Proiectarea Sectiei de Distilare, Maturarea Distilatelor si Producerea Divinului pe Langa Fabrica de Vinuri Suruceni

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Aceasta licenta trateaza Proiectarea Sectiei de Distilare, Maturarea Distilatelor si Producerea Divinului pe Langa Fabrica de Vinuri Suruceni.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 93 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Marinescu A

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 7 puncte.

Domeniu: Alte Domenii

Cuprins

Introducere
1. Cercetări de marketing
2. Caracteristica materiei prime, produselor finite, materialelor principale
şi auxiliare
3. Elaborarea şi argumentarea schemelor tehnologice
4. Standardizarea şi gestionarea calităţii. Metode şi mijloace de control
a produselor tehnologice
5. Bilanţul productiv
6. Alegerea şi calculul utilajului
6.1. Calculul utilajului şi vaselor tehnologice
6.2.Calculele termotehnice şi sanitare
6.3. Calculele electrotehnice
6.4.Descrierea nivelului de automatizare
7. Partea constructivă
8. Protecţia muncii şi a mediului ambiant
9. Calculul indicilor tehnico-economici
Concluzie
Bibliografie

Extras din document

INTRODUCERE

Divinul este o băutură tare pregătit din distilat de vin, obţinut în urma distilării vinurilor brute albe seci şi maturat timp îndelungat în contact cu doaga de stejar.

Divinul posedă în culoare nuanţe aprinse vii de iantar-auriu; un buchet complicat, în care armonios se combină aroma de vie înflorită şi pădure de stejar de toamnă; gust moale plăcut cu nuanţe fine de vanilină. Posedînd aceste caracteristici organoleptice divinul a devenit cea mai graţioasă băutură alcoolică. El corect se socoate cel mai plăcut, necesar şi concomitent, cu faptul că necesită multe cheltueli la producerea lui, este cea mai scumpă băutură. De aceea destinaţia principală a divinului este de a înfrumuseţa masa de sărbătoare, întîlniri solemne şi satelitul unei convorbiri sufleteşti.

În ţările CSI începutul producerii divinului datează din anii 90 ai secolului XIX. În Moldova din unele pricini de istorie producerea divinului, ca ramură a Industriei Alimentare a fost instaurată abia după cel dealdoilea război mondial. Ramura producerii divinului în industria vinicolă a Moldovei a cunoscut lauri şi după indicii de calitate şi după cei de cantitate a ocupat locul de frunte în fosta URSS.

Schimbarea de la cultura de butuc la ramură mare vinicolă de producere, a început a progresa şi ramura producerii divinurilor în Republica Moldova, acest lucru fiind posibilă cu aportul organelor de stat, muncii cu responsabilitate a cercetătorilor ştiinţifici, specialiştilor şi muncitorilor în ramură.

Timp de treizeci de ani în Republica Moldova au fost fondate întreprinderi mari de prelucrare a strugurilor şi construite fabrici de producere a divinului de profil complet.

Cele mai vechi şi printre primele întreprinderi ce produceau divinul în Moldova sunt: „Barza albă” – Bălţi; „Aroma” – Chişinău; „Kvint” – Tiraspol; „Divin - Călăraşi” – Călăraşi care au o gamă largă de produse atît a divinurilor de consum curent cît şi a celor de marcă.

Dezvoltarea ramurii de producere a divinului nu ar fi fost posibilă pînă nu se examinau procesele fizico-chimice grele ce se petrec la fiece operaţie tehnologică. Pentruaceasta sţau făcut cercetării la alegerea soiurilor de struguri, folosirea optimală a regimurilor de prelucrare a lor, distilarea vinurilor brute şi operaţia de maturare cu toate regimele acesteia.

.În ultimii ani pe teritoriu republicii creşte numărul specialiştilor-organizatori şi conducătorilor industriei producătoare a divinului, cu participarea nemijlocită a cărora se efectuează noi proiecte de construcţie, reconstrucţie a fabricilor şi secţiilor existente.

Principalul „pic” atins de către ramura de producere a divinurilor a fost producerea divinurilor de calitate, care sunt mîndria industriei vinicole. Producerea divinurilor de marcă – este o muncă migăloasă care cere cunoştinţe profunde şi practică bogată, altfel ele nu ar putea fi comparate cu o operă de artă.

1. CERCETĂRI DE MARCHETING

Tradiţional industria vinicolă reprezintă ramura cea mai importantă în economia Republicii Moldova, reprezentînd 25% din exporturile totale a ţării.

În 2004 în Republica Moldova sa produs 21,1 mln. dal. vin înbuteliat (în comparaţie cu 2003 – 18,2 mln. dal., creşterea fiind 116%), în ce priveşte realizarea la litru 7,8 mln. dal. (în 2003 – 9,4). Din vinurile îmbuteliate în comerţul intern au rămas 500 mii dal. – restul a fost exportat.

Vinurile spumante şi spumoase s-au produs 15,1 mln. butelii (în 2003 – 12 mln creşterea fiind 126%).

Sa mărit şi producerea divinurilor de la 660 mii dal. în 2003 pînă la 691 mii dal. în 2004. brendi, vodcă şi alte băuturi tari 2,3 mln. dal. (în 2003 2,1 mln. dal. cu 9%). Din acest volum aproximativ jumate îl reprezintă vodca 1,1 mln.dal. (în 2003 – 1 mln dal). Alcool etilic s-a produs 1,2 mln dal (în 2003 – 0,9 mln. dal.; creşterea e cu 33%).

După date statistice ale anului 2004 exportul vinurilor moldoveneşti este de 300mln. butelii (la suma 275mln.$) sau 90% de la întreg volumul de producţie.

Moldova-Vin prognozează în anul curent creşterea exportului cu 10%, aproximativ pînă la 300 mln.$.

La fel Moldova-Vin anunţă participarea unor companii vinicole la expoziţia „Проджэкспо” – Moscova şi la expoziţii specializate în Italia, Germania, Franţa cu scopul lărgirii pieţilor de desfacere.

În anul 2004 s-au realizat băuturi alcoolice în sumă de 278 000$ ce e cu 15% mai mult ca în 2003.

Creşteri mai importante de 66% - s-au înregistrat la exportarea vodcii şi altor băuturi tari (pînă la 31 mii dal). creşteri cu 42 la sută s-au înregistrat după exportul de vinuri spumante şi spumoase pînă la 779,4 mii dal.

În Rusia se exportă mai mult de 80 % de la volumul întreg de producţie. Moldova mai exportă vinuri în multe ţări din CSI, Comunitatea Europeană, Chitai, Israel, Australia, Japonia şi SUA. Dinamica exportului şi importului de băuturi alcoolice a ţării noastre poate fi reprezentată în graficul de mai jos.

Este de menţionat că din 160 de întreprinderi producătoare de vinuri în Moldova doar 49 posedă liniile lor proprii de înbuteliere (celelalte realizează vinul brut în baza volorificării lui de mai departe). Din numărul întreg de fabnricii se cunosc careva care sunt specializate întro ramură anumită a vinificaţiei cum ar fi:

- 7 fabrici producătoare a divinului;

- 9 unităţi de producere sunt orientate în producerea vinurilor spumante;

- o fabrică specializată în producerea Heresului;

- una de producere a vinulu de tip Madeira;

- o fabrică de producere a vinului Marsala;

- 3 crame pentru păstrarea şi maturarea vinurilor de calitate înaltă (Cricova, Mileştii Mici,

Fisiere in arhiva (1):

  • Proiectarea Sectiei de Distilare, Maturarea Distilatelor si Producerea Divinului pe Langa Fabrica de Vinuri Suruceni.doc