Sindromul Talasemic

Licență
8/10 (1 vot)
Domeniu: Anatomie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 85 în total
Cuvinte : 13703
Mărime: 718.06KB (arhivat)
Cost: 7 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Margareta Fota
Proiect de diploma in cadrul Colegiului de Asistenti, Bucuresti

Extras din document

CAPITOLUL I

SCURT ISTORIC AL AFECŢIUNII

„Natura se manifestă printr-o mare varietate a diferitelor îmbolnăviri, dar ceea ce este important este să nu ne lăsăm induşi în eroare şi să cunoaştem regula generală constantă după care acţionează”. (G’hote)

Descrierea princeps a fost realizată în 1925 de către Colley şi Lee, termenul de talasemie introducându-se pentru desemnarea bolii de către Whipple şi Brodford în 1936. În aceeaşi perioadă au fost individualizate diferite forme clinice ale bolii de către hematologii italieni: Rietti (1925), Greppi (1929), Michelli (1935) şi Silvestroni (1949).

După precizarea diferitelor variante structurale, la ora actuală se lucrează la descifrarea anomaliilor genetice subiacente, ca şi la acţiunea largă de profilaxie, bazată pe cartografierea afecţiunii şi pe diagnosticul ei antenatal.

Talasemiile şi-au primit numele de la cuvântul grecesc „talassa”, care înseamnă „mare”, deoarece boala este frecventă în jurul Marii Mediterane.

CAPITOLUL II – PARTEA GENERALĂ

1.1.ANATOMIE

ERITROCITUL NORMAL ŞI PATOLOGIA ERITROCITARĂ

Definiţie

Eritrocitul este o unitate morfofuncţională formată din totalitatea ţesutului eritrocitar (celule mature şi imature).

El cuprinde:

- o componentă fixa, alcătuită din precursorii eritrocitare, proieritroblast, eritroblast bazofil, eritrobast policromatofil si eritroblast oxilofil sau condiţii patologice corespondenţii lor din seria megaloblastică; ea îşi are sediul in măduva osoasa hematogenă, unde pornindu-se de la celula stem eritropoitin – responsivă se ajunge prin amplificare (patru diviziuni mitotice) şi maturare (sinteză de hemoglobină) la faza de eritrocit adult.

- o componentă circulantă, reprezentată de hematiile binare (reticulocite) şi adulte.

Compoziţia biochimică a eritrocitului

Eritrocitul este o celulă complexă ; membrana sa,de structură lipoproteică, delimitează un conţinut al cărui component iniţial este hemoglobina, restul constituenţilor având menirea menţinerii constante a volumului celular, a funcţionalităţii hemoglobinei şi a integrităţii suprafeţei eritrocitare.

Constituenţii eritrocitari :

-hemoglobină-33,5g/100ml eritrocite;

-proteine nehemoglobinice-0,87g/100ml eritrocite;

• stromină;

• elucină;

• spectrină;

• actină;

• proteină;

• substanţe de grup sanguin;

• enzime.

-lipide-0,48g/100ml eritrocite;

• fosfatide

-lecitină;

-fosfatidil etanolamină;

-fosfatidil serină;

-sfingamielină;

-izolecitină.

• colesterol;

• grăsimi neutre;

• cerebrozide.

-glucide-0,83g/100ml eritrocite;

• glucoză;

-minerale:fosfor,sulf,cupru,zinc,plumb,magneziu,potasiu,sodiu,calciu,clor,ş.a

-0,67g/100ml eritrocite;

-apă-63,45g/100ml eritrocite.

Structura constituenţilor eritrocitari

Cu toată simplitatea aparentă a structurii eritrocitare,ea nu a fost nici la ora actuală elucidată complet.

Eritrocitul are în structura sa :

- membrana celulară,o componentă esenţială pentru realizarea atât a barierei selective dintre hematii şi mediul extracelular, cât şi pentru asigurarea marii elasticităţi şi plasticităţi eritrocitare ,indispensabilă circulaţiei ei normale;

- conţinutul celular cuprinzând o proporţie importantă de :

• 33-35% hemoglobină;

• 5-7% de alte substanţe (proteine nehemoglobinice,lipide,glucoză,electroliţi)

• 63% apă.

Structura hemoglobinei

Hemoglobina umană este o cromoproteină formată dintr-o parte prostetică-hem şi o parte proteică-globină.

Hemul este o metaloperiferică formată dintr-un nucleu hetropirolic reunit prin punţi metenice ,de care se leagă prin intermediul atomilor de azot ,un atom de fier.

Globina este o proteină cu caracter bazic formată din 574 de aminoacizi grupaţi în patru catene polipepidice, două câte două identice:catena formată din 141 aminoacizi şi catenele   fiecare formate din câte 146 de aminoacizi.

