Cuprins
- I. Introducere .2-3
- II. De la abandon la regenerare urbană durabilă . .4
- II.1. Definirea conceptului de reutilizare în arhitectură .. .5
- II.2. Particularități ale reutilizării 5
- II.3. Conceptul de regenerare urbana .6
- II.4. Rolul regenerării culturale în dezvoltarea urbană și economică ..7
- II.5.Dezvoltare durabilă, sustenabilă .. ..7-8
- III. Estetica reminescentelor industriale . 9
- III.1. Peisajul industrial - peisaj cultural 9
- III.2. Patrimoniu industrial și valorile acestuia .. 10
- III.3. Abordarea românească 10-11
- III.4. Degradarea clădirilor - factor în procesul de reutilizare ...12
- III.5.Ruina industrial. .13-14
- IV. Revalorificare pentru siturile industriale aflate în ruină ... .. .15
- Exemple de regenerări ale fostelor ansambluri industriale
- IV.1 Initiative Internaționale .15-24
- IV.1.1.Mass Mocca-Uzină Electrică
- IV.1.2.Landschaftspark Duisburg Nord-Turnătorie
- IV.1.3.Dia Beacon-Tipografie
- IV.1.4.The High Line-Linie ferată suspendată
- IV.2. Inițiative Naționale . .25-31
- IV.11.Vama Bucuresti Antrepozite-Bursă de Mărfuri
- IV.2.2.Metropolis Center-Tipografie
- V. Propuneri de reutilizare - Rafinăria “Steaua Română” - Câmpina .. .. 32
- V.1. Contextul social, economic și politic al orașului Câmpina . 32
- V.2. Evoluția rafinăriei din secolul XIX până în secolul XXI 33-37
- V.3. Posibilități de reutilizare .. .38-40
- Concluzia .41
- Glosar de termeni .42
- Bibliografie . 43
Extras din licență
I. Introducere
Argument
“Restaurăm stricăciunile? Preiei ce a rămas din clădirea veche și o faci să arate ca nouă ? Sau arăți ce s-a întâmplat cu acea clădire - îi spui istoria?” - Acestea sunt întrebările pe care Sir Norman Foster și le-a pus în momentul în care a restaurat clădirea Reichstag-ului din Berlin.
Rafinăria “Steaua Română” este un element generator la nivelul orașului Câmpina. Zidurile și clădirile acesteia prezintă bucăți din istoria orașului și a dezvoltării sale, sunt “monografii” de sine stătătoare ce descriu decenii de freamăt în jurul lor. Consider că este greșit să lași zeci de ani de istorie să dispară pentru a face loc unor noi funcțiuni fără pic de personalitate, care pot să genereze probleme în termeni de mobilitate urbană și aglomerări - în ultimii 5 ani la nivelul orașului au fost “eliberate” mai multe zone industriale pentru a face loc unor mastodonți comerciali.
Siturile industriale, înglobate în zone urbane, posedă o legătură aparte, atât cu locuitorii cât și cu orașul în sine, devenind repere de natură socială. Ele trec de statutul de zone industriale și capătă un rol importat în cultura și memoria locală prin amplasamentul în directă vecinătate cu zone urbane aglomerate.
La nivel mondial, astfel de situri sunt considerate resurse importante în regenerarea urbană, reprezintă o concesie perfectă între valorile ce trebuie păstrate și spațiile disponibile pentru redezvoltare.
Ipoteză
Lucrarea are ca scop cercetarea modului de utilizare a arhitecturii industriale ca bază pentru revitalizarea arhitecturală, socială, economică, această fiind o posibilă reinterpretare a zonelor industriale dezafectate aflate în vecinătatea centrelor urbane. Este o abordare ce are scopul de a dezvolta și reutiliza siturile, de a impulsiona dezvoltarea socială , culturală și economică și pentru a îmbunătăți funcționalitatea și calitatea țesutului în acele zone.
Acest studiu este structurat în patru părți, urmând să răspundă pe rând, fiecăreia din următorele întrebări :
“Ce presupune procesul de reutilizare în arhitectură?”, “Ce valoare poate avea peisajul industrial în interiorul unui oraș modern și cum relaționează cu acesta ?” și “Ce facem cu zonele industriale moarte - ce putem păstra și ce nu ?”
