Deficiente de Vedere

Imagine preview
(10/10 din 1 vot)

Aceasta licenta trateaza Deficiente de Vedere.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 120 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 10 puncte.

Domenii: Biologie, Medicina, Optica

Cuprins

ARGUMENT
CAPITOLUL I
DEFICIENTA DE VEDERE.GENERALITǍŢI 4
1.1. Deficienţa- precizari terminologice 4
1.2. Deficienţa de vedere.Etiologie şi clasificare 7
1.3. Gradele deficienţei de vedere 14
1.4. Specificul proceselor psihice la deficientul de vedere 16
CAPITOLUL II
PROBLEME FUNDAMENTALE ALE ORIENTĂRII ŞCOLARE ŞI
PROFESIONALE 21
2.1. Orientarea şcolară şi profesională-delimitari conceptuale 21
2.2. Principiile orientării şcolare şi profesionale 24
2.3. Scopul şi sarcinile orientării şcolare şi profesionale 25
2.4. Factorii orientării şcolare şi profesionale 26
2.5. Cerinţe-norme ale orientării şcolare şi profesionale 30
2.6. Strategiile orientării şcolare şi profesionale 32
CAPITOLUL III
ALEGEREA CARIEREI –PROCES, FACTORI, MECANISME 34
3.1. Etapele alegerii carierei 34
3.2. Planificarea carierei 35
3.3. Consilierea privind cariera 36
3.4. Factori şi mecanisme 39
CAPITOLUL IV
SPECIFICUL ORIENTĂRII ŞCOLARE ŞI PROFESIONALE LA
COPIII CU DEFICIENŢĂ DE VEDERE 42
4.1. Integrarea socio-profesională a persoanelor cu deficienţă de vedere 42
4.2. Variabile de care depinde adaptarea socio-profesională a deficienţilor de vedere 46
4.2.1. Sistemul de scriere-citire Braille 46
4.2.2. Specificul protezării şi compensării 48
4.2.3. Educaţia vizuală şi rolul ei în compensarea şi creşterea funcţionalităţii vederii slabe 49
4.2.4.Dezvoltarea socio-afectivă şi a personalităţii deficienţilor de vedere 50
4.3. Educaţia specială şi integrarea şcolară a copiilor cu deficienţe de vedere 51
4.4. Pregătirea profesională a deficienţilor de vedere 53
4.5. Perspective pe care le oferă învăţământul special elevilor cu deficienţe de vedere 54
CAPITOLUL V
CERCETAREA ORIENTǍRII ŞCOLARE ŞI PROFESIONALE LA DEFICIENŢII DE VEDERE 56
5.1. Metode şi tehnici de investigaţie sociologica 56
5.2.Cercetarea sociologică 61
5.2.1.Cadrul cercetării 61
5.2.2.Prezentarea centrului de plasament „MOLDOVA” Tg. Frumos, Iaşi 62
5.2.3.Servicii de bază care bebeficiază copilul cu handicap 68
5.3.Studii de caz 72
5.4.Concluzii 116
BIBLIOGRAFIE
ANEXE

Extras din document

Argument

G. Dumas consideră ochiul „oglinda trupului şi a sufletului”, privirea cu gama ei de expresivitate, fiind mereu alta în diferite stări fizice şi fiziologice.

Vederea la om reprezintă una din funcţiile cele mai complexe, structurate în întreaga istorie a dezvoltării filogenetice şi ontogenetice, de aceea pierderea vederii de la naştere sau în cursul vieţii constituie o deficienţă gravă.

Pierderea vederii ,parţial sau în totalitate, înseamnă o experienţă tristă; totuşi se vorbeşte adesea şi se scrie despre pierderea vederii ca despre un lucru posibil de rezolvat în mod practic.Se trece de multe ori cu vederea impactul emoţional produs de pierderea vederii.Cei mai mulţi învaţă, încetul cu încetul,să trăiască cu această pierdere.Nu e un drum uşor, dar sunt mii de nevăzători şi deficienţi de vedere care au ajuns să se bucure de vieţi împlinite şi pline de succes.Oamenii fără vedere pot să înveţe, merg la şcoli, fac facultăţi, se căsătoresc. Îşi fac o familie, îşi găsesc un serviciu, au şi ei lucruri care-i pasionează şi de care se bucură, merg şi ei în concedii şi vacanţe, ca noi toţi.