Preview document

Sindromul Talasemic - Pagina 1
Sindromul Talasemic - Pagina 2
Sindromul Talasemic - Pagina 3
Sindromul Talasemic - Pagina 4
Sindromul Talasemic - Pagina 5
Sindromul Talasemic - Pagina 6
Sindromul Talasemic - Pagina 7
Sindromul Talasemic - Pagina 8
Sindromul Talasemic - Pagina 9
Sindromul Talasemic - Pagina 10
Sindromul Talasemic - Pagina 11
Sindromul Talasemic - Pagina 12
Sindromul Talasemic - Pagina 13
Sindromul Talasemic - Pagina 14
Sindromul Talasemic - Pagina 15
Sindromul Talasemic - Pagina 16
Sindromul Talasemic - Pagina 17
Sindromul Talasemic - Pagina 18
Sindromul Talasemic - Pagina 19
Sindromul Talasemic - Pagina 20
Sindromul Talasemic - Pagina 21
Sindromul Talasemic - Pagina 22
Sindromul Talasemic - Pagina 23
Sindromul Talasemic - Pagina 24
Sindromul Talasemic - Pagina 25
Sindromul Talasemic - Pagina 26
Sindromul Talasemic - Pagina 27
Sindromul Talasemic - Pagina 28
Sindromul Talasemic - Pagina 29
Sindromul Talasemic - Pagina 30
Sindromul Talasemic - Pagina 31
Sindromul Talasemic - Pagina 32
Sindromul Talasemic - Pagina 33
Sindromul Talasemic - Pagina 34
Sindromul Talasemic - Pagina 35
Sindromul Talasemic - Pagina 36
Sindromul Talasemic - Pagina 37
Sindromul Talasemic - Pagina 38
Sindromul Talasemic - Pagina 39
Sindromul Talasemic - Pagina 40
Sindromul Talasemic - Pagina 41
Sindromul Talasemic - Pagina 42
Sindromul Talasemic - Pagina 43
Sindromul Talasemic - Pagina 44
Sindromul Talasemic - Pagina 45
Sindromul Talasemic - Pagina 46
Sindromul Talasemic - Pagina 47
Sindromul Talasemic - Pagina 48
Sindromul Talasemic - Pagina 49
Sindromul Talasemic - Pagina 50
Sindromul Talasemic - Pagina 51
Sindromul Talasemic - Pagina 52
Sindromul Talasemic - Pagina 53
Sindromul Talasemic - Pagina 54
Sindromul Talasemic - Pagina 55
Sindromul Talasemic - Pagina 56
Sindromul Talasemic - Pagina 57
Sindromul Talasemic - Pagina 58
Sindromul Talasemic - Pagina 59
Sindromul Talasemic - Pagina 60
Sindromul Talasemic - Pagina 61
Sindromul Talasemic - Pagina 62
Sindromul Talasemic - Pagina 63
Sindromul Talasemic - Pagina 64
Sindromul Talasemic - Pagina 65
Sindromul Talasemic - Pagina 66
Sindromul Talasemic - Pagina 67
Sindromul Talasemic - Pagina 68
Sindromul Talasemic - Pagina 69
Sindromul Talasemic - Pagina 70
Sindromul Talasemic - Pagina 71
Sindromul Talasemic - Pagina 72
Sindromul Talasemic - Pagina 73
Sindromul Talasemic - Pagina 74
Sindromul Talasemic - Pagina 75
Sindromul Talasemic - Pagina 76
Sindromul Talasemic - Pagina 77
Sindromul Talasemic - Pagina 78
Sindromul Talasemic - Pagina 79
Sindromul Talasemic - Pagina 80
Sindromul Talasemic - Pagina 81
Sindromul Talasemic - Pagina 82
Sindromul Talasemic - Pagina 83
Sindromul Talasemic - Pagina 84
Sindromul Talasemic - Pagina 85

Conținut arhivă zip

  • Sindromul Talasemic.doc

Alții au mai descărcat și

Glanda Tiroida

Generalitati Glandele sunt formatiuni antaomice care au ca functie elaborarea unor produse speciale, care se varsa, fie in mediul intren, fie in...

Dreptul constituțional

1.Notiunea Dreptului constitutional. Subiectii DC Dreptul constitutional este ramura de drept care este formată din normele juridice care...

Osteologie

Osteologia este partea anatomiei care se ocupa cu studiul oaselor. Tesutul osos este un tesut conjuctiv format din substanta interstitiala...

Sistemul digestiv

Structura viscerlor abdominale - Viscere = Organele care iau parte la menținerea vieții și la perpetuarea speciei.(si glndele endocrine) -...

Ai nevoie de altceva?