România - Integrarea în Europa

INTRODUCERE

Lucrarea de față își propune să identifice principalele aspecte ale economiei românești în context european, să analizeze indicii economici ai statului român în raport cu evoluția economiei europene și să arate tendințele economiei naționale în viitorul apropiat.

Capitolul 1, intitulat ”Analize sectoriale și regionale și identificarea problemelor prioritate, face analiza nivelului de dezvoltare a României, comparativ cu UE, apoi prezintă aspectele demografice și economice, având ca punct de referință situația dramatică a economiei Greciei. În continuare, se arată aspecte ale ocupării populației, educației și ratei șomajului. Nivelul populației (până in 2007) și nivelul productivității muncii sunt alte subiecte ce pot fi întâlnite în acest capitol.

În ce privește structura capitolului 2, inițial se prezintă conceptele fundamentale de analiză macroeconomică iar apoi sunt evidențiate, sistematic, tendințele estimate ale dezvoltării economice a României, în perioada 2007-2013. Se insistă asupra evoluției macro-economice prognozate a României și, într-o oarecare măsură, și a țărilor componente UE. Pot fi întâlnite și aspecte privind datoria externă a României. Se realizează o serie de analize socio-economice sectoriale, reliefându-se evoluția principalilor indicatori macroeconomici.

Capitolul 3 reprezintă un studiu de caz și evidențiază sectoarele productive și serviciile conexe din România. De asemenea, sunt dezvoltate și următoarele subiecte: industrie, construcții, investiții, turism, infrastructură, insistându-se pe evoluția sectorului IMM-urilor.

Capitolul 1.

ANALIZE SECTORIALE ȘI REGIONALE ȘI IDENTIFICAREA PROBLEMELOR PRIORITARE

1.1. Nivelul de dezvoltare al României comparativ cu Uniunea Europeană

Între România şi Uniunea Europeană există însemnate decalaje la indicatorii dezvoltării economice. Aceste decalaje se înregistrează atât în raport cu media Uniunii Europene cât şi în raport cu fiecare ţară membră în parte. Comparativ cu ţări ca Luxemburg, Danemarca, Germania şi Olanda disparităţile sunt semnificative, dar comparativ cu Portugalia sau Grecia sunt mai mici, însă nu pot fi neglijate.

România întruneşte criteriile de eligibilitate pentru Obiectivul 1. Ultimele date din 2009 arată că PIB pe locuitor (PPS) al României reprezenta 41% din media UE-27.

1.1.1 Aspecte demografice:

Populația României la 1 ianuarie 2009 era de 21.3 mil de locuitori, înregistrând o scădere lentă din 2002, ca urmare a sporului natural negativ. Principalul grup etnic din România îl reprezintă românii și anume 89,5% din număr total al populației. După români, următoarea comunitate etnică importantă este cea a maghiarilor, care reprezintă 6,6% din populația României, respectiv un număr de aproximatov 1 400 000 de cetățeni. Din datele oficiale ale Institutului Național de Statistică, reiese că mai trăiesc aproximativ 535 250 de rromi, alături de 60 000 de germani, dintr-un total de 745 421 (câți erau până in anul 1989) și cca.6179 de evrei .

Densitatea populației din România este de 93,78 loc./km2. Din totalul populației, 55.2% reprezintă populația urbană, iar 44,8% cea rurală. În ultimii ani s-a înregistrat o rată a emigrației nete de cca. 0,6 emigranți la mia de locuitori. În România, pe lângă etniile menționate anterior se regăsesc și cele ale: grecilor, ucrainienilor, lipovenilor, turcilor, tătarilor, sârbilor, slovacilor, bulgarilor, croaților, rutenilor, cehilor, polonezilor, italienilor și armenilor.

Rata natalității este de 10,76 născuți la mia de locuitori, mortalitatea infantilă înregistrează 12,29 de decese la mia de noi născuți, iar speranța de viață la naștere este de 66,1 ani pentru bărbați și 73,99 de ani pentru femei.