Aminoacizi

Licență
8.3/10 (4 voturi)
Domeniu: Biologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 75 în total
Cuvinte : 19666
Mărime: 8.63MB (arhivat)
Cost: 9 puncte
Aceasta lucrare de licenta este din 2006, referitoare la aminoacizi sustinuta la Iasi UNIVERSITATEA AL. I. CUZA, FACULTATEA DE CHIMIE SECTIA BIOCHIMIE TEHNOLOGICA

Cuprins

I. Aminoacizii-unitati structurale de baza ale proteinelor.

I.1. Definitie,structura chimica,raspandire in natura. 1

I.2. Proprietatile aminoacizilor . 11

I.2.1. Izomerie optica . 11

I.2.2. Proprietatile fizice ale aminoacizilor . 12

I.2.3. Proprietatile chimice ale aminoacizilor . 12

I.3. Determinarea aminoacizilor din amestecuri . 24

I.3.1. Hidroliza peptidelor si proteinelor . 24

I.3.2. Separarea aminoacizilor prin cromatografie . 24

I.3.3. Derivatizarea . 27

I.3.4. Separarea aminoacizilor prin electroforeza . 30

I.3.5. Metode microbiologice . 30

I.3.6. Metodele marcarii cu izotopi radioactivi . 30

IIAminoacizii-materii prime ale proteinelor

II.1. Notiuni generale . 31

II.2. Sinteza chimica a peptidelor . 32

II.3. Peptide naturale . 37

II.3.1. Dipeptide . 37

II.3.2. Tripeptide . 37

II.3.3. Polipeptide naturale . 39

II.3.4. Polipeptide naturale ciclice . 40

III.Metabolismul aminoacizilor

III.1. Biosinteza aminoacizilor . 41

III.1.1. Biosinteza aminoacizilor din compusi organici . 41

III.1.1.1.Reducerea azotului molecular . 41

III.1.1.2.Transformarea nitratului in amoniac . 43

III.1.1.3.Includerea amoniacului in aminoacizi si proteine . 45

III.1.2. Biosinteza din alti compusi bioorganici . 48

III.1.2.1.Biosinteza glicocolului . 48

III.1.2.2.Biosinteza alaninei . 49

III.2. Catabolismul aminoacizilor . 51

III.2.1. Dezaminarea aminoacizilor . 51

III.2.2. Decarboxilarea aminoacizilor . 55

III.2.3. Transaminarea aminoacizilor . 56

III.2.4. Transamidinarea si transmetilarea aminoacizilor . 59

III.3. Produsi finali ai metabolismului aminoacizilor . 60

III.3.1. Biosinteza alcaloizilor . 60

Extras din document

I.1. Definiţie, structură chimică, răspândire în natură

Aminoacizii sunt compuşi organici cu funcţiune mixtă (conţin în moleculă o grupare amino –NH2 şi o grupare carboxilică -COOH) şi reprezintă unităţile structurale de bază ale proteinelor. Din cei aproximativ 200 de aminoacizi cunoscuţi în prezent, un număr de 20 sunt proteinogeni, adică intră în mod curent în structura proteinelor. Din punct de vedere structural, aminoacizii proteinogeni sunt α-aminoacizi şi au formula generală:

R-CH-COOH

l

m,

Radicalul R poate fi alifatic, aromatic sau heterociclic. în funcţie de natura acestui radical, aminoacizii se clasifică în 7 clase.

1.Acizi monoamino-monocarboxilici. Din această clasă fac parte 5 aminoacizi proteinogeni cu catenă normală sau ramificată: glicina (glicocolul), alanina, valina, leucina şi izoleucina:

