Studiu Tulpini

Licență
8/10 (1 vot)
Domeniu: Biologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 83 în total
Cuvinte : 18604
Mărime: 1.87MB (arhivat)
Cost: 6 puncte

Cuprins

INTRODUCERE 5

PARTEA I. DATE GENERALE

CAP. I. SCURT ISTORIC AL CERCETĂRILOR INFECŢIILOR CU PSEUDOMONAS AERUGINOSA.…………… 8

CAP. II. CARACTERE GENERALE ALE BACILULUI

PSEUDOMONAS AERUGINOSA 11

2.1. Sistematica … 11

2.2. Caractere de morfologie 13

2.3. Ultrastructura celulei 14

2.4. Habitat 17

2.5. Caractere de cultură 20

2.6. Caractere de metabolism 23

2.7. Activitatea antibiotică 26

2.8. Activitatea bacteriofagilor 27

2.9. Acţiunea agenţilor fizici şi chimici 30

CAP. III. INFECŢIILE CU PSEUDOMONAS AERUGINOSA

3.1. Date generale 33

3.2. Surse de infecţie 33

3.3. Patogenitate 34

3.4 Aspecte clinice ale infecţiilor cu Pseudomonas

aeruginosa 35

3.5 Imunitate 37

3.6 Profilaxia şi tratamentulinfecţiilor piocianice 38

PARTEA a II-a. CERCETĂRI PERSONALE

CAP. IV. MATERIALE ŞI METODE DE LUCRU

4.1. Materialul studiat 43

4.2. Metode de lucru 43

4.2.1. Prelevarea probelor 43

4.2.2. Examenul macroscopic 47

4.2.3. Examenul microscopic 49

4.2.4. Examenul prin cultură 52

4.2.4.1. Medii de cultură utilizate pentru izolarea

bacilului piocianic 53

4.2.4.2. Sputocultura, urocultura şi cultivarea

probelor din puroi 54

4.2.5. Metode de identificare a speciilor genului

Pseudomonas 56

4.2.5.1. Viteza de creştere 57

4.2.5.2. Macromorfologia coloniilor 57

4.2.5.3. Pigmentaţia coloniilor 58

4.2.5.4. Micromorfologia coloniilor 60

4.2.5.5. Teste biochimice 60

4.2.5.6. Identificarea speciei Pseudomonas aeruginosa

în condiţiile practicii de rutină 62 4.2.6. Antibiograma (Testarea chimiosensibilităţii

bacilului piocianic) 63

4.2.6.1. Date generale 63

4.2.6.2. Conţinutul şi standardizarea inoculului 64

4.2.6.3. Antibiograma directă şi indirectă 65

CAP. V. REZULTATE ŞI DISCUŢII 68

CONCLUZII 83

BIBLIOGRAFIE 84

Extras din document

INTRODUCERE

Pseudomonas aeruginosa, poate cel mai strict aerob pe lângă bacilul lui Koch care cauzează la om boli, este în mod curent unul dintre cei mai importanţi patogeni care cauzează infecţii la pacienţii internaţi.

Aspectele epidemiologice accentuează faptul că Pseudomonas aeruginosa ar trebui considerat drept un organism legat de apă. Apa este întâlnită aproape peste tot şi desigur, şi Pseudomonas aeruginosa pare să însoţească apa. Pe zi ce trece apar noi dovezi referitoare la faptul că în locaţiile umede pseudomonadele adesea nu înoată liber, dar mai degrabă ataşate de o suprafaţă prin anvelopa lor polizaharidică – glicocalix.

Abilitatea bacteriei de a produce o mare varietate de infecţii care adesea sunt devastatoare sau chiar fatale nu poate fi combătută. Calea precisă prin care Pseudomonas aeruginosa produce boala nu este încă clară. S-au făcut considerabile sublinieri recente asupra rolului posibil al variatelor sale enzime şi ale producţiilor extracelulare în cauzarea bolii.

Există două infecţii caracteristice cauzate de Pseudomonas aeruginosa care nu se produc în spital: otita externă şi endocarditele. În afară de acestea pacienţii tipici sunt compromişi din punct de vedere imunologic.

