Tendințe în procesul de economisire din România

INTRODUCERE

Având în vedere că fundamentul sistemului bancar este atragerea de lichidităţi din rândul populaţiei pentru a le oferi la rândul ei sub forma de credite, în vederea obţinerii profitului, economisirea reprezintă un fenomen deosebit de important şi interesant în a-l analiza.

Această lucrare îşi propune să trateze o problemă de actualitate şi de o importanţă deosebită, şi anume - analiza evoluţiei procesului de economisire şi evidenţierea tendinţelor ce au avut loc în contextul influenţei anumitor factori macroeconomici, cum ar fi: rata dobânzii, rata inflaţiei, ş.a., dar şi în contextul situaţiei economice naţionale şi mondiale. Astfel, voi pune alături câteva variabile macroeconomice care constituie asemenea cauzalităţi, în vederea extragerii unor concluzii privind cauzalităţile şi comportamentele medii privind cererea de depozite bancare.

De asemenea, am surprins momentele în care evenimentele de pe plan mondial şi-au pus amprenta în mod direct şi cu repercusiuni vizibile asupra depozitelor, evidenţiind faptul că undele de „şoc” se propagă rapid şi au loc imediat schimbări în procesul de economisire.

Astfel, lucrarea este împărţită în patru capitole:

Primul capitol este cel dedicat aspectelor teoretice şi de analiză generală a procesului de economisire în sistemul bancar, cu evidenţierea produselor bancare participante ce reprezintă “actorii principali” în acest fenomen.

Al doilea capitol este dedicat prezentării factorilor cauzali care înfluenţează în mod direct şi nu numai comportamentul populaţiei în ceea ce priveşte economisirea, aceştia fiind de natură economică (inflaţie, rata dobânzii bancare pasive, randametul titlurilor de valoare, randamentul pieţei imobiliare, etc.) şi psiho-sociologigă (prudenţă, intenţia de a lăsa moşteniri, pesimism cu privire la veniturile viiotare, încrederea în sistemul bancar, etc.). În legătură cu economisirea, se pot distinge variabile care se referă la sursele de economisire, cauzele economisirii şi avantajul comparativ al economisirii.

Al treilea capitol este dedicată Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar prin evidenţierea rolului pe care îl are acesta în asigurarea stabilităţii sistemului bancar, păstrarea deponenţilor existenţi şi atragerea altor noi deponenţi. În continuarea acestui capitol este prezentată situaţia financiară a Fondului, de unde îşi atrage resursele, FMI venind recent în susţinerea acestuia prin acordul de împrumut semnat cu statul în care era cuprinsă şi această măsură.

În contextul crizei, Fondul a devenit un pilon de credibilitate pentru sistemul bancar care are nevoie să atragă sume cât mai mari de la deponenţi

De asemenea în acest capitol este prezentată şi modalitatea de plată de către Fond a depozitelor devenite insolvabile, printre care se remarcă faptul că nu mai este nevoie de intervenţia instanţei.

Al patrulea capitol este cel dedicat studiului de caz efectiv, unde am analizat analiza evoluţiei procesului de economisire în perioada 2004-2009 şi din care am desprins tendinţele ce se evidenţiau de-a lungul perioadei sub acţiunea factorilor de influenţă.

Capitolul începe prin evidenţierea tendinţelor din anul curent, urmat de comportamentul populaţiei în ceea ce priveşte economisirea, după care urmează analiza evoluţiei în sine a procesului de economisire. Este abordată problematica stabilităţii financiare şi în contextul crizei economice mondiale şi diminuării încrederii în sistemul bancar în urma falimenului băncii Lehman Brothers înregistrat în toamna anului 2008.

Ultima parte a acestei lucrări este cea alocată concluziilor şi propunerilor. Analizând rezultatele numerice de la capitolele anterioare, am menţionat principalii factori care au contribuit la evoluţia procesului de economisire şi evidenţierea momentelor de impact major.

CAPITOLUL 1

ASPECTE GENERALE ALE PROCESULUI DE ECONOMISIRE ÎN SISTEMUL BANCAR DIN ROMÂNIA

Aşa cum se cunoaşte, economisirea depinde în principal de venit. Oamenii tind să economisească mai mult pe măsură ce venitul lor creşte, creşterea economică sporind veniturile, vor spori şi sumele economisite, în raport cu veniturile.

Uneori, dorinţa de a economisi treptat ajunge să depăşească dorinţa de a investi, caz în care, obiectivul de a economisi o sumă mai mare va fi frânat de o cerere agregată insuficientă, ceea ce va conduce la o producţie mai scăzută, determinând un şomaj mai ridicat, până în momentul în care veniturile diminuate obţinute ale celor care economisesc, îi vor determina pe aceştia să stopeze economisirea într-o proporţie mai mare decât doresc investitorii să cheltuiască.

Se ştie că, atât reprezentanţii teoriei bazate pe ofertă, cât şi cei ai teoriei bazate pe cerere sunt de acord că veniturile reale mai mari depind de rate adecvate corespunzătoare de investiţii. Totuşi, în timp ce susţinătorii teoriei economice bazate pe ofertă consideră că realizarea de investiţii majorate depinde de intensificarea stimulentului de a economisi, reprezentanţii teoriei bazate pe cerere, consideră că economisirea se va regla prin propria ei grijă, în condiţiile în care se poate menţine nivelul cheltuielilor de investiţii, soluţia fiind menţinerea cererii de bunuri, astfel încât investitorii să dorească să cumpere bunuri de capital.

Scăderea ratei economiilor i-a alarmat pe mulţi economişti, deoarece pe termen lung, formarea capitalului unei ţări este determinată de rata naţională de economisire. În situaţia în care o ţară economiseşte mai mult, capitalul ei sporeşte rapid şi economia beneficiază de o creştere accentuată a producţiei potenţiale. În situaţia în care rata economiilor unei ţări are o valoare scăzută, echipamentul şi unităţile productive se uzează moral, iar infrastructura începe să se deterioreze.

Multe cauze au fost considerate vinovate pentru declinul ratelor naţionale de economisire. Unii analişti au identificat ca “vinovat” fenomenul inflaţie, deşi aceasta pare să fi fost “achitat”, având în vedere declinul continuu al economiilor care s-a înregistrat şi după atenuarea lui în economie. Alţii, au legat diminuarea înregistrată în ultimii ani, de motivaţia de a nu economisi, din cauza impozitelor mari şi a beneficiilor reduse obţinute de pe urma economiilor, după impozitare. Printre alte cauze sugerate se număra şi cele de natură sociologică.