Înființarea culturii de fasole

Licență
7/10 (1 vot)
Domeniu: Biologie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 31 în total
Cuvinte : 12178
Mărime: 948.95KB (arhivat)
Cost: 9 puncte

Extras din document

Introducere

Agricultura o ramură a economii noastre trebuie să satisfacă la nivel optim cerințele de consum ale populației cu produse agroalimentare; necesarul de furaje pentru animale și de materii prime pentru industrie fasolea este una din cele mai vechi plante cultivate.

Fasolea este folosită pentru pregătirea preparatelor de cultivare.

Peste 500 milioane de oameni consumă curent preparate din fasole.

Timp îndelungat fasolea este numită „carnea oamenilor săraci”, datorită conținutului de proteine bogate în amino acizi esențiali (lizină, arginină, triptofan).

Fasolea se recoltează vara, lasă terenul bogat în azot, curat de buruieni; fasolea este foarte bună premergătoare pentru cerealele de toamnă neprășitoare.

Pe viitor specialiștii din agricultura afirmă că este foarte important să știm: ce cantitate de azot are solul în care a fost cultivat fasolea pentru a regla cantitatea de îngrășăminte.

Capitolul 1 - Importanța culturii de fasole

Fasolea se cultivă pentru păstăile sale care se întrebuințează în stare tânără (neajunse la maturitate fiziologică), la prepararea unor mâncăruri (ciorbe, mâncare de fasole cu sau fără carne, ghiveci, salata de fasole verde-fiartă etc.) în aceiași fază se întrebuințează la fabricarea conservelor (fasole verde, ghiveci etc.).

Păstăile verzi de fasole prezintă o valoare energetică ridicată cca. 40 de calorii, cantități mari de hidrați de carbon 5,5%, substanțe albuminoide 2,9%, vitamina A, acid ascorbic 15 mg la 100 gr., carotina 0,33 mg la 100g.

Boabele uscate de fasole conțin 23-25% substanțe proteice, 45% hidrați de carbon, precum și vitamine A, B, C, din care cauza dau o valoare alimentară foarte ridicată.

Fasolea de gradină se cultiva pentru păstăile sale verzi (imature), care se consumă numai în stare preparată sub forma de ciorbe, diferite mâncăruri prin fierbere sau prăjire, în amestec cu alte legume sau carne; un mod foarte comun și cunoscut sub care se consumă îl reprezintă garniturile și soteurilor simple sau asortate. Aceste preparate se pot obține din păstăile proaspete sau conservate prin fierbere, congelare sau deshidratare. De asemenea, recolta de fasole de grădina poate fi constituită și din boabele (semințele) verzi

(imature), care se consumă ca și fasolea uscată, dar ale căror calități culinare sunt deosebit de apreciate.

Datorită compoziției sale chimice, fasolea prezintă și unele proprietăți terapeutice, fiind recomandată în unele boli metabolice, cum ar fi diabetul. În afară de cele prezentate, este important de menționat că fasolea conține și unele substanțe antinutritive, care, de regulă, se elimină prin apa de fierbere, și unele fibre care reduc digestibilitatea.

Importanța agrofitotehnică - cultura fasolei de grădină valorifică foarte bine terenurile legumicole și se poate realiza în sisteme cu grad de intensivizare variabilă: fasole oloagă în câmp, fasole urcătoare în câmp sau în spații protejate ori sub formă de cultură în ogor, precum și succesivă ori dublă . Cultura se realizează relativ simplu, prin semănat direct, și cuprinde un număr redus de lucrări de întreținere relativ simple; excepție, în acest sens, prezintă cultura fasolei urcătoare.

Fasolea este o excelentă plantă premergătoare și se încadrează ușor în asolamentele legumicole.

Importanța economică - eficiența economică a fasolei de gradină depinde în mare măsură de nivelul cheltuielilor de recoltat; dacă recoltarea se efectuează manual, cheltuielile cu forța de muncă reprezintă circa 60% din total, care se cifrează la peste 600 ore-om/ha. În condițiile unei mecanizări în proporție de peste 85%, consumul de forță de muncă manuală este de circa 95 ore om/ha, la o producție de 5 t/ha.

Fasolea de gradină urcătoare în câmp și în cultura protejată se realizează cu cheltuieli mult mai mari, dar nivelul producțiilor fiind mai mare (de 4-5 ori) se asigură ușor acoperirea cheltuielilor.

Recolta nu are o perisabilitate ridicată, dar în timp se poate deprecia rapid, mai ales dacă se păstrează în condiții improprii.

