Cuprins
- INTRODUCERE 7
- 1. PRODUCEREA VORBIRII 8
- 1.1 Bazele fiziologice ale producerii vorbirii naturale 8
- 1.2 Caracteristici fonetice si semantice ale sunetelor vorbirii 9
- 1.3 Caracteristici fizice ale sunetelor vorbirii 13
- 1.4. Modele mecanice şi electrice ale producerii vorbirii 17
- 2. CODIFICÂRI ALE SEMNALULUI DE VORBIRE 20
- 2.1. Codificări în decursul producerii vorbirii 20
- 2.2. Codificări ale semnalului vorbit reprezentat în formă acustică 22
- 2.2.1. Conversia analog – digitală (numerică) a vorbirii, prin metoda modulaţiei impulsurilor în cod (MIC) 23
- 2.2.1.1. Cuantizarea şi codarea semnalelor eşantionate. 31
- 2.2.1.2. Decodarea semnalului codat prin MIC 37
- 2.2.2. Conversia analog-digitală a vorbirii prin metode 38
- difcrenţiale 38
- 2.2.2.1. Modulaţia impulsurilor în cod diferenţială (MICD) 38
- 2.2.2.2. Modulaţia delta(MD) 41
- 3. METODE DE SINTEZĂ A VORBIRII 50
- 3.1. Metode de sinteză a vorbirii cu codificarea sursei de semnal (Metode parametrice de sinteză) 52
- 3.1.1 Sinteza fonemică 56
- 3.1.2 Sinteza prin refacerea înfăsurătorii spectrale 58
- 3.1.3 Sinteza pe bază de foirmanţi 61
- 3.1.4. Sinteza prin predictie liniară 64
- 3.2 Metode de sinteză a vorbirii cu codificarea formei de semnal 74
- 4. PROTECŢIA MUNCII LA ÎNTREPRINDERE 77
- 4.1. Aprecierea pericolului la monitor 77
- 4.2. Calcularea protecţiei “legare la nul” 80
- 4.3. Securitatea antiincendiară 82
- 4.3.1. Cauzele apariţiei incendiilor 83
- 4.3.2. Mijloacele de stingere a incendiilor 84
- 4.3.3. Securitatea antiincendiară în sălile de calcul 84
- 4.3.4. Măsurile profilactice de luptă cu cauzele incendiului în sălile de calcul 86
- 5. PARTEA ECONOMICĂ 89
- 5.1. Piaţa software-ului 89
- 5.2. Marketing 89
- 5.3. Designul la nivel de implementare 90
- 5.4. Sistemul de revizii 93
- 5.5. Importanţa sintetizării vocii după text pe piaţa softului 96
- 5.5.1. De ce să folosim sintetizarea vocii după text (Text-to-Speech)? 97
- 5.5.2.Folosiri potenţiale de categoria aplicabilă 98
- 5.6. Planificarea elaborării programului de sintetizare a vocii după text 98
- 5.7. Evaluarea economică a programului de sintetizare a vocii după text 100
- CONCLUZII 102
- BIBLIOGRAFIE: 103
- ANEXE 104
Extras din licență
INTRODUCERE
În lucrare dată am reprezentat mai multe metode de sinteză a semnalului vocal, analizîndu-le concomitent, şi am observat că predicţia liniară reprezintă una din cele mai efective metode de analiză şi sintetizare a semnalului vocal. Această metodă devine domonantă la determinarea parametrilor de bază a semnalului vocal, aşa cum, de exemplu, este perioada tonului principal, formanţii, spectrul, funcţia ariei tractului vocal, şi deasemenia la reperezentarea prescurtată a vorbirii cu scopul transmiterii ei cu viteză joasă şi păstrării econome. Importanţa metodei este determinată de precizia înaltă a rezultatelor obţinute şi simplităţii relative a calculelor.
Ideile de bază a metodei predicţiei liniare se combină bine cu modelul producerii vorbirii, deoarice semnalul vocal poate fi reprezentat sub forma unui semnal la ieşirea sistemului liniar cu parametri variabili în timp, excitat cu impulsuri cvaziperiodice sau zgomot. Metoda predicţiei liniare permite aprecierea precisă şi sigură a parametrilor acestui sistem liniar cu coeficienţi variabili.
