Aplicatii Festo

Imagine preview
(9/10 din 1 vot)

Aceasta licenta trateaza Aplicatii Festo.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 12 fisiere doc de 106 de pagini (in total).

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 10 puncte.

Domeniu: Automatica

Cuprins

Introducere 1
1.1. Instalaţia Festo Compact Workstation 1
1.2. Software-ul Fluid Lab-PA 1
1.3. Alegerea si acordarea regulatoarelor 2
2.Descrierea platformei Festo si functionarea acesteia 6
2.1.Pompa centrifuga 9
2.2. Conducerea procesului cu supapa (robinet sferic).. 10
2.3. Monitorizarea nivelului 11
2.4. Valva proporţională 15
2.5. Funcţia de control a nivelului 16
2.6. Funcţia de control a debitului 17
2.7.Funcţia de control a presiunii 19
2.8. Sistemul de control al temperaturii 21
2.9. Conexiunile 23
2.10. Alegerea sistemului de reglat 25
3.Pachetul software Fluid Lab-PA 26
3.1. Instalarea software-ului Fluid Lab-PA 26
3.1.1. Designul pachetului 28
3.1.2. Fluid Lab-PA Program Files 28
3.1.3. Driverul EzOCX 29
3.1.4. Motorul Labview Runtime 7.1 29
3.1.5. Hardware 29
3.1.6. Conexiuni prin cablu 30
3.1.7. Setarea limbii 31
3.1.8. Fereastra de dialog de inceput 31
3.1.9. Licenta 32
3.1.10. Numele licentei si serialul 32
3.1.11. Destinatia instalarii 34
3.1.12. Componente 34
3.1.13. Folderul Start Menu 36
3.1.14. Alte optiuni 37
3.1.15. Procesul de instalare 37
3.1.16. Finalizarea instalarii 38
3.2. Design-ul si functiile software-ului Fluid Lab-PA 39
3.2.1. Fereastra de start up 39
3.2.2. Rularea software-ului 41
3.2.3. Alegerea limbajului 46
3.2.4. Ajustarea grafica 47
3.2.5. Masuratori si control 47
3.2.5.1. Exemplu de masurare a raspunsului unui sistem 49
3.2.6. Closed loop-2 point 50
3.2.6.1. Folosind EasyPort 51
3.2.6.2. Folosind mediu de simulare 51
3.2.7. Reglarea in bucla inchisa 52
3.2.7.1. Folosind EasyPort 53
3.2.7.2. Folosind mediu de simulare 53
3.2.7.3. Salvarea rezultatelor ca fisiere ASCII 55
4.Legi de reglare si date experimentale 57
4.1.Interfata de proces EasyPort 57
4.1.1. Descrierea sistemului 57
4.1.2. Functii 57
4.1.3. Utilizarea in conditii de siguranta 58
4.1.4. Fibra optica 58
4.1.5. Driverul modulului EasyPort D8B 58
4.1.6. Ecranul de afisare 59
4.1.6.1. Scurtcircuit 59
4.1.6.2.Stare 59
4.1.6.3.Intrari 59
4.1.6.4. Iesiri 59
4.1.6.5. Display-ul pe 7 segmente 59
4.1.6.6. Butonul SEL 59
4.1.7. Date tehnice 60
4.1.8. Setari 60
4.1.9. Asignarea pinilor 61
4.1.9.1. Porturi 61
4.1.9.2.Sursa de tensiune 62
4.1.9.3. V.24-Interfata de date 62
4.2.Elemente de teorie 63
4.2.1. Legi de reglare 63
4.2.1.1. Element propoţional(Lege de tip P) 63
4.2.1.2. Element Integrator(Lege de tip I) 63
4.2.1.3. Element Proporţional Integrator(Lege de tip PI) 64
4.2.1.4. Element Proporţional Derivator Real (Lege de tip PD-real) 65
4.2.1.5. Element Propoţional Integrator Derivator ideal(Lege de tip PID-ideal) 65
4.2.2.Indicatori de calitate de performanţă 66
4.2.2.1. Eroarea staţionara de poziţie în raport cu marimea impusă 66
4.2.2.2. Eroarea staţionară de viteză in raport cu mărimea impusă 67
4.2.2.3. Eroarea staţionară de acceleraţie în raport cu mărimea impusă 67
4.2.2.4. Suprareglajul 68
4.2.2.5. Timpul de întarziere 69
4.2.2.6.Timpul de creştere 69
4.2.3. Relaţii si metode practice de acordare a regulatoarelor tipizate 70
4.2.3.1. Acordarea regulatoarelor dupa metoda Nichols 70
4.2.3.2.Acordarea regulatoarelor după metoda Chien-Hrones-Reswick 71
4.3. Reglarea debitului sistemului 73
4.3.1. Schema de reglare a debitului 73
4.3.2. Acordarea practica a regulatorului folosind metoda Ziegler-Nichols 73
4.3.2.1. Reglarea debitului folosind ca element de control pompa P101 74
4.3.2.1.1. Alegerea parametrilor legii de reglare PI 74
4.3.2.1.2. Alegerea parametrilor legii de reglare PID. 75
4.3.2.2. Reglarea debitului folosind ca element de control valva V106 79
4.3.2.2.1. Alegerea parametrilor legii de reglare PI 79
4.3.2.2.2. Alegerea parametrilor legii de reglare PID. 80
4.4. Reglarea presiunii sistemului 85
4.4.1. Schema de reglare a presiunii 85
4.4.2. Reglarea presiunii folosind ca element de control pompa P101 85
4.4.3. Reglarea presiunii folosind ca element de control valva V106 88
4.5. Reglarea temperaturii pentru instalatia Festo 93
4.5.1. Schema de reglare a temperaturii 95
4.5.2. Alegerea parametrilor legii de reglare folosind metoda CHR 95
5. Concluzii 99
Anexa A:Date tehnice