Bibliografie

- BALASA, M. (1973) - „Legumicultura”, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti

- CEAUSESCU, si colab. (1984) - „Legumicultura generala si speciala”, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti

- CHILOM, PELAGHIA (2002) - „Legumicultura generala”, Editura Reprograt, Craiova

- INDREA, D., APAHIDEAN, Al. S. (1995) - „Ghid practic pentru cultura legumelor”, Editura Ceres, Bucuresti

- MUNTEANU, N. (1987) - „- Aurie de Bacau- - un nou soi de fasole de gradina. Productia vegetala- Horticultura”, nr.1/1987, Bucuresti

- OLARU, C. (1982) - „Fasolea”, Editura Scrisul Românesc, Craiova

- www.agrostoc.ro

- www.alchimex.ro

- www.fermierul.ro

- www.gradinamea.ro

- www.pcfarm.ro

- http://www.eplante.ro/plante-a-z/fasole-Phaseolus-vulgaris.html

Preview document

Înființarea culturii de fasole - Pagina 1
Înființarea culturii de fasole - Pagina 2
Înființarea culturii de fasole - Pagina 3
Înființarea culturii de fasole - Pagina 4
Înființarea culturii de fasole - Pagina 5
Înființarea culturii de fasole - Pagina 6
Înființarea culturii de fasole - Pagina 7
Înființarea culturii de fasole - Pagina 8
Înființarea culturii de fasole - Pagina 9
Înființarea culturii de fasole - Pagina 10
Înființarea culturii de fasole - Pagina 11
Înființarea culturii de fasole - Pagina 12
Înființarea culturii de fasole - Pagina 13
Înființarea culturii de fasole - Pagina 14
Înființarea culturii de fasole - Pagina 15
Înființarea culturii de fasole - Pagina 16
Înființarea culturii de fasole - Pagina 17
Înființarea culturii de fasole - Pagina 18
Înființarea culturii de fasole - Pagina 19
Înființarea culturii de fasole - Pagina 20
Înființarea culturii de fasole - Pagina 21
Înființarea culturii de fasole - Pagina 22
Înființarea culturii de fasole - Pagina 23
Înființarea culturii de fasole - Pagina 24
Înființarea culturii de fasole - Pagina 25
Înființarea culturii de fasole - Pagina 26
Înființarea culturii de fasole - Pagina 27
Înființarea culturii de fasole - Pagina 28
Înființarea culturii de fasole - Pagina 29
Înființarea culturii de fasole - Pagina 30
Înființarea culturii de fasole - Pagina 31

Conținut arhivă zip

  • Infiintarea culturii de fasole.docx

Te-ar putea interesa și

Economie rurală

Partea I Diagnosticul localităţii Toponimia Numele comunei Belcești din județul Iași apare prima dată în anul 1579 într-un document redactat în...

Aprecirea Valorii Agroproductive a unui Sortiment nou de Hibrizi de Tomate în Solarii în Condițiile Județului Iași

PARTEA I CAPITOLUL I Fructele de tomate reprezintã importanţa economicã şi alimentarã , nu atît prin conţinutul în elemente energice, cît şi...

Cercetări Privind Combaterea Buruienii Stellaria Media - Rocoină în Cultura de Căpșun

CAPITOLUL 1 TEHNOLOGIA DE CULTURĂ Capsunul este o planta perena, cu o durata de viata de 3-5 ani, in care poate da 2-4 recolte de fructe dar...

Introducere în practica agricolă - ferma SC Agrofarm SRL

Sef ferma : Pragai Andreea Carolina Zona amplasarii : Sannicolau Mare , jud. Timis , Romania Suprafata : 1000 ha : - 5 ha legume : -salata ½ ha...

Cultura și Valorificarea Ciupercilor Comestibile

Nutriţia Regimul de nutriţie al ciupercilor comestibile fiind heterotrof, acestea trebuie să găsească în mediul de cultură substanţele nutritive...

Bune practici în tehnologia de obținere a cepei prin semănare direct în câmp

1.Reglementări europene privind bunele practici Codul de bune practici agricole este un document care are scopul de a recomanda cele mai utile...

Usturoiul

A. Importanta temei Pentru intretinerea functiilor vitale omul are nevoie de hrana, care sa-i asigure integral cerintele nutritive, mentinerea...

Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă

ROTAȚIA Grâul este pretenţios faţă de planta premergătoare deoarece trebuie semănat toamna, destul de devreme, astfel încât până la venirea...

Ai nevoie de altceva?