Planificarea familială

INTRODUCERE

Actualitatea temei investigate

Republica Moldova este o ţară cu o economie de piaţă în tranziţie, unde multe grupuri de cetăţeni se confruntă cu diverse tipuri de probleme. Familiile tinere reprezintă una dintre categoriile cele mai influenţate şi sensibile la efectele economiei în tranziţie, care a generat un grad sporit de vulnerabilitate socială a lor, îndeosebi în domeniul planificării corecte a sarcinii dorite și a numărului de copii pe care o familie îi poate crește și-i poate oferi toate cele necesare. Republica Moldova, țară cu reminiscențe sovietice, la fel ca și celellate țări din Comunitatea Statelor Independente, s-a confruntat și pînă la independență cu probleme grave de planificare familială , care se rezuma doar la avort. Din cauza neutilizării metodelor de protejare a sănătății reproductive maladiile sexual transmisibile aveau o incidență înaltă și în continuă creștere. Mai mult de jumătate din numărul total de femei de vîrstă reproductivă suferea de procese inflamatorii pelviene din cauza infecțiilor sexual transmisibile sau ca efect al avorturilor efectuate în condiții nesigure.

După 1991 situația în planificarea familială și sănătatea reproductivă în Republica Moldova a cunoscut un declin profund. Criza social-economică a dus la sporirea mortalității generale a populației, la scăderea natalității, la creșterea incidenței maladiilor sexual transmisibile în rîndurile tineretului, reducerea accesului populației, îndeosebi a grupurilor social vulnerabile la metode moderne de planificare familială. Actualmente în Republica Moldova, pe fondul crizelor economice, dar și a celei politice, înrăutățirii stării materiale a populației, alimentației insuficiente, scăderii calității vieții, acțiunii factorilor nocivi ai mediului ambiant crește mortalitatea, dar și morbiditatea la femei de vîrstă reproductivă, mortalitatea maternă constituind 44,5% la 100000 născuți-vii (2010) , sporește mortalitatea generală, mortalitatea infantilă (493 cazuri sub vîrsta de 1 ani dintre care 201 decese din cauza unor complicații perinatale sau 49,3% la 10000 născuți-vii, iar 133 decese din cauza anomaliilor congenitale sau 32,6% la 10000 născuți-vii) . Conform datelor statistice din 2004 obținute în urma efectuării Studiului de evaluare a cunoştinţelor, atitudinilor şi practicilor tinerilor (CAP) de către Asociaţia sănătate pentru tineri, cu suportul UNICEF, se constată următoarele: 65,6% din numărul femeilor gravide au suferit de afecţiuni extragenitale, faţă de 59,0% - în anul 1995, şi 13,0% - în anul 1980. De regulă, fiecare a doua femeie gravidă suferă de anemie, fiecare a treia –de infecţie cronică a sistemului urogenital, fiecare a patra –de maladii ale sistemului cardiovascular şi digestiv. La rândul lor, conform datelor Centrului Naţional Ştiinţifico – Practic de Sănătate a Reproducerii, Genetică Medicală şi Planificare Familială, aceste afecţiuni constituie factori ce generează sterilitatea cuplurilor în 12-15,0%, infertilitatea – în 15,0%, complicaţii ale sarcinii – în 70,0% şi ale travaliului – în 80,0% cazuri. Studiul sănătăţii reproducerii din 1997 confirmă că în ultimul deceniu s-a majorat de 3 ori numărul femeilor gravide ce poartă sarcina pe fundalul maladiilor extragenitale complexe care prezintă un pericol grav pentru sănătatea şi viaţa mamelor, precum şi a viitorilor copii.

La moment în Republica Moldova numărul familiilor create în perioada 2008-2010 se sumează la 80 mii . Din acest număr familiile tinere sunt totuși cele mai multe constituind aproximativ 25 mii de cupluri. Conform datelor statistice din r. Telenești în 2010 au fost create 497 familii, dintre care 80 % cupluri tinere.

Dovadă că sănătatea reproducerii în Republica Moldova pe parcursul ultimilor ani nici pe departe nu se află în cea mai bună stare servesc o serie de indici statistici, care, deşi înregistrează unele tendinţe pozitive, continuă să aibă valori satisfăcătoare. Din numărul femeilor gravide aflate sub supraveghere medicală în anul 2009, în or. Telenești - 3,3% au născut prematur, 5,0% au suportat toxicoză tardivă pe parcursul sarcinii, 11,6% - anomalii ale travaliului, 2,3% - hemoragii intrapartum, 9,1% au născut prin intermediul operaţiei cezariene.

Modelele existente în Moldova de reglare a fertilităţii au trăsături comune cu cele din Rusia şi din alte ţări ale fostei Uniuni Sovietice. Fertilitatea a scăzut brusc mai jos de nivelurile de reproducere, în timp ce avortul indus a devenit metoda principală de control al fertilităţii, iar contraceptivele moderne erau subutilizate. Izolarea relativă a URSS de progresele în domeniul contracepţiei din ţările apusene a avut impact atât asupra cunoştinţelor despre contracepţie, cât şi asupra disponibilităţii metodelor contraceptive de calitate înaltă. Paralel cu ignoranţa şi atitudinile fataliste faţă de problemele sănătăţii şi disponibilitatea şi toleranţa înaltă a întreruperii sarcinii, s-a acordat prioritate avortului indus în calitate de mijloc principal de control al naşterilor. Aceste modele au fost ulterior accentuate de un climat de principii morale solide, care condamnau sarcinile premaritale şi extraconjugale, dezaprobau educaţia sexuală în şcoli, descurajau discuţiile deschise privind problemele legate de relaţiile sexuale şi impuneau atitudini foarte prejudicioase faţă de sexualitate.

Pe parcursul ultimelor două decenii, conform cifrelor oficiale, s-a constatat o creştere a prevalenţei generale de utilizare a metodelor contraceptive, care a crescut de la 45% în 1992 până la 73,3% în 2009. Din 1992, prevalenţa metodelor moderne contraceptive s-a majorat de la 35% până la 61,8%. Utilizarea pastilelor contraceptive orale combinate (COC) a crescut de la 1,4% în 1990 până la 7,9% în 2008; 29,9% din femei utilizează DIU şi la 2,0% s-a efectuat ligaturarea trompelor. Analiza utilizării metodelor de contracepţie pe parcursul anilor 1990-2009 relevă o ameliorare lentă a accesului la contracepţie (pentru dispozitivele intrauterine, contraceptivele orale combinate şi sterilizarea chirurgicală): de la 18,8% în 1990 până 29,8% în anul 2009.