Glicocolul (glicina) este acidul aminoacetic şi este un aminoacid neesenţial. A fost izolat prima dată din gelatină, iar denumirea sa derivă de la gustul său dulce, precum şi de la faptul că a fost identificat în gelatină (γλικοσ = dulce, κολλα = clei). Ponderea sa este foarte mare în gelatină (aproximativ 25%) şi fibroină (peste 40% din totalul aminoacizilor). Sub forma amidei sale, glicocolul intră în compoziţia ocitocinei şi vasopresinei. In afară de rolul său de aminoacid proteinogen, glicocolul îndeplineşte o importantă funcţie de precursor al unor substanţe biologic active precum bazele azotate purinice, porfirinele, creatina etc. şi intră în structura glutationului, o coenzimă alifatică implicată în diferite procese de oxido-reducere enzimatică precum şi a acizilor biliari. Glicina mai îndeplineşte un foarte important rol în procesele de detoxifiere ce au loc la nivel hepatic datorită capacităţii sale de a se conjuga cu unii produşi metabolici toxici (acid benzoic, acid nicotinic ş.a.). în urma procesului de condensare cu glicocolul, acidul benzoic este eliminat din organismul animal sub formă de benzoil-glicină (acid hipuric):

α-Alanina (care este acidul α-aminopropionic) este un aminoacid neesenţial foarte larg răspândit în majoritatea proteinelor naturale. A fost izolată prima dată în 1888 din hidrolizatele de fibroină (proteina din mătasea naturală). In diferite alge, precum şi în frunzele de tutun, α-alanina a fost identificată şi în stare liberă. Datorită capacităţii radicalului său hidrocarbonat de a da interacţiuni hidrofobe, α-alanina joacă un rol important în organizarea structurală a proteinelor.

Valina (acidul α-aminoizovalerianic) este un aminoacid neesenţial ce intră în structura multor proteine microbiene, vegetale şi animale. A fost obţinută prima dată în 1879 din extractele de pancreas. Intră în compoziţia majorităţii proteinelor native dar în cantităţi relativ mici. Valina se întâlneşte în natură şi sub forma izomerului D. Sub această formă ea intră, de exemplu, în structura unor antibiotice (gramicidine, actinomicina etc.).

Leucina (acid α-amino-γ-metilvalerianic, sau α-amino-izo-capronic) a fost izolată prima dată în 1819 din hidrolizatele de cazeină şi este un aminoacid neesenţial foarte răspândit în unele proteine cum ar fi hemoglobina din sânge, zeina din boabele de porumb etc.

Izoleucina (acid α-amino-β-metilvalerianic) este de fapt un izomer al leucinei. Ea a fost izolata prima dată în 1904 din melasa de sfeclă de zahăr, iar mai târziu din fibrină, albuşul de ou etc. Este un aminoacid neesenţial ce intră în structura proteinelor în cantităţi mult mai mici decât leucina. In cantităţi ceva mai crescute, izoleucina se întâlneşte în ovalbumină şi în proteinele din ţesutul muscular.

2.Hidroxiaminoacizii sunt aminoacizi ce conţin în molecula lor, în afara grupelor -NH2 şi -COOH şi o grupare alcoolică. Dintre aminoacizii proteinogeni, în această grupă intră serina şi treonina.

Serina (acidul α-amino-β-hidroxi-propionic) este, de asemenea, un aminoacid neesential foarte răspândit în natură unde se întâlneşte în majoritatea proteinelor. Cantităţile cele mai mari se găsesc în cazeină din lapte, fibrină din

sânge, fibroină din mătasea de Bombix mori etc. A fost izolată prima dată din unele hidrolizate proteice în 1865, fiind ulterior sintetizată şi pe cale chimică. Serina se întâlneşte în majoritatea glicoproteinelor unde serveşte la legarea resturilor oligozaharidice de catenele polipeptidice. Serina joacă un rol extrem de important pentru mecanismul de acţiune al aşa-numitelor serin-proteinaze şi al altor hidrolaze unde se întâlneşte sub forma