Tehnologia de sintetizare a vocii va fi foarte utilă în domeniile în care se simte necesitatea unei atenţii sporite de la personal, pentru studierea limbilor străine, pentru elaborarea unor interfeţe între calculator şi utilizator asemănător dialogului om-om, această implementare va fi foarte bine apreciată de utilizatorii cu vedere slabă sau orbi, mai ales dacă se ia în consideraţie faptul că programul nu necesită cerinţe foarte mari pentru hard şi soft.
Programul va funcţiona foarte bine pe un calculator ce dispune de un procesor 486/33 (DX sau SX) sau mai performant; memoria operativă necesară este de un 1MB; o cartelă audio de tip Sound BlasterTM, ESS Tehnology, care sunt compatibile cu sistemul audio Microsoft Windows; sistemul de operare Windows 95, Windows NT 4.0 sau mai superioare.
Deci dincele expuse mai sus reese, că în prezent pentru a obţine un rezultat cît mai bun în crearea unui sintetizor al semnalului vocal alegerea cea mai bună ar fi metoda de predicţie liniară.
1. PRODUCEREA VORBIRII
1.1 Bazele fiziologice ale producerii vorbirii naturale
Vorbirea este un produs al aparamtului fonator uman, coordonat de aparatul cerebral. Trebuie remarcat faptul că aparatul fonator nu este un aparat special al omului destinat acestui scop, ci este vorba de adaptarea la aceasta funcţie a unor organe care, de fapt, erau iniţal şi rămăn destinate altor scopuri, dar s-au transformat şi specializat permanent, prin educaţie, în decursul evoluţiei speciei umane, preluănd astfel şi funcţia de producere al vorbirii. Aparatul fonator uman (figura 1) este compins din plămăni, laringe, faringe, cavitatea bucală şi cavitatea nazală.
Fig.1 Reprezentarea simplificată a aparatului fonalor uman
În zona centrală a laringelui se găsesc, sub forma unor lamele elastice, corzile vocale, în număr de două perechi, una inferioară şi una superioară. Între corzi se formează o cavitate numită glotă, a cărei dimensiune poate fi modificată prin intermediul mişcării corzilor vocale.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Program de Sintetizare a Vocii
- DIPLOM
- DIPLOM.DOC
- DIPLOMASASA
- DIPLOMASASA
- ICONS
- AUDIOANO.GIF
- BARCHART.GIF
- BOOKOPEN.BMP
- BOOKSHUT.BMP
- BURSTANI.GIF
- CLOSE.GIF
- CLOSE2.BMP
- COPY_OF_AUDIOANO.BMP
- COPY_OF_AUDIOANO.GIF
- DBMUSIC.GIF
- DIN2_COPY.BMP
- DOOROPEN.BMP
- DOORSHUT.BMP
- EXCLAIM.BMP
- EXCLAIM.GIF
- FILE.GIF
- OOFL.ICO
- OPEN.BMP
- OPEN.GIF
- SKULL.GIF
- STOP.BMP
- TB_ABOUT.GIF
- TB_CLOSE.GIF
- TB_HELP.GIF
- TB_OPEN.GIF
- TB_OPTIONS.GIF
- TB_SAVE.GIF
- A.WAV
- AJDESPRE.DCU
- AJDESPRE.DFM
- AJDESPRE.PAS
- AJDESPRE._DFM
- AJDESPRE._PAS
- ANNOTATION.RTF
- A_T.WAV
- CUVINTE.GPK
- LITCOD.docx
- PROJSUNA1.CFG
- PROJSUNA1.DOF
- PROJSUNA1.DPR
- PROJSUNA1.EXE
- PROJSUNA1.RES
- PROJSUNA1._DPR
- SALUT.RTF
- SUNA.DCU
- SUNA.DFM
- SUNA.PAS
- SUNA._DFM
- SUNA._PAS
- ADNOTARE.DOC
- ANNOTATION.DOC