Mecanismele specifice de apărare ale gazdei împotriva Pseudomonas aeruginosa sunt variate şi doar câteva dintre acestea par la momentul actual să poată fi abordate ca mijloace de imunoterapie. Cu toate acestea, există această categorie de pacienţi compromişi care prezintă probleme clinice serioase datorate infecţiei cu acest organism.

Comunicări recente au ridicat probleme referitoare la faptul că terapia antibiotică poate îmbunătăţi rata de supravieţuire şi dacă s-a consolidat vechiul punct de vedere conform căruia rezultatul în multe infecţii cu bacili Gram negativi se corelează mai bine cu boala fundamentală. Parte a acestei probleme se datorează existenţei a doar câtorva agenţi antimicrobieni disponibili care sunt activi împotriva Pseudomonas aeruginosa la condiţiile tisulare locale pentru perioade de timp suficiente şi concentraţii adecvate.

Întrebării referitoare la ce înseamnă concentraţie adecvată de antibiotic i s-a acordat prea puţină atenţie. Posibilitatea ca, concentraţiile subinhibitoare de antibiotic (MIC) să poată avea un impact deosebit asupra terapiei rămâne încă de dovedit. Dar nu există îndoială că asupra bacteriei la aceste concentraţii scăzute sunt exercitate efecte profunde. Mai puţin speculativ este faptul că acţiunea agenţilor antimicrobieni “in vivo” poate fi foarte diferită de cea “in vitro”. Poate că unul dintre cele mai incitante aspecte ale terapiei infecţiilor cu Pseudomonas aeruginosa este multitudinea de noi agenţi antimicrobieni cu o impresionantă activitate “in vitro” împotriva acestui organism.

O problemă de actualitate în tratarea bolilor produse de Pseudomonas aeruginosa a constituit-o găsirea unor agenţi antimicrobieni activi care să aibă efect. Cefsulodin, o cefalosporină recent descoperită este de interes din mai multe motive: are un grad activ ridicat, pare să fie sigură şi de asemenea, are proprietăţi farmacokinetice dorite. Este unică prin spectrul său limitat.

Cefsulodin este o cefalosporină nouă semisintetică care se dovedeşte activă în activitatea antibacteriană “in vivo” împotriva Pseudomonas aeruginosa, chiar împotriva tulpinilor rezistente la gentamicină şi carbenicilină. Acestea se datorează stabilităţii cefsulodinului împotriva hidrolizei β – lactamice.

PARTEA I

DATE GENERALE

CAP. I SCURT ISTORIC AL CERCETĂRILOR PRIVIND INFECŢIILE CU PSEUDOMONAS AERUGINOSA

Omul încă din cele mai vechi timpuri s-a confruntat cu diverse dificultăţi. Dacă iniţial pericolul care le ameninţa existenţa era reprezentat de forţele naturii, animale de talie mare sau de cotropitori, mai târziu, datorită modificării condiţiilor de mediu şi efectelor antropizării mediului, omul s-a confruntat cu nişte duşmani invizibili - microorganismele. Astfel, pentru a le putea ţine piept,omul nu putea decât să contracareze cu sistemul său imunitar.

