Cuprins
- INTRODUCERE 3
- CAPITOLUL I
- CONCEPTE GENERALE DE COMERT ELECTRONIC 7
- 1.1 Noua economie. Revolutia Internet. 7
- 1.2 Afaceri electronice. Comert electronic. 8
- 1.3 Modele de comert electronic 10
- 1.4 Avantajele si dezavantajele comertului electronic 11
- 1.5 Aspecte critice privind dezvoltarea comertului electronic 13
- 1.6 Comertul electronic în România: evolutie si tendinte 13
- CAPITOLUL II
- DEZVOLTAREA UNUI SISTEM DE COMERT ELECTRONIC 16
- 2.1 Arhitectura unui sistem de comert electronic 16
- 2.2 Etapele implementarii unui sistem de comert electronic 16
- 2.2.1 Etapa I: Dezvoltarea site-ului si promovarea produselor 17
- 2.2.2 Etapa a II-a: Managementul bazelor de date 19
- 2.2.3 Etapa a III-a: Plata si procesarea tranzactiilor 20
- 2.2.4 Etapa a IV-a: Managementul produselor si al comenzilor 20
- 2.2.5 Etapa a V-a: Centru specializat de servicii 21
- 2.3 Sistem Electronic de Plati 21
- 2.3.1 Arhitectura unui Sistem Electronic de Plati (SEP) 21
- 2.3.2 Dispozitive folosite într-un Sistem Electronic de Plati 21
- 2.3.3 Tipuri de tranzactii într-un Sistem Electronic de Plati 22
- 2.3.4 Modalitati de plata 23
- CAPITOLUL III
- TEHNOLOGII SI INSTRUMENTE INFORMATICE UTILIZATE ÎN DEZVOLTAREA APLICATIEI 28
- 3.1 Arhitectura Client/Server 28
- 3.2 Tehnologii si instrumente informatice utilizate în proiectarea aplicatiei 30
- 3.2.1 Limbajul de modelare 30
- 3.2.2 Procesul 32
- 3.2.3 Instrumentele utilizate (RationalRose, DBDesigner) 33
- 3.3 Tehnologii si instrumente informatice utilizate în implementarea aplicatiei 33
- 3.3.1 Justificarea solutiei Apache + PHP + MySQL 33
- 3.3.2 PHP 34
- 3.3.3 MySQL 36
- 3.3.4 Apache 38
- CAPITOLUL IV
- DEZVOLTAREA APLICATIEI 40
- 4.1 Determinarea cerintelor unei aplicatii de food-ordering 40
- 4.1.1 Studiul pietei aplicatiilor care ofera servicii de comenzi on-line a preparatelor culinare 40
- 4.1.2 Cerintele beneficiarilor aplicatiei de food-ordering 44
- 4.1.3 Delimitarea comportamentului aplicatiei (cazurile de utilizare) 47
- 4.2 Proiectarea aplicatiei 54
- 4.2.1 Designul conceptual al aplicatiei 54
- 4.2.1.1 Arhitectura aplicatiei 54
- 4.2.1.2 Designul conceptual al interfetei – prototipul de interfata 56
- 4.2.1.3 Designul conceptual al bazei de date 58
- 4.2.2 Designul fizic al aplicatiei 60
- 4.2.2.1 Componentele aplicatiei 60
- 4.2.2.2 Diagramele de activitate 62
- 4.2.2.3 Designul fizic al bazei de date 64
- 4.3 Implementarea aplicatiei 65
- CAPITOLUL V
- SIMULAREA SUCCESULUI UNEI APLICATII WEB 72
- 5.1 Aspecte generale privind modelarea si simularea proceselor economice 72
- 5.2 Metoda Monte Carlo 73
- 5.3 Estimarea succesului aplicatiei 74
- 5.4 Interpretarea rezultatelor 78
- CONCLUZII SI PROPUNERI 79
- BIBLIOGRAFIE 80
Extras din licență
Progresele realizate recent în domeniile tehnologie-calculatoare, telecomunicatii si software, precum si în alte domenii ale informatiei, au schimbat radical modul de viata al populatiei globului într-o maniera care ar fi fost greu de estimat în urma cu 20 de ani. Pe fundalul acestor transformari s-a realizat trecerea de la era industriala la cea informationala. În noua societate, rezultata în urma acestor transformari, prelucrarea informatiilor, dobândirea de cunostinte cu ajutorul calculatorului, comunicarea si dezvoltarea afacerilor cu ajutorul Internetului au devenit posibile pretutindeni si în orice moment, fara depunerea unui efort considerabil. Aceste transformari au avut un impact foarte mare asupra tuturor domeniilor de activitate.
Una dintre caracteristicile importante ale Internetului – mentionata de sustinatorii ideii ca acesta va deveni motorul prosperitatii viitoare – este aceea ca dupa ce, la început, impactul sau s-a manifestat numai în sectorul „tehnologiilor înalte” (high-tech), treptat se face simtit în toate industriile si serviciile.
Explozia Internetului, aparitia si dezvoltarea economiei Internet si deci a conceptelor de afaceri electronice si în particular comert electronic au produs modificari semnificative în peisajul economic mondial. În aceste conditii proiectarea, implementarea si realizarea unei afaceri electronice este o consecinta naturala, impusa atât de mediul economic, prin necesitatea transformarii stilului de a face afaceri, cât si de cel tehnologic.
Afacerile electronice transforma radical relatiile si procesele de afaceri, facându-le mai usor de gestionat si facilitând, prin intermediul Internetului, o reactie mai rapida la cerintele clientilor si tendintele pietei.
Obiectivele principale ale unei aplicatii de comert electronic ar trebui sa vizeze cresterea eficