Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice

Licență
8/10 (1 vot)
Domeniu: Biologie
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 68 în total
Cuvinte : 14316
Mărime: 2.27MB (arhivat)
Cost: 11 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Conf. Univ. Dr. Eleonora Daniela Ciupeanu Călugăru

Cuprins

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. MORFOLOGIA, FIZIOLOGIA ȘI CITOLOGIA BACTERIILOR .5

1.1. Morfologia bacteriilor .5

1.2. Structura celulei bacteriene ...7

1.3 Sporul bacterian și sporularea .15

1.3. Diviziunea celulei bacteriene 17

1.4. Creșterea și multiplicarea bacteriilor 18

1.5 Cultivarea bacteriilor ...19

1.6 Factorii patogenității bacteriilor ..20

CAPITOLUL II. ANTIBIOTICELE ...24

2.1.Clasificarea antibioticelor ...24

2.2. Modul de acțiune al antibioticelor 27

2.3 Mecanismele rezistenței microbiene la antibiotice .29

2.4 Combaterea rezistenței antimicrobiene ...33

2.5 Metode de testare a sensibilității bacteriene la antibiotice .35

CAPITOLUL III. METODE DE IDENTIFICARE A GERMENILOR STUDIAȚI .37

CAPITOLUL IV. MATERIALE ȘI METODE DE LUCRU .54

CAPITOLUL V. REZULTATE ...57

Concluzii .63

Bibliografie .65

Extras din document

INTRODUCERE

Cu mult timp în urmă Lucrețius intuiește corect în lucrarea sa numită “ De rerum natura” existența așa numitor “semințe ale bolii”, lucru confirmat ulterior de evoluția mijloacelor optice de investigat.

Antoni van Leeuwenhoek, un comerciant de haine din Belgia descopera mici entități biologice pe care le numește “animacula” în probe colectate din apa de precipitații ( 1675) . Ulterior acesta observă prezența bacteriilor și în saliva umană și placa dentară. Acest lucru se dovedește a fi major pentru el și îl determină să folosească sarea si gargara cu oțet pentru igiena bucală.

În ciuda acestui fapt pană la recunoașterea rolului microorganismelor in patologia infecțioasă trec aproape 200 de ani, când Ignaz Semmelweis ( 1847-1848) reușește să dovedească că dezinfecția poate stopa răspandirea bolilor. Acesta introduce o practică prin care in spitalul din Viena toți medicii din clinica de maternitate îsi spală mâinile cu hipoclorit de calciu fapt care scade mortalitatea de la 30 % până la 1.3 % .

Primul care conduce un studiu temeinic pe tema identificării microorganismelor patogene este Robert Koch care prin descoperirea agentului responsabil pentru apariția tuberculozei ( Mycobacterium tuberculosis) reușeste sa confirme practic ideile predecesorilor săi.

Activitatea lui Louis Pasteur ( 1822-1895) oferă o conexiune a implicației bacteriilor in procesul de fermentație și degradare. Acesta introduce o metodă prin care alimentele sunt sterilizate și păstrate , metodă cunoscută sub numele de pasteurizare.

Chirurgul Joseph Lister ( 1827-1912) începe utilizarea fenolului pentru dezinfectarea rănilor operatorii.

Pentru a micșora riscul imbolnăvirilor, inițial gunoaiele și apele uzate sunt indepărtate din orașe la debutul secolului XIX, iar către sfârșit, uzul dezinfectanților pentru mâini, răni, și al materialelor sterile devine o practică regulată.

1940 marchează debutul erei antibioticelor odată cu introducerea penicilinei a cărei recunoaștere terapeutică a avut loc in Anglia, dar datorită celui de-al II-lea Război Mondial, fabricarea pe scară largă a medicamentului a revenit Americii care a făcut ca un medicament disponibil in locații restrânse să poată fi utilizat internațional.

Astăzi se cunosc o varietate incredibilă de agenți patogeni responsabili de etiologii infecțioase diverse dar și antibioterapia a evoluat pentru a ține pasul.

