Crearea unui sistem de telefonie mobilă în baza tehnologiei CORBA

Întroducere

Orice construcţie are nevoie mai întâi de o bază. Aceasta nu e teoremă ci o axiomă. Şi pentru că de cum a fost pusă baza depinde viitorul construcţiei, proiectului, iedei sau în genere viitorul, este nevoie de a avea şi folosi o informaţie: necesară, corectă, utilă, completă şi la timp. Din acest punct de vedere, pot spune că Informaţia este ca o materie primă. Atunci Tehnologia Informaţională este modul şi forma informaţiei. Dacă DNK, de exemplu, conţine informaţie, atunci în rezultatul unei tehnologii informaţionale sau modului de citire/înscriere, prelucrare şi transportare a acestei informaţii primim orice organism cât de complex. În acest context, domeniul tehnologiilor informaţionale pretinde a fi o baza logică.

Deci, specia umană, dotată cu raţiune, odată cu dezvoltarea tehnologiilor microelectronice, dezvoltă şi capitolul corespunzător din TI în scopul îmbunătăţirii parametrilor: viteza, calitate-cantitate şi alţi parametri secundari specifici. Astfel apar noi algoritmi de procesare a informaţiei, care ţinând cont de progresul tehnicii de calcul, tind a fi superiori celor precedenţi şi în acelaşi timp a satisface cerinţele şi standardele.

Astfel, o tehnologie nouă modernă, trebuie să asigure:

• accesibilitate şi menţinerea tuturor standardelor posibile (sau cele mai răspândite în scopul interacţiunii dintre soft-hardul diferitor producători);

• viteză – calitate;

• independenţă de platformă;

• implementarea în reţea;

• procesarea unui volum mare de informaţie şi securitatea ei;

• cost redus, cheltuieli minime, instalare rapidă;

• durată maximă de funcţiune cu posibilitate de autocontrol şi autoreglare; rezolvarea rapidă a problemelor apărute din cauza progresului şi/sau din cauza defectelor hard-soft posibile.

Lider şi posesor al acestor calităţi, ca de altfel şi a altor, neenumerate aici, este tehnologia CORBA

Despre CORBA. CORBA (Common Object Request Broker Architecture) prezintă o tehnologie orientată pe obiecte pentru crearea şi menţinerea sistemelor programate ramificate. Termenul “tehnologie” include arhitectura sistemei şi standardele pentru interfeţele programate între componentele ei aparte. Arhitectura OMA (Object Management Architecture) a fost publicată în 1992 şi de atunci a suferit doar mici modificări. Standardele se dezvoltă activ şi se completează în fiecare an.

Cu dezvoltarea CORBA conduce OMG (Object Management Group), care numără mai mult de 800 companii industriale şi de calculatoare. Documentele elaborate de ei (standardele şi descrierile lor) sunt deschise în Internet pentru toţi doritorii.

Deosebirea profitabilă CORBA de alte tehnologii este implementarea în baza ei a independenţei de infrastructură, de protocoale de reţea, sisteme de operare, limbaje de programare şi de producătorii limbajelor de programare. Deviza OMG: “Tehnologia pe obiecte, capabilă să unească tot pământul”.

Arhitectura de bază este ORB (Object Request Broker) prezintă un component de program (un set de demoni/servisuri şi/sau biblioteci dinamice) ce joacă rolul de intermediar între interacţiunea sistemelor aparte. CORBA doar descrie standardul la Broker, de realizarea lui se ocupă diferite firme de programe. Dintre cei mai cunoscuţi brokeri – Visibroker (Borland/Inprice), Orbix (Iona), M3 (BEA), ORB+(HP).

Cu ajutorul servisurilor Brokerul de cereri obiect ia asupra lui funcţii principale ca menţinerea securităţii, urmărirea tranzacţiei la integritate, găsirea obiectului necesar, sincronizarea timpului, mecanismul licenţă, etc.

Pentru descrierea standardelor a fost creat un limbaj special IDL (Inteface Definition Language).

Alt limbaj popular CORBA – OMG-UML (Unified Modelling Language) este folosit la descrierea şi cercetarea programelor sistem ramificate cu ajutorul diagramelor speciale.

CORBA este folosit activ mai ales din momentul standardizării protocolului IOOP (Internet Inter ORB Protocol), cu ajutorul cărui componentele pot interacţiona prin Internet. Prin acest protocol mai interacţionează şi noduri, în care sunt instalaţi Borkeri ai diferitor producători.

CORBA devine tehnologia lider în domeniul programelor de legătură sau moddleware.

1. Ce trebuie de ştiut pentru a opera cu CORBA

1.1. Limbajul IDL

Folosind obiectele şi componentele a apărut necesitatea de a crea un aşa limbaj de programare, care va putea descrie orice obiect sau component. Şi această descriere trebuie să fie aceiaşi pentru toate platformele. Programiştii au răspuns la această întrebare cu limbajul de descriere a interfeţelor IDL (Interface Description Language). Astăzi, de dezvoltarea IDL se ocupă OMG (Object Management Goroup), care mai urmăreşte tehnologia CORBA şi limbajul UML.

IDL este nu pur şi simplu limbaj, ci şi un instrument, cu ajutorul căruia se poate salva metainformaţia despre obiecte, adică datele despre cum el este construit. Sunt cunoscute cazuri când IDL se foloseşte pentru descrierea contractelor – parametrilor tehnici, ce permit câtorva grupe independente să lucreze în acelaşi timp asupra diferitor părţi ale unui proiect. Deşi codul sursă IDL serveşte ca “materie primă” din care compilatoarele lui generează coduri sursă în unul din limbajele de nivel înalt. Acest proces îl vom numi translare. Procesul tipic de creare a aplicaţiilor bazate pe obiecte se împarte în: descrierea obiectelor în IDL, translarea lor în unul din limbajele de programare, adăugarea stratului business-logic şi compilarea codurilor sursă primite în module gata de lansare.

Înainte de a face cunoştinţă cu însăşi limbajul IDL, translarea şi construcţia lui, să concretizăm unii termeni cu care vom opera în continuare:

• Modul – un bloc definit cu un nume, care leagă logic construcţiile limbajului IDL; modulul se mai poate porecli ca pachet (package) în limbajul Java sau spaţiu de nume (namespace) în limbajul C++;

• Interfaţă – set de atribute şi operaţii ale obiectului, cu ajutorul cărora consumatorul se poate adresa obiectului;

• Atribut – descrie o oarecare calitate a obiectului; se poate de comparat cu variabilă internă a unei clase;

• Operaţie – îndeplineşte operaţii, legate de destinaţia funcţională a obiectului; se poate compara cu metoda clasei.

Comentariile. Copia perfectă a comentariilor în C++.

Exemplu:

/* acest text se omite de compilator pentru că el este comentat */

… textul dat va fi luat drept cod sursă

// rândul dat se va omite

Identificatori – sunt nişte nume cu care lucrează progmamatorul. Acestea pot fi nume de interfeţe, de module, de atribute, de operaţii etc. Pentru orice compilator IDL identificatorul este o succesiune de litere şi cifre, şi semnul sublinierii ‘_’. Dar toţi trebuie să înceapă cu un simbol literal. Datorită unor specializări, diferite IDL compilatoare reacţionează diferit la încălcarea acestei reguli.