Comertul stradal - Etnografia practicilor economice si sociale ale economie informale in Pietele Obor si Progresul

Imagine preview
(9/10 din 1 vot)

Aceasta licenta trateaza Comertul stradal - Etnografia practicilor economice si sociale ale economie informale in Pietele Obor si Progresul.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier pdf de 71 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Bogdan Iancu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 7 puncte.

Domeniu: Antropologie

Cuprins

Introducere . 1
Abordări teoretice ale comerțului stradal ca parte a economiei informale .5
Caracteristicile generatoare ale comerțului stradal informal, respectiv economiei informale . 11
Beneficii și riscuri pentru participanții la comerțul stradal informal . 16
Istoria socială a economiei informale și a comerțului stradal- practici și manifestări . 17 Practici informale în perioada socialistă . 21
Etnicizarea vânzătorilor stradali . 27
Interacțiunile actorilor economiei informale cu autoritațile . 28
Studiul de caz: economia informală în piețele Obor și Progresul. 32
Metodologia . 32
Limite metodologice . 34
Geografia spatiului piețelor Obor și Progresul . 35
Sunetul pieței . 42
Comerțului stradal în contextul spațiului public bucureștean . 43
Condițiile de muncă și relația cu autoritățile locale . 45
Profilul vânzătorilor . 47
Un inventor al produselor vândute . 48
Relațiile vânzător- client . 51
Scurte biografii . 53
Concluzii . 56
Anexe.60
Bibliografie . 61

Extras din document

Introducere

Am ales să studiez în această teză tema comerțului stradal, componentă a economiei informale, deoarece îl consider un proces dinamic, mereu de actualitate. Comerțului stradal informal reprezintă o extensie a marilor piețe, întâlnit în timpul alegerii zonei de studiu, atunci când am vizitat piețele Veteranilor, Crângași, Orizont, Târgul Valea Cascadelor și Târgul Auto Vitan. De asemenea, fazele incipiente de combatere ale economiei informale, din anii 2000, regăsite în literatura ce discută despre acest subiect, m-au determinat să încep studiul unui fenomen circular, care nu a cunoscut schimbări substanțiale. Interesul pentru domeniul economiei informale mi-a fost trezit de participarea la cursul ”Sociologia dello sviluppo”1, din timpul mobilitătii de studiu Erasmus, din Milano. Analizând apoi literatura din România, am constatat că studiile asupra piețelor bucureștene sunt puține, iar fenomenul este prezentat ca unul amplu. De aceea, consider că prezenta lucrare reprezintă o completare adusă studiilor deja elaborate.

Acest subiect se înscrie în contextul mai larg de analiză asupra spațiului urban bucureștean. Această lucrare este o analiză detaliată, descriptivă a comerțului stradal informal, care abordează practicile sociale și economice ilegale ale vânzătorilor din zona piețelor Obor și Progresul. Lucrarea are drept obiectiv o relatare istorică a apariției economiei informale în lume, nivel european dar și național. Cercetarea practicilor economiei informale din perioada socialistă, în studiile lui Verdery (2002), Chelcea (2005) reprezintă background-ul social al practicilor informale de astăzi.

Totodată, prin prezenta teză se încearcă expunerea practicilor prezente în piețele și pe străzile bucureștene, care vin în completarea studiilor deja existene, domeniu nu foarte cercetat în țara noastră. De asemenea, cercetarea practicilelor considerate ca subzistente în economia informală, nu este una întâmplătoare. Cu toate acestea, indivizii implicați în activități precum: prostituția, traficul de droguri sau pornografia nu reprezintă universul de studiu în această lucrare.

Scopul acesteia, este aşadar de a oferi o clasificare și o analizare a practicilor informale la nivel internațional și național, din perioada socialistă și post socialistă a României. Pentru a îndeplini acest obiectiv, este necesară o analizare a cauzelor generatoare ale comerțului stradal informal, identificarea statutului socio- economic al practicanților și a cauzelor care au condus la apariţia şi dezvoltarea acestuia în România. Acest studiu vine în

1 Traducerea din italiană- Sociologia dezvoltării.

completare studiilor comerțului stradal și economiei informale. Reprezintă totodată și o bază de informaţii sintetizate pentru cercetările viitoare care vor avea loc în acest domeniu.

Un scop auxiliar al tezei constă în sintetizarea lucrărilor disponibile care tratează subiectul, cu ajutorul cărora vom evidenția asemănările și deosebirile în gestionarea acestui feomen/ remedierea de către sistemele politice și economice.

Obiectivele acestei lucrări constau în:

-Analizarea studiilor existente ce tratează subiectul comerțului stradal sau economiei informale, astfel vom realiza o paralelă la nivel internațional și național.

-Definirea și clasificarea conceptelor cu care operez în prezenta lucrare: economie informală, comerț stradal.

-Prezentarea practicilor comercianților stradali informali, din zona piețelor analizate, pe baza interviurilor și observațiilor de teren.

- Identificarea caracteristicilor care determină implicarea în activități informale.