Odată cu diversificarea paletei de antibiotice disponibile a apărut și un management deficitar al schemelor terapeutice precum și abuzul nefondat de cele mai multe ori, factori care împreună cu adaptabilitatea speciilor bacteriene au dus la apariția fenomenului de rezistență la tratament.

CAPITOLUL I

MORFOLOGIA, CITOLOGIA ȘI FIZIOLOGIA BACTERIILOR

1.1. Morfologia bacteriilor

Bacteriile sunt organisme unicelulare asexuate (celula somatică este și celula reproducătoare), procariote (nucleul acestora prezintă un singur cromozom lipsit de membrană celulară și nucleoli), haploide, divizibile în celule identice.

Dimensiunile, forma și modul de așezare al bacteriilor stau la baza identificării bacteriilor, analizarea acestor caractere fiind posibilă datorită microscopului electronic folosind doua metode : preparatul proaspăt de tip nativ (între lamă și lamelă) sau fixat și colorat (frotiu).

Dimensiunile bacteriilor sunt redate in micrometri, acest caracter fiind influențat de specie, formă, mediu și vârsta culturii. De obicei dimensiunile tipice sunt cuprinse între 1-10 μ , cele mai mici fiind bacteriile din genul Mycoplasma cu o dimensiune de 0.3-0,8 μ, intermediare bacilul antraxului ( Bacillus anthracis) a carui dimensiune ajunge la 10 μ , sau mari 15-20 μ de exemplu spirochetele. (Bălășoiu M. și colab 2017)

Polimorfismul bacteriilor este limitat, fiind caracterizat prin predominanța formei tipice pentru specia urmărită datorită faptului ca este controlat genetic. Majoritatea cunoștințelor de morfologie bacteriană fac referire la celulele cultivate în laborator, aprecierea acestei trăsături fiind dificilă în mediul natural. Astfel aceasta poate fi influențată de o serie de factori precum: vârsta culturii, compoziția chimică a mediului, temperatură etc.

Convențional forma se apreciază folosind celule din culturi tinere, aflate în faza de creștere activă, pe medii de cultură potrivite și în condiții optime (Popa și colab., 1997).

Formele de bază ale bacteriilor (Fig.1.1) sunt : coci, bacili, cocobacili, vibrioni, spirili și spirochete, actinomicete.

Bibliografie

1. M. Bălășoiu și colab. (2017). Bacteriologie generală și specială, Craiova:

Editura SITECH.

2. A. Ungureanu și T. Dăianu (2017). Bacteriologie generală, note de curs,

Craiova: Editura SITECH.

3. D. Moldoveanu și colab. (2004). Bacteriologie și genetică moleculară,

București: Editura PEGASUS PRESS

4. F.H. KAYSER et colab. (2005). Medical microbiology, Stuttgart: Printed in

Germany by Appl Wemding.

5. L. Burtă și colab. (2007). Curs de microbiologie pentru medicină dentară,

Oradea: Editura Universității din Oradea.

6. A. Popa și colab. (1997). Microbiologie, Craiova: Editura Universitaria.

7. Idomir M.E. (2007). Microbiologie generală, Note de curs, Brașov: Editura

Universității Transilvania

8. Cristea A.N. (2006). Tratat de farmacologie, Ediția I, București: Editura

Medicală

9. Dobrescu D. (1989). Tratat de farmacoterapie practică, Volumul I, București:

Editura Medicală

10. Sava N. și colab. (2004). Farmacologie, Chișinău: Centrul Editorial-Poligrafic

Medicina

11. Zarnea G. (1970). Microbiologie generală, București: Editura Didactică și

Pedagogică

12. Duca E. (1979). Microbiologie medicală, Ediția a II a, București: Editura

Didactică și Pedagogică

13. Săcărea Toma F. (2006). Bacteriologie medicală, Târgu Mureș: Editura

University Press

14. Kogălniceanu-Odobescu-Mistrianu S.și Lăncrăjan I. 2012. Tehnici de laborator

în microbiologie generală, Cluj-Napoca: Editura Ecou

15. Licker M. (2019). Microbiologie generală, Îndreptar de lucrări practice,

Timișoara: Editura Victor Babeș

Marius-Dorinel Ion - Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice, 2022