Extras din document

Capitolul 1.Introducere

1.1. Instalatia Festo Compact Workstation

Această staţie a fost dezvoltată şi produsă in scopul formarii profesionale şi a instruirii în domeniul de automatizare şi de comunicare.

Manualul Festo Didactic al sistemului de automatizare este destinat pentru a raspunde la un numar de diferite aplicatii si cerinte de formare profesionala.

Sistemele şi staţiile Compact Workstation faciliteaza industria orientată spre formarea şi perfecţionarea profesională, iar partea hardware este formata din componente industriale de manieră didactică. Compact Workstation oferă un sistem adecvat pentru practică, orientată spre invatatura de următoarele obiective cheie :

• Competenta sociala

• Competenta tehnica

• Competenta metodologica

Mai mult decât atât, instruirea poate fi facuta pentru a introduce spiritul de echipă, dorinţa de cooperare şi aptitudini organizatorice.

Instalatia Festo Compact Workstation poate fi folosita pentru reglarea a 4 parametrii:

• Nivel

• Temperatura

• Debit

• Presiune

1.2. Software-ul Fluid Lab-PA

Acest software ne ofera posibilitatea de a ne alege modul de lucru:

• Modul simulare (off-line) – in care nu se stabilesc comunicatii cu instalatia;

• Modul Easy Port (on-line) – in care se stabileste legatura dintre calculator si instalatie prin intermediul unei interfete seriale RS 232

Modul Easy Port are 3 functii:

1) Masurare - verifica starea de functionare a senzorilor

2) Reglarea intre 2 puncte

3) Reglarea in bucla inchisa

1.3. Alegerea si acordarea regulatoarelor

Problema reglarii presupune alegerea tipului legii de reglare si a parametrilor acesteia pentru indeplinirea anumitor performante in circuit inchis.

Elementele care caracterizează un regulator automat şi pe baza cărora se pot

compara între ele diferitele regulatoare, în scopul alegerii celui mai adecvat tip, sunt următoarele:

• natura fizică a mărimii de intrare şi ieşire;

• mediul în care vor lucra regulatoarele;

• gradul de complexitate al procesului şi performanţele ce se impun mărimii reglate.