Preview document

Aminoacizi - Pagina 1
Aminoacizi - Pagina 2
Aminoacizi - Pagina 3
Aminoacizi - Pagina 4
Aminoacizi - Pagina 5
Aminoacizi - Pagina 6
Aminoacizi - Pagina 7
Aminoacizi - Pagina 8
Aminoacizi - Pagina 9
Aminoacizi - Pagina 10
Aminoacizi - Pagina 11
Aminoacizi - Pagina 12
Aminoacizi - Pagina 13
Aminoacizi - Pagina 14
Aminoacizi - Pagina 15
Aminoacizi - Pagina 16
Aminoacizi - Pagina 17
Aminoacizi - Pagina 18
Aminoacizi - Pagina 19
Aminoacizi - Pagina 20
Aminoacizi - Pagina 21
Aminoacizi - Pagina 22
Aminoacizi - Pagina 23
Aminoacizi - Pagina 24
Aminoacizi - Pagina 25
Aminoacizi - Pagina 26
Aminoacizi - Pagina 27
Aminoacizi - Pagina 28
Aminoacizi - Pagina 29
Aminoacizi - Pagina 30
Aminoacizi - Pagina 31
Aminoacizi - Pagina 32
Aminoacizi - Pagina 33
Aminoacizi - Pagina 34
Aminoacizi - Pagina 35
Aminoacizi - Pagina 36
Aminoacizi - Pagina 37
Aminoacizi - Pagina 38
Aminoacizi - Pagina 39
Aminoacizi - Pagina 40
Aminoacizi - Pagina 41
Aminoacizi - Pagina 42
Aminoacizi - Pagina 43
Aminoacizi - Pagina 44
Aminoacizi - Pagina 45
Aminoacizi - Pagina 46
Aminoacizi - Pagina 47
Aminoacizi - Pagina 48
Aminoacizi - Pagina 49
Aminoacizi - Pagina 50
Aminoacizi - Pagina 51
Aminoacizi - Pagina 52
Aminoacizi - Pagina 53
Aminoacizi - Pagina 54
Aminoacizi - Pagina 55
Aminoacizi - Pagina 56
Aminoacizi - Pagina 57
Aminoacizi - Pagina 58
Aminoacizi - Pagina 59
Aminoacizi - Pagina 60
Aminoacizi - Pagina 61
Aminoacizi - Pagina 62
Aminoacizi - Pagina 63
Aminoacizi - Pagina 64
Aminoacizi - Pagina 65
Aminoacizi - Pagina 66
Aminoacizi - Pagina 67
Aminoacizi - Pagina 68
Aminoacizi - Pagina 69
Aminoacizi - Pagina 70
Aminoacizi - Pagina 71
Aminoacizi - Pagina 72
Aminoacizi - Pagina 73
Aminoacizi - Pagina 74
Aminoacizi - Pagina 75

Conținut arhivă zip

  • Aminoacizi.doc

Alții au mai descărcat și

Poluarea Biologică a Apei

INTRODUCERE Conform legii 458/2002 apa potabilă trebuie să fie sanogenă şi curată, ceea ce înseamnă că trebuie să fie lipsită de orice fel de...

Obtinerea Biohumusului

1.ASPECTE GENERALE Vermicompostarea, denumitã si vermiculturã, este un proces aerob relativ rece de compostare, în care diferite specii de viermi...

Metabolismul Aminoacizilor

Aminoacizii sunt compuşi organici cu funcţiune mixtă (conţin în moleculă o grupare amino –NH2 şi o grupare carboxilică -COOH) şi reprezintă...

Micorize

Micorizele reprezinta interrelatii intre radacinile active ale unor plante si fungi (ciuperci) specifici ( micorizice). Aceste interrelatii...

Scheletul si Muschii

I. Scheletul Scheletul uman este format din 206 oase separate, unite intre ele prin diferite articulatii. Marimea, respectiv forma diferitelor...

Sistemul Digestiv și Reglarea Lui

FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV Tractul gastro-intestinal asigură aportul continuu de apă, electroliţi şi substanţe nutritive necesare...

Hidrobiologie

Contribuţii româneşti la dezvoltarea Ecologiei acvatice Grigore Antipa A pus bazele şcolii româneşti de hidrobiologie, ecologie şi ihtiologie....

Botanica

Celula vegetala Celula este unitatea de baza structurala si functionala a materiei vii. Proprietatile de baza ale materiei vii sunt: 1....

Ai nevoie de altceva?