66

16. Dragomir F. (2006). Microbiologia alimentelor, Volumul I, Craiova: Editura

Universitaria

17. (Voiculescu C. 1996). Elemente de bacteriologie, Craiova: Editura Acsa

18. Bergey Manual of Systematic Bacteriology, Second Edition, 2004

19. Moldoveanu M. (2012). Virusologie, bacteriologie și parazitologie pentru

asistenți medicali, București: Editura All

20. Gonciar V. și colab. (2015). Farmacologie, Chișinău: Tipografia AȘM

WEBOGRAFIE

21. https://gram-stain.com/?p=742

22. https://gram-stain.com/?p=154

23. https://www.nih.org.pk/wp-content/uploads/2021/02/CLSI-2020.pdf

24. http://www.veterinarypharmacon.com/docs/452-ARTICOL%204.pdf

25. https://www.medichub.ro/reviste/medic-ro/rezistenta-microbilor-la-antibioticeid-

2388-cmsid-5

26. http://www.veterinarypharmacon.com/docs/394-ART.11.pdf

27. https://www.medichub.ro/reviste/medic-ro/rezistenta-microbilor-la-antibioticeid-

2388-cmsid-51

28. https://www.ecdc.europa.eu/en/publications-data/antimicrobial-resistancesurveillance-

europe-2022-2020-data

29. https://op.europa.eu/webpub/eca/special-reports/amr-18-2019/ro/

30. https://www.nih.org.pk/wp-content/uploads/2021/02/CLSI-2020.pdf

31. https://www.reactgroup.org/toolbox/understand/how-did-we-end-up-here/fewantibiotics-

under-development/

32. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0944501314000597

Preview document

Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 1
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 2
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 3
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 4
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 5
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 6
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 7
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 8
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 9
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 10
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 11
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 12
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 13
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 14
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 15
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 16
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 17
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 18
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 19
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 20
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 21
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 22
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 23
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 24
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 25
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 26
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 27
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 28
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 29
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 30
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 31
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 32
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 33
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 34
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 35
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 36
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 37
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 38
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 39
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 40
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 41
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 42
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 43
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 44
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 45
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 46
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 47
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 48
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 49
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 50
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 51
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 52
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 53
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 54
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 55
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 56
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 57
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 58
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 59
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 60
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 61
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 62
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 63
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 64
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 65
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 66
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 67
Rezistența germenilor bacterieni la antibiotice - Pagina 68

Conținut arhivă zip

  • Rezistenta germenilor bacterieni la antibiotice.pdf

Te-ar putea interesa și

Antibiotice

CAPITOLUL I BOLILE INFECŢIOASE. GENERALITĂŢI Rezultatele terapeutice şi profilac¬tice obţinute, pe baze ştiinţifice, într-un secol de luptă,...

Penicilină

ARGUMENT Descoperirea și introducerea in terapeutica a antibioticelor a reprezentat unul dintre cele mai remarcabile progrese ale medicinei, care...

Ampicilina

Etapa 1: Lansarea în fabricaţi 1.1 Prezentarea produsului Ampicilina este un antibiotic din clasa β-lactaminelor ,apartinand grupului...

Antibiotice Beta-Lactamice-Peniciline

1. ANTIBIOTICE 1.1 GENERALITATI Antibioticile sunt substante chimice organice produse de microorganisme sau obtinute prin sinteza sau semisinteza...

Endocardită Infecțioasă

I. INTRODUCERE Termenul de endocardita infectioasa denota infectia suprafetei endocardice a inimii si implica prezenta fizica a microorganismelor...

Agenți antimicrobieni în produse farmaceutice

Obiectivele farmacoterapiei cu antibiotice trebuie să fie eficacitatea și siguranța tratamentului pacientului care suferă de o anumită infecție. De...

Tetraciclină

Introducere: Descoperirea antibioticelor a insemnat un real progres in domeniul chimioterapiei, determinand modificari profunde ale vechilor...

Antibiotice bacteriostatice - Tetraciclinele

INTRODUCERE Antibioticele sunt un grup de substante de origine naturală sau sintetică, produse de diverse specii de microorganisme (bacteria,...

Ai nevoie de altceva?