În general, pentru majoritatea proceselor, legile de reglare P, PI, PD sau PID sunt satisfăcătoare, dar există procese la care se impun, datorită strategiilor complexe de conducere, regulatoare cu structuri speciale, cum ar fi cele de tip extremal,adaptiv etc. Astfel de structuri se realizează, însă, de cele mai multe ori, cu structuri numerice;

• posibilităţile de integrare în sisteme numerice complexe de conducere

(calculatoare de proces);

• parametrii legii de reglare : constanta de timp de integrare TI, constante de timp

de derivare TD, banda de proporţionalitate BP ;

• transferul funcţionării « automat-manual » şi invers, fără şoc şi fără echilibrare

prealabilă;

• viteza de răspuns a procesului automatizat;

• numărul de elemente de execuţie ce pot fi comandate simultan, în paralel, de către un regulator.

Pentru proiectarea regulatoarelor automate specializate, calculul funcţiei de reglare este analitic. În plus se urmăreşte şi o proiectare constructivă (de dimensionare şi de alegere a valorilor specifice blocurilor componente). În cadrul proiectării trebuie verificate şi condiţii suplimentare privind stabilitatea, controlabilitatea şi observabilitatea sistemului sau sensibilitatea acestuia.

Proiectarea regulatorului automat se face atât pe baza datelor iniţiale, furnizate de caracteristicile elementului de execuţie şi ale instalaţiei tehnologice, ce alcătuiesc partea fixată (procesul) dintr-un sistem de reglare automată, cât şi pe baza performanţelor de regim staţionar şi tranzitoriu ce se urmăresc a fi realizate în cadrul sistemului.

Referitor la regimul staţionar, se impune, de obicei, valoarea erorii staţionare εst ,pentru un anumit tip de mărime de intrare yref (treaptă, rampă) şi/sau de perturbaţie.

Pentru regimul tranzitoriu, se impun, prin datele iniţiale de proiectare, valorile maxime pentru: suprareglajul la intrare σ şi la perturbaţie μ , durata regimului tranzitoriu tr, în special la procesele rapide, gradul de amortizare pentru răspunsul la intrare δ şi/sau la perturbaţie v, timpul de crestere t, ş.a.

Deoarece parametrii regulatorului automat (RA) se pot afla în intervale mult mai largi de valori decât cele necesare la reglarea procesului respectiv, este necesară operaţia de acordare a regulatorului ales. Aceasta constă în ajustarea parametrilor regulatorului (tipizat) Kr, TI, TD. Dacă aceasta ajustare are ca scop optimizarea procesului reglat conform unui anumit criteriu, de exemplu minimizarea erorii, ea devine o acordare optimă a RA.

În practică, de multe ori, aceste caracteristici sunt ridicate experimental. În acest scop se consideră elementul de execuţie, instalaţia tehnologică şi traductorul de reacţie ca formând partea fixata (PF) a SRA (Figura 1) şi i se aplică un semnal de comandă de tip treaptă, urmându-se evoluţia în timp a mărimii de ieşire.

Prin această metodă de identificare experimentală se apreciază parametrii de baza ai părţii fixate: factorul de amplificare KPF, constanta de timp TPF şi timpul mort τ

Pentru un răspuns real y(t) precum cel reprezentat în Figura 2, KPF este egal cu valoarea staţionară yst a mărimii de ieşire a părţii fixate (deoarece treapta de comanda u(t) era unitară). Pentru obţinerea parametrilor TPF şi τ se procedează astfel: se duce în punctul de inflexiune I tangenta la y(t) obţinându-se punctele A şi B.Din B se duce perpendiculara pe axa absciselor, rezultând punctul C. Timpul mortτ este dat de mărimea segmentului OA iar constanta de timp TPF a părţii fixate este dată de mărimea segmentului AC.

Fisiere in arhiva (12):

  • Aplicatii Festo
    • anexa.doc
    • Bibliografie.doc
    • Capitolul 1.Introducere.doc
    • Capitolul 2.Descrierea platformei Festo.doc
    • Capitolul 3.Pachetul software Fluid Lab-PA.doc
    • Capitolul 4.1INTERFATA DE PROCES EasyPort.doc
    • Capitolul 4.2.Elemente de teorie.doc
    • Capitolul 4.3. Reglarea debitului sistemului.doc
    • Capitolul 4.4.Reglarea presiunii.doc
    • Capitolul 4.5.Reglarea temperaturii pentru instalatia Festo.doc
    • Capitolul 5.Concluzii.doc
    • Cuprins.doc