S. SOVEJA
Repartiţia suprafeţelor în funcţie de modul de folosinţă este redată în tabelele următoare:
- Structura suprafeţei cinegetice productive:
Tabelul nr. 3
Număr de identificare pe natura de suprafaţă Modul de folosinţă (inclusiv luciu de apă) Proprietăţi (>100 ha) de stat, comunale, asociaţii particulare sau particulari neasociaţi Denumirea proprietarului Suprafaţa (ha)
I GVS PĂDURE O.S. SOVEJA 6486
II ARABIL COM. SOVEJA 1749
III O.S. SOVEJA 48
IV PĂŞUNI COM. SOVEJA 1237
V COM. CÂMPURI 274
VI LUCIU APĂ O.S. SOVEJA 75
Total suprafaţă cinegetic productivă 9869
- Suprafaţa neproductivă cinegetic:
Tabelul nr. 4
Număr de identificare Modul de folosinţă Denumirea fiecărei localităţi, a instalaţiilor, incintelor împrejmuite, poligoanelor şi aeroporturilor Suprafaţa (ha)
1 GVS DRUM COMUNAL
COMUNA SOVEJA 17
2 COMUNA SOVEJA 116
3 M.Ap.N 13
4 DAF COMUNA SOVEJA 16
5 ADM COMUNA SOVEJA 98
Total suprafaţă neproductivă cinegetic 545
1.3 Limite şi vecinătăţi
Limitele teritoriale ale Fondului de Vânătoare 22 DRAGOMIRA sunt redate detaliat în tabelul de mai jos:
Tabelul nr. 5
Puncte cardinale Vecinătăţi Limite
E O.S. VDRA De la limita O.S. Vidra (dealul Trestiei) pe limita Culmea Răchitaşului, Piscul Răduţa, întretăierea pârâului Şuşiţa şi şoseaua Panciu- Soveja pe culmea Vanzan până la pârâul Cremeneţ;
V O.S. LEPŞA De la vârful Roşchila, pe culmea Roşchila, culmea Streiu, dealul Coaşa, culmea Zboina Neagră
N O.S. MĂNĂSTIREA CAŞIN De la vârful Zboina Neagră, pe limita de judeţ prin vârful Seciu, vârful Chinosu, vârful Bisericuţei până la vârful Ţepei. De aici pe dealul Ciurba Mică, dealul Mocanului, pârâul Cremeneţ, până la confluenţa pârâului Dalmaci cu pârâul Cremeneţ
S O.S. LEPŞA De la vârful Roşchila, culmea Radu cel Mare, dealul Trestiei până la limita cu O.S. Vidra
1.4 Căi de acces
Fondul de Vânătoare 22 Dragomira este accesibil printr-o reţea de drumuri de 46,1 km.
Accesul se face prin intermediul drumului judeţean DP001 Focşani- Panciu –Lepşa în lungime de 15,0 km şi drumul comunal DP003 Rucăreni în lungime de 3,0 km.
În prezent Fondul de Vânătoare este dotat cu 10 drumuri permanente dintre care 8 drumuri auto forestiere şi 2 drumuri publice aşa cum rezultă din tabelul de mai jos:
Tabelul nr. 6
Felul şi numărul Nr.
de parcelă Denumirea Lungimea în km
DP001 - Drumul judeţean Focşani- Panciu- Soveja- Lepşa 15,0
DP003 - Drumul comunal Rucăreni 3,0
FE013 314D Drum auto forestier, de coastă Cârligata 3,7
FE014 315D Drum auto forestier Valea Cerbului 1,6
FE015 316D Drum auto forestier Dragomira 3,9
FE016 317D Drum auto forestier Chiua Mare 6,2
FE017 318D Drum auto forestier Chilugul- Mătrăguna 3,5
FE018 319D Drum auto forestier Dumicuş 5,4
FE019 320D Drum auto forestier Valea Boului 2,3
FE020 321D Drum auto forestier Chilug 1,5
TOTAL DRUMURI PUBLICE 18,0
DRUMURI AUTO FORESTIERE 28,1
Densitatea actuală este de 0,0045 km/ha, densitate ce asigură o accesibilitate redusă a întregului fond de vânătoare.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Ocol de Vanatoare.doc
Alții au mai descărcat și
3.1.Accesul mijloacelor si al personalului pentru interventie in caz de incendiu se asigura in permanenta la toate: a) constructia unitatii cu...
Masuratorile directe de aceeasi precizie, reprezinta un volum important de lucrari, executate pe teren în cadrul activitatilor geodezice,...
Te-ar putea interesa și
Introducere Trăim într-o nouă eră când grijile pentru conservarea casei noastre, Pământul, trebuie să treacă mai departe de sloganele ocazionale...
Capitolul I 1. Economie generală. Economia este ştiinţa care studiază sistemul activităţilor economice interdependente. Este vorba de studiul...
GENERALITĂŢI ALE OCOLULUI SILVIC BRODINA ŞI ALE ACTIVITĂŢII Fiind o activitate specifică voi începe prin a prezenta o serie de elemente privin...
Introducere Am ales să studiez potenţialul turistic natural al judeţului Cluj şi valorificarea acestuia, deoarece, chiar dacă este un judeţ mare,...
INTRODUCERE Activitatea turistică reprezintă călătoria efectuată de plăcere, având ca scop final inducerea unei stări de bună dispoziție și...
INTRODUCERE În vederea asigurării unei bune dezvoltări a pădurilor, ca şi a asigurării unei producţii lemnoase valoroase, de un înalt nivel...
Cap.I Introducere In tara noastra,datorita conditiilor de mediu favorabile,se gasesc numeroase specii de vanat,diferentiate dupa zonele de...
Introducere Aflată la câteva zeci de kilometri de Iași, comuna Dobrovăț pulsează prin inima pădurilor care o stăpânesc și prin susurul pâraielor...