La toate aceste aspecte ale persoanelor cu deficienţă de vedere, m-am referit în partea practică a lucrării, încercând să subliniez importanţa orientării şcolare şi profesionale în dezvoltarea ulterioară a copiilor cu deficienţă de vedere, analizând un eşantion de copii din şcoala specială Moldova din Târgul Frumos,Iaşi.

În partea teoretică am pornit de la o prezentare generală a ceea ce înseamnă deficienţa de vedere, a rolului orientării şcolare şi profesionale, a alegerii carierei, precum şi a direcţiilor pe care învăţămantul special le oferă tinerilor cu deficienţa de vedere.

De asemenea am ajuns la concluzia că familia reprezintă factorul educativ cel mai important în realizarea orientării şcolare şi profesionale a tinerilor indiferent dacă aceştia prezintă o anumită deficienţă sau nu, dar rolul acesteia trebuie să fie mai predominant în cazul tinerilor cu deficienţe, deoarece aceştia necesită un ajutor suplimentar.

Pentru ca realizările ulterioare ale copilului, să fie la nivelul maxim al aptitudinilor şi abilităţilor sale, trebuie să existe o colaborare strânsă între familie şi şcoală.

Rolul cel mai important în cadrul acestei colaborări între şcoală-copil-familie îi revine asistenţei sociale, care în funcţie de particularităţile fiecărui copil şi ale familiei acestuia, trebuie să-i îndrume spre a lua decizia cea mai benefică.

CAPITOLUL I

DEFICIENŢA DE VEDERE.GENERALITǍŢI

I.1. Deficienţa- precizǎri terminologice

Deficienţa reprezintǎ pierderea de substanţǎ sau alterarea unei structuri sau a unei funcţii psihologice ,fiziologice sau anatomice.Apare nu numai în urma unei boli, a unui traumatism accindemtal ci şi ca rezultat al unei perturbǎri normale în evoluţie (bǎtrâneţea) sau a unor carenţe psiho-sociale.

Un număr mare de cercetători au încercat să găsească o definiţie cât mai riguroasă persoanelor cu handicap „ Pentru depăşirea interpretării unilaterale a stării de handicap (în sensul că acesta s-ar datora exclusiv individului), Ph. Wood (1980) propune revenirea la semnificaţia proprie a noţiunii de handicap, deci la interpretarea ei ca dezavantaj într-un lanţ cauzal care porneşte de la o maladie invalidantă, trece prin deficienţă şi incapacitate, ajungând să provoace handicapul." După Wood avem patru elemente distincte:

1. maladia sau traumatismul iniţial, existente încă de la naştere sau dobândite;

2. infirmitatea sau deficienţa (impairment), cuprinzând orice pierdere, anomalie sau dereglare a unei structuri sau a unei funcţii anatomice, fiziologice sau psihice. Ea descrie perturbarea la nivelul organului, vizând deficiţe ale membrelor, organelor sau ale altor structuri ale organismelor, ca şi deficiţe ale funcţiei mintale. Conceptul este operaţional la nivelul sistemului organism. Formulări ca lipsa vederii, ambliopia, surzenia, mutismul, paraliziile membrelor, amputaţii ale membrelor, întârzierea mentală, deficienţa de vorbire etc. au fost utilizate în realizările recensămintelor şi cercetărilor pe bază de eşantion;

3. incapacitatea sau dizabilitatea (disability), înglobând orice reducere, lipsă sau pierdere (rezultând dintr-o infirmitate sau deficienţă) a aptitudinii de a desfăşura o activitate în condiţiile considerate normale pentru o fiinţă umană. Incapacităţile sunt descrieri ale perturbărilor la nivelul persoanei, al personalităţii; ele ilustrează limitarea funcţională sau restricţia în activitate (de durat), cauzate de o deficienţă în cadrul studiilor speciale au fost urmărite diferite tipuri de incapacităţi formulate ca dificultăţi: de vedere, de auz, de deplasare, de urcarea scărilor, de autoservire etc;

Fisiere in arhiva (1):

  • Deficiente de Vedere.doc