Gestiunea Instrumentelor și Modalităților de Plată în Sistemul Bancar Românesc

CAPITOLUL I: PREZENTAREA GENERALĂ A INSTRUMENTELOR DE PLATĂ

1.1. NOȚIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND INSTRUMENTELE DE PLATĂ

Conceptul de instrument de plată

Instrumentele de plată sunt efecte de comerț utilizate în operațiunile de lichidare a creanțelor, fiind cunoscute și sub alte denumiri precum: efecte comerciale, polițe, titluri comerciale, instrumente de credit, titluri de credit.

Instrucțiunile de plată sunt monedele propriu-zise și documentele operaționale specificate ale băncii, care se prezintă pe suport hârtie sau pe suport electronic. Ele funcționează în temeiul unor tehnici particulare de operare și în cadrul unor circuite specifice în scopul transferului de fonduri către beneficiar de la ordonator.

Emiterea instrumentelor de plată

Efectele comerciale sunt emise de banca de emisiune (banca centrală; în cazul României, de Banca Națională a României), sub forma monedei efective și de către băncile comerciale, sub forma monedei scripturale, fiind necesară aprobarea de către banca centrală pentru deplina siguranță a transferurilor bancare și circumscrierea responsabilităților la aceste operațiuni de transfer.

Aceste efecte pot fi folosite și de către entitățile non-bancare, precum firmele de decontări, firmele privind operațiunile cu titluri, poșta, cu condiția ca acestea să fie autorizate expres de Banca Națională a României pentru a opera în acest domeniu.

Tipuri de instrumente de plată

Două mari categorii delimitează instrumentele de plată:

- instrumente cu numerar;

- instrumente fără numerar.

Numerarul are și în ziua de azi un rol important în circulația monetară, fiind forma tradițională, inițială a acesteia, dar și cea mai simplă metodă de plată. Poate fi folosit oricând, fără eforturi, fără costuri suplimentare și fără intermediere. Cu toate acestea, numerarul este utilizat din ce în ce mai puțin la încheierea unei tranzacții, îndeosebi de mare valoare, din cauza dezavantajelor și a riscurilor specific.

Efectele de comerț fără numerar sunt reprezentate de documentele tipizate ce conțin detaliile de plată oferite de plătitor băncii sale în scopul transferului către instituția bancară a beneficiarului.

Clasificarea generală a instrumentelor de plată:

Deși au anumite caracteristici comune, instrumentele diferă unele de altele după specificul plății. Totuși, aceste caracteristici comune permit clasificarea lor după anumite criterii:

După obligațiile juridice ale participanților:

- instrucțiuni de plată de debit

- instrucțiuni de plată de credit

Instrucțiunile de plată de debit sunt emise de către instituția bancară a beneficiarului către instituția bancară a plătitorului și au ca efect debitarea contului plătitorului și creditarea celui care beneficiază. (ordinul de plată)

Instrucțiunile de plată de credit circulă de la instituția bancară a plătitorului către instituția bancară a celui care beneficiază și au ca efect debitarea contului plătitorului, precum și creditarea contului beneficiarului. (cecul, cambia, biletul la ordin)

Instrument

Bani

În funcție de suportul instrumentului:

- Pe suport hârtie (ordin de plată, cec, cambie, bilet la ordin);

- Pe suport magnetic (card);

- Pe suport electronic (cecul electronic, ordinul electronic de plată).

După modul de transmitere:

- Letric;

- Automatizat (rețea electronică, telefon, fax, telex).

În funcție de natura juridică a inițiatorului:

- Plăți pentru persoane juridice;

- Plăți pentru populație.

După perioada de timp de la emitere și până la scadența obligației:

- Instrumente cu plata anticipată;

- Instrumente cu plata neîntârziată;

- Instrumente cu plata întârziată.

În funcție de raportul de spațiu:

- Plata “față la față” (directă);

- Plata la distanță.

În funcție de valoarea plății:

- Valori mari ale plăților;

- Valori mici ale plăților.