Prima parte a lucrări urmărește conceptul de reutilizare în arhitectură, sublinind avantajele, principiile și caracteristicile acestuia, urmărindu-i evoluția până în secolul XXI. Se pune problema folosirii reutilizării adaptive ca mijloc de obținere a regenerării urbane. A doua parte tratează subiectul “frumosului” în arhitectura industrială, axându-se pe estetica și materialitatea siturilor industriale, dar și pe noțiunile de “peisaj și patrimoniu industrial”. Sunt evidențiate probleme de percepție și estetică atât la nivelul orașului ,dar și la nivelul privitorului. A treia parte este dedicată studiului exemplelor altor țări cu tradiție în acest domeniu și modalitatea în care pot fi aplicate cunoștiințele acumulate în zonele industriale din țara noastră. Această parte este în strânsă legătură cu aplicabilitatea concluziilor pe obiectul studiat în lucrarea de diplomă. Ultima parte este dedicată studiului de caz al proiectului de diplomă prin mai buna înțelegere a contextului social și economic, dar și a istoriei și modului de dezvoltare al acelui sit.
Metodologie
Metoda de cercetare principală se axează pe analiza lucrărilor cu acest subiect, studierea exemplelor din țări cu experiență bogată în ceea ce privește protejarea patrimoniul industrial, studierea exemplelor de conversii funcționale ce au pornit de la situri și clădiri industriale, programelor de regenerare urbană și problemelor puse de acestea.
Mergând pe idea că si imaginea este o reală sursă de documentare pentru un arhitect,am analizat comparativ fotografiile de arhiva pentru a înțelege relația cu actuala stare a edificiului.
Bibliografie
Carti:
BERENS, Carol, REDEVELOPING INDUSTRIAL SITES - A GUIDE FOR ARCHITECTS, PLANNERS AND DEVELOPERS, Editura John Wiley & Sons, 2011
BULLEN, Peter , ADAPTIVE REUSE AND SUSTAINABILITY OF COMMERCIAL
BUILDINGS. Facilities, Editura Emerald, 2007.
BUZATU, Gheorghe, O ISTORIE A PETROLULUI ROMÂNESC, Editura Enciclopedică,
București, 1998
EDERSON, Tim, INDUSTRIAL RUINS: SPACE, AESTHETICS AND MATERIALITY,
Londra: Edituria BLOOMSBURY,2005.
GIURESCU, Dinu C. (coord), ISTORIA ROMÂNIEI ÎN DATE, Editura Enciclopedică,
București, 2003
Articole, eseuri, studii:
BURCHELL, R.W. & LISTOKIN, D. THE ADAPTIVE REUSE HANDBOOK:
PROCEDURES TO INVENTORY, CONTROL, MANAGE, AND REEMPLOY SURPLUS MUNICIPAL PROPERTIES. New Brunswick, articol publicat de Universitatea Rutgers, 1981
- **, CARTA PATRIMONIULUI INDUSTRIAL, Nizhny Tagil, 2003.
CHIRITĂ, Lenuta MEMORIA PATRIMONIULUI INDUSTRIAL -PROIECT DE
ARHEOLOGIE INDUSTRIALĂ, articol publicat in Revista Muzeelor
nr. 02 /2006
Hubbard, Phil -URBAN DESIGN AND LOCAL ECONOMIC DEVELOPMENT, 1995,pag.12
CRISMAN, Phoebe, FROM INDUSTRY TO CULTURE: LEFTOVERS, TIME AND
MATERIAL TRANSFORMATION IN FOUR CONTEMPORARY
MUSEUMS, articol publicat in The Journal of Architecture, vol.12,
no.4, 2007
HARDY, Hugh, THE ROMANCE OF ABANDONMENT: INDUSTRIAL PARKS, PLACES, vol.17, no.3, pp.32-37, 2005
IAMANDESCU, Irina Ioana - PROTECTIA PATRIMONIULUI INDUSTRIAL ȘI
ARHEOLOGIAINDUSTRIALĂ ÎN ROMÂNIA - SCURTĂ PRIVIRE DEANSAMBLU, articol publicat in Revista Muzeelor nr. 02 /2006
INDUSTRIAL LANDSCAPES - METHODS AND SYNTHESISSEEN FROM GERMANY,
Conferinta CIMUSET, Denmarca, HelmuthAlbrecht / Germania, 2008
LOURES, L., & PANAGOPOULOS, T. SUSTAINABLE RECLAMATION OF INDUSTRIAL
AREAS IN URBAN LANDSCAPES. Sustainable Development and
Planning III. Southampton, UK: WIT Press, 2007
MERCIU, F. C., MERCIU G. L., STOIAN, D. PATRIMONIUL ARHITECTURAL
INDUSTRIAL ROMÂNESC Urbanism. Arhitectură. Construcții,
Vol.3, Nr. 3, 2012
Preview document
Conținut arhivă zip
- Regenerarea si dezvoltarea arhitecturii industiale in centrele urbane.docx