Cuprins
- INTRODUCERE pag. 2
- CAPITOLUL I Evoluţia Sistemului Bancar în România pag. 4
- CAPITOLUL II Creditul şi dobânda pag. 7
- 2.1. Apariţia şi dezvoltarea creditului pag. 7
- 2.2. Conceptul de credit pag. 9
- 2.3. Funcţiile şi condiţiile creditului pag. 11
- 2.4. Criterii de clasificare a creditelor bancare pag. 13
- 2.5. Dobânda şi rata dobânzii pag. 16
- 2.6. Dobânda anuală efectivă (DAE) pag. 20
- CAPITOLUL III Creditarea-principala activitate a băncilor comerciale pag. 24
- 3.1. Noţiunea de creditare pag. 24
- 3.2. Elementele specifice raportului de creditare pag. 25
- 3.3. Contractul de credit pag. 30
- 3.4. Principiile şi etapele creditării pag. 33
- 3.5. Riscul de credit pag. 36
- 3.6. Asigurarea creditelor acordate persoanelor fizice pag. 45
- CAPITOLUL IV STUDIU DE CAZ: Activitatea de creditare în cadrul Banc Post Pag. 47
- 4.1. Apariţia societăţii bancare Banc Post (scurt istoric) pag. 47
- 4.2. Credite acordate de Banc Post persoanelor fizice pag. 51
- 4.3. Condiţii şi documente necesare acordării de credite persoanelor fizice pag. 59
- 4.4. Managementul riscului în cadrul societăţii bancare Banc Post pag. 62
- 4.5. Comisioane şi dobânzi aplicate de Banc Post pentru creditele acordate persoanelor fizice pag. 65
- 4.6. Analiza creditului imediat standard acordat de Banc Post pag. 76
- CONCLUZII pag. 85
- BIBLIOGRAFIE pag. 86
- ANEXE pag. 88
Extras din licență
INTRODUCERE
În economia oricărei ţări, sistemul bancar are un rol foarte important , prin intermediul băncilor derulându-se cea mai mare parte a operaţiilor de pe pieţele valutare, acestea stabilind cursul de vânzare şi cumpărare pentru monedele convertibile.
Sistemul bancar românesc s-a caracterizat printr-un grad înalt de concentrare şi segmentare. În perioada 1991-1997, numărul instituţiilor bancare a crescut de opt ori dar piaţa bancară autohtonă a rămas dominată de patru mari bănci cu capital majoritar de stat ( BCR, BRD, Bancorex, Banca Agricolă).
Sistemul bancar din România s-a modernizat continuu, lăsând în urmă unele din reglementările cuprinse în cele dintâi legi bancare , emise în 1991.
Sistemul bancar românesc a devenit parte integrantă a celui european, fiind supus unor noi presiuni: armonizarea rapidă cu reglementările europene şi impactul competiţiei directe cu instituţiile străine, atrase de gradul încă scăzut de intermediere bancară şi de marjele mai ridicate de dobândă existente pe piaţa locală. Băncile au reacţionat printr-o politică de preţ agresivă care a vizat acumularea de cotă de piaţă în detrimentul marjelor de dobândă şi, prin urmare, o profitabilitate pe termen lung, în defavoarea celei imediate.
Creşterea portofoliului de credite a fost caracteristică activităţii desfăşurate pe toate segmentele de clientelă atât în cazul creditelor acordate persoanelor fizice, cât şi în al celor acordate agenţilor economici. Această evoluţie a fost determinată de acţiuni susţinute de vânzarea şi promovarea noilor produse de creditare.
În ultimii ani, datorită înregistrării unei cereri importante pentru creditele de nevoi personale, mai multe instituţii financiare şi-au diversificat gama de astfel de produse oferite clienţilor. În ceea ce priveşte creditele acordate persoanelor fizice, pe lângă creditele de nevoi personale standard pentru care nu trebuie menţionat scopul creditului şi nu sunt solicitate dovezi ale utilizării acestuia, au fost lansate credite pentru pensionari, pentru studenţi, destinate celor cu profesii libere etc.
