Giardioză în Județul Buzău

INTRODUCERE

Paraziţii intestinali sunt specii vii care trăiesc în interiorul unui organism viu (gazdă), care se hrănesc cu substanţele nutritive ale acestuia.

În organismul uman există peste o mie de paraziţi intestinali, unii au dimensiuni foarte mici, microscopice, iar alţii pot fi observaţi cu ochiul liber.

La oameni întâlnim două grupe majore de paraziţi intestinali. Prima grupă cuprinde protozoare, care sunt organisme unicelulare precum Giardia lamblia, Entamoeba histolica, Blastocystis hominis, Cryptosporidium parve. În cea dea doua grupă intră helmiţii, aceştia fiind oraganisme pluricelulare precum: tenile, oxiurii, limbricii. Helminţii au o lungime variată pornind de la câţiva milimetrii până la câţiva metrii şi se hrănesc cu conţinutul intestinului sau cu sângele din pereţii intestinali.

Paraziţii pot utiliza mai multe căi pentru a ajunge în organismul uman. De exemplu ei pot ajunge prin consumul de alimente şi apă contaminate, prin consumul de carne crudă sau insuficient preparată dar şi printr-o igienă corporală precară, în special prin spălarea necorespunzătoare a mâinilor.

Principala cale de trasmitere a Giardiei este prin consumul de apă contaminată precum şi prin mâini murdare.

Cele mai cunoscute boli produse de organismele parazite la om sunt: giardioza, amibioza, ascaridioza, oxiuraza, teniaza.

Giardioza este o parazitoză determinată de un protozor flagelat de dimensiuni microscopice care este cunoscut sub numele de Giardia intestinalis sau Giardia lamblia de unde şi denumirea sinonimă de lambliază. Transmiterea parazitului se face pe cale digestivă şi care clinic poate fi asimptomatică sau poate apărea însoţită de simptomatologie digestivă sau extradigestivă mai gravă sau mai uşoară. Parazitul se prezintă sub două forme: vegetativă şi chistică.

Forma vegetativă, trofozoidul populează cel mai frecvent intestinul subţire, dar în anumite condiţii şi stomacul, intestinul gros şi căile biliare. Cea dea doua formă este cea chistică ce rezultă din cea vegetativă. Este forma de rezistenţă a parazitului care, intermitent, apare în scaune. Forma chistică reprezintă forma de rezistenţă şi infestare. Înghiţiţi paraziţii se dechistează, apare forma vegetativă care începe să se înmulţească în organismul noii gazde.

Acest tip de parazitoză este mai frecventă la vârste mici dar poate să apară la adulţi şi chiar la vârsnici.

Actuala lucrare a fost realizată cu scopul analizării gradului de infestare cu giardioză în judeţul Buzău şi stabilirea unor corelaţi între factorii de risc vârstă, sex şi mediul de provenienţă. Majoritatea fotografiilor din lucrare sunt originale, fiind realizate la laboratorul Clin-expert din judeţul Buzău.

Doresc să-i mulţumesc doamnei Asist. univ. dr. Mala-Maria Stavrescu-Bedivan pentru cunoştinţele pe care mi le-a transmis şi pentru modul în care m-a îndrumat în elaborarea acestei lucrări, şi doamnei Georgeta Dumitrache, aceasta fiind cea care mi-a pus la dispoziţie baza de date de la laboratorul Clin-Expert din judeţul Buzău.

CAPITOLUL I

STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII ÎN DOMENIUL TEMEI ABORDATE

1.1 Aspecte generale privind paraziţii intestinali

Paraziţii intestinali populează tractul gastrointestinal. La oameni, se răspândesc cel mai frecvent din cauza igienii deficitare, prin contactul cu animalele infectate, sau prin alimente ce conţin paraziţi şi sunt gătite necorespunzător. Bolile parazitare sunt foarte răspândite. În oraşe, în mediu urban, mai puțin circa 15% iar în mediul rural infestarea este mai mare aproximativ 85%. Paraziţii intestinali patogeni pentru om fac parte fie din grupa protozoarelor, fie a helmiţilor (viermi intestinali).

Protozoarele se clasifică astfel: Amibe (Entamoeba histolytica, Entamoeba coli, Dientamoeba fragilis), Flagelate (Giardia intestinalis, Trihomonas vaginalis, Trihomonas hominis, Trihomonas tenax, Chilomastix mesnili), Flagelate sanguine şi tisulare (Leishmania donovani, Trypanosoma cruzi), Ciliate (Balantidium coli), Sporozoare (Toxoplasma gondii, Plasmodium, Microsporidia).

Helminţii sunt clasificaţi în: Trematode (Fasciola hepatica), Cestode (Taenia solium, Taenia saginata, Echinococcus granulosus, Diphyllobotrium latum), Nematode (Ascaris lumbricoides, Enterobius vermicularis, Trichuris trichiura, Trichinella spiralis, Ancylostoma duodenale).