În această lucrarea, abordez perspectiva socială a economiei informale, fără a pierde din vedere analiza perspectivei economice, necesare în delimitarea cadrului teoretic al lucrării.

Datorită ambiguității termenului utilizat în articolele jurnalistice, articole științifice sau chiar acte normative adoptate de Guvern și Parlament, propun prin această lucrare o delimitare clara a utilizării acestuia. Astfel, definiția economiei informale de la care se pleacă în acest studiu reprezintă "acele acțiuni ale agenților economici care nu respectă normele instituționale stabilite sau li se refuză protecția" (Feige, 1990, p. 990)

În prima parte a lucrării, analiza istorică a conceptului, a caracteristicilor sale, dar și istoria socială a practicilor economiei informale din România, alături de perspectiva legală a comerțului stradal mă ajută să răspund la următoarele întrebări de cercetare: Ce caracteristici prezintă la nivel național comerțul stradal în manifestările sale informale? Care sunt formele economiei informale în perioada socialistă?; dar și care sunt formele de criminalizare ale comerțului stradal? Acestea reprezintă întrebări a căror răspunsuri sunt detaliate pe parcursul capitolelor, unde analizez practicile informale din perioada socialistă din România, în comparație cu țările blocului socialist.

În a doua parte a lucrării, studiul de caz, concretizat printr-o cercetare de teren, prezintă rezultatele studiului a două piețe bucureștene. Zonele identificate sunt piețele Obor și Progresul, din sectorul 2, respectiv sectorul 4, unele din cele mai aglomerate piețe de sector. Consider că trăsăturile zonei și modul în care se desfășoară comerțul stradal se încadrează în două contexte diferite, iar dat fiind fluxul practicilor informale din zonele cercetate, acestea

îmi oferă posibilitatea elaborării unui set de explicații detaliat prin care urmăresc să identific atât profilul vânzătorului, cât și pe cel al cumpărătorului, pentru a răspunde în acest mod la următoarea întrebare de cercetare: Unde se amplasează vânzătorii în geografia piețelor și care sunt caracteristicile definitorii întâlnite atât la aceștia cât și la cumpărători în zona studiată?

Astfel, analizez peisajul vânzătorilor stradali pentru a identifica caracteristicile spațiale pe care comerțul stradal informal tinde să le ocupe. De asemenea, analiza competențelor anteprenoriale reprezintă un punct de interes în descrierea practicilor și rutinelor de vânzare și cumpărare.

Fisiere in arhiva (1):

  • Comertul stradal - Etnografia practicilor economice si sociale ale economie informale in Pietele Obor si Progresul.pdf

Bibliografie

1. Anjaria, Jonathan Shapiro. "Street hawkers and public space in Mumbai." Economic and Political Weekly (2006): 2140-2146. în Nath, Stephan Shankar. Street food vendors in Delhi. Diss. uniwien, 2010. pp. 32-44 2. Badea, C., și I. Copoeru. "Percepţia cetăţenilor asupra corupţiei din instituţiile publice: cauze, practici, prevenire." Raport de cercetare [Online] disponibil la adresa http://www. agenda21. org. ro/download/Studiu% 20pe rceptia% 20cetatenilor (accesat la 4.05. 2017) (2010). 3. Bellanca, Nicolò. "Una breve introduzione all‟economia informale." JURA GENTIUM (2016): 56-66. 4. Bhowmik, Sharit. Street vendors in the global urban economy. Taylor & Francis, 2010. pp.1-68 5. Brezinski, Horst, and Paul Petrescu. The Second Economy in Romania: A Dynamic Sector. Fachbereich 5 der Universität-Gesamthochschule Paderborn, 1986. pp. 1-5 6. Chelcea, Liviu, și Oana Mateescu. "Economia informala in Romania: Piete, practici sociale si transformari ale statului dupa 1989." (2004) 7. Cross, John. "Street vendors, and postmodernity: conflict and compromise in the global economy." International Journal of Sociology and Social Policy 20.1/2 (2000): 29-51. 8. De Soto, Hernando. "Il mistero del capitale." Garzanti, Milano (2001). 9. De Soto, Hernando. The other path. New York: Harper & Row, 1989. p. 10-15
10. Dinu, D. Nicolae. ”Teză de doctorat: Economia subterană în România în perioada de tranziție 1990-1996.” București, (2001). pp. 2-29; 72-136
11. Elster, Jon, Claus Offe, and Ulrich K. Preuss. Institutional design in post-communist societies: Rebuilding the ship at sea. Cambridge University Press, 1998. pp. 1-8 12. Feige, Edgar L. "Defining and estimating underground and informal economies: The new institutional economics approach." World development Vol. 18. Nr. 7 (1990): 989-1002.
13. Geertz, Clifford. "The bazaar economy: Information and search in peasant marketing." The American Economic Review 68.2 (1978): 28-32. 14. Gell, Alfred. "The market wheel: symbolic aspects of an Indian tribal market." Man (1982): 470-491.
15. Georgiou, G. „Measuring the Size of the Informal Economy: A Critical Review”, Central Bank of Cyprus. Working Paper, 2007., pp.1-9
...