Conform statisticilor BNR, cele mai întâlnite credite şi totalizând cea mai mare sumă din totalul creditelor acordate în ţara noastră sunt reprezentate de creditele de consum, acest lucru realizându-se datorită lipsei garanţiilor, aprobării rapide şi documentaţiei mai reduse solicitate de către majoritatea băncilor. Astfel că, în noiembrie 2008, soldul creditelor de consum în RON acordate populaţiei a atins un procent de 93% din totalul creditelor acordate. De asemeni, soldul creditelor de consum acordate în valută deţinea, în aceeaşi perioadă, un procent de 63% din totalul creditelor acordate în valută.
În prezent, datorită crizei economico-financiare, creditele acordate atât persoanelor fizice cât şi juridice au înregistrat o scădere semnificativă, acestea nemaiputând fi acordate cu uşurinţă datorită condiţiilor mai rigide impuse de bănci. Banca nu se mai rezumă la acordarea creditului “ doar cu buletinul”. În ceea ce priveşte veniturile solicitantului, majoritatea băncilor se axează pe cele fixe iar bonurile de masă, de exemplu, nu se mai iau în considerare, chiar dacă unele bănci ţin seama de ele la scoring. Un alt factor care a determinat scăderea creditelor îl reprezintă ratele dobânzilor şi comisioanelor care au înregistrat o creştere semnificativă ca efect al crizei financiare-mondiale. S-a ajuns astfel ca, pentru anumite credite, la scadenţă, costul să depăşească valoarea creditului acordat. Din acest motiv, foarte important pentru solicitantul unui credit este informarea cu privire la costul creditului reprezentat de DAE ( dobândă anuală efectivă ce include , pe lângă dobânda anuală şi comisioanele).
Orientarea clienţilor în special către credite şi mai puţin spre economisire a făcut ca lichiditatea necesară susţinerii creşterii portofoliului de credite să fie asigurată mai ales prin atragere de surse de pe piaţa interbancară.
Pe lângă reţeaua extinsă de sucursale bancare, clienţii au la dispoziţie numeroase canale alternative pentru a accesa produsele şi serviciile oferite de bănci. De asemenea, începând din 2007 a fost introdusă reţeaua de agenţi de vânzare directă şi au fost încheiate la nivel naţional şi local parteneriate cu brokeri specializaţi în oferirea de credite.
Îmbunătăţirea continuă a calităţii serviciilor oferite clienţilor reprezintă o prioritate în strategia băncilor, fiind unul dintre principalele mijloace de a creşte încrederea în Bancă, de a atrage clienţi noi şi de a fideliza clientela existentă.
Capitolul 1
EVOLUŢIA SISTEMULUI BANCAR ÎN ROMÂNIA
Prima instituţie românească de credit, Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni, se înfiinţează în anul 1864. Activitatea acesteia s-a orientat , în special, către atragerea de resurse temporar disponibile de la populaţie şi plasarea lor în titluri de stat.
Până în 1880, an în care se înfiinţează BNR-ul, au fost deschise şi alte instituţii cu capital autohton precum: Banca Românească ( 1865); Creditul Funciar, Rural şi Urban (1873-1875); Banca Marmorosch-Blank ( 1874). Înfiinţată în 1872 la Sibiu, Banca Albina a fost prima bancă ardelenească cu capital privat autohton.
Banca Naţională a României se constituie prin Legea din 17 aprilie 1880 în care sunt stabilite normele de organizare şi funcţionare ale acesteia.
Edificarea unui sistem bancar specific economiei de piaţă a pornit în 1990 de la un sistem de monobancă (BNR şi băncile de stat specializate) şi a ajuns , în 1997, la un sistem dezvoltat şi diversificat.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Creditarea Persoanelor Fizice la o Societate Bancara.doc