Preview document

Studiu Tulpini - Pagina 1
Studiu Tulpini - Pagina 2
Studiu Tulpini - Pagina 3
Studiu Tulpini - Pagina 4
Studiu Tulpini - Pagina 5
Studiu Tulpini - Pagina 6
Studiu Tulpini - Pagina 7
Studiu Tulpini - Pagina 8
Studiu Tulpini - Pagina 9
Studiu Tulpini - Pagina 10
Studiu Tulpini - Pagina 11
Studiu Tulpini - Pagina 12
Studiu Tulpini - Pagina 13
Studiu Tulpini - Pagina 14
Studiu Tulpini - Pagina 15
Studiu Tulpini - Pagina 16
Studiu Tulpini - Pagina 17
Studiu Tulpini - Pagina 18
Studiu Tulpini - Pagina 19
Studiu Tulpini - Pagina 20
Studiu Tulpini - Pagina 21
Studiu Tulpini - Pagina 22
Studiu Tulpini - Pagina 23
Studiu Tulpini - Pagina 24
Studiu Tulpini - Pagina 25
Studiu Tulpini - Pagina 26
Studiu Tulpini - Pagina 27
Studiu Tulpini - Pagina 28
Studiu Tulpini - Pagina 29
Studiu Tulpini - Pagina 30
Studiu Tulpini - Pagina 31
Studiu Tulpini - Pagina 32
Studiu Tulpini - Pagina 33
Studiu Tulpini - Pagina 34
Studiu Tulpini - Pagina 35
Studiu Tulpini - Pagina 36
Studiu Tulpini - Pagina 37
Studiu Tulpini - Pagina 38
Studiu Tulpini - Pagina 39
Studiu Tulpini - Pagina 40
Studiu Tulpini - Pagina 41
Studiu Tulpini - Pagina 42
Studiu Tulpini - Pagina 43
Studiu Tulpini - Pagina 44
Studiu Tulpini - Pagina 45
Studiu Tulpini - Pagina 46
Studiu Tulpini - Pagina 47
Studiu Tulpini - Pagina 48
Studiu Tulpini - Pagina 49
Studiu Tulpini - Pagina 50
Studiu Tulpini - Pagina 51
Studiu Tulpini - Pagina 52
Studiu Tulpini - Pagina 53
Studiu Tulpini - Pagina 54
Studiu Tulpini - Pagina 55
Studiu Tulpini - Pagina 56
Studiu Tulpini - Pagina 57
Studiu Tulpini - Pagina 58
Studiu Tulpini - Pagina 59
Studiu Tulpini - Pagina 60
Studiu Tulpini - Pagina 61
Studiu Tulpini - Pagina 62
Studiu Tulpini - Pagina 63
Studiu Tulpini - Pagina 64
Studiu Tulpini - Pagina 65
Studiu Tulpini - Pagina 66
Studiu Tulpini - Pagina 67
Studiu Tulpini - Pagina 68
Studiu Tulpini - Pagina 69
Studiu Tulpini - Pagina 70
Studiu Tulpini - Pagina 71
Studiu Tulpini - Pagina 72
Studiu Tulpini - Pagina 73
Studiu Tulpini - Pagina 74
Studiu Tulpini - Pagina 75
Studiu Tulpini - Pagina 76
Studiu Tulpini - Pagina 77
Studiu Tulpini - Pagina 78
Studiu Tulpini - Pagina 79
Studiu Tulpini - Pagina 80
Studiu Tulpini - Pagina 81
Studiu Tulpini - Pagina 82
Studiu Tulpini - Pagina 83

Conținut arhivă zip

  • Studiu Tulpini.doc

Alții au mai descărcat și

Citocromul B - Marker Filogenetic la Cyprinidae

Abrevieri si definitii - Abrevieri ADN – acid deoxiribonucleic ADNmt – ADN mitocondrial ARN – acid ribonucleic ARNm – ARN mesager ARNr – ARN...

Microbiologia Cerealelor, a Painii si Laboratorul Microbiologic

CAPITOLUL I: Laboratorul de microbiologie si echipamentul microbiologic Laboratorul de microbiologie este considerat prima linie de detectare a...

Microorganisme daunatoare laptelui si produselor lactate

1.Laptele-si produsele lactate Laptele si produsele obtinute din el contin majoritatea substantelor nutritive necesare organismului, într-o...

Spirulina

INTRODUCERE În ultimele decenii, s-a acordat o deosebită atenţie studierii algelor, îndeosebi cele microscopice. Aceste organisme vegetale dispun...

Bacteriile

Bacteriile sunt organisme unicelulare cu o mărime de 0,2-5 um . Sunt fiinţe procariote cu aspect diferenţiat, care în cea mai mare parte se...

Nucleul

NUCLEUL Nucleul (lat. nucleus şi gr. karion = sâmbure) (nucleus) este o componentă esenţială caracteristică celulelor eucariote. Îndeplineşte ca...

Tehnici de separare și concentrare în biotehnologii

1.) Stabilirea materiilor prime și produsului finit Penicilina G (benzilpenicilina) face parte din clasa antibioticelor, acestea fiind substanțe...

Bacilii Gram Negativi Implicați în Declanșarea Infecțiilor Nozocomiale

Familia Enterobacteriaceae cuprinde cel puţin 27 de genuri şi 127 de specii, la care se mai adaugă 8 grupuri enterice. Fiind controversată,...

Ai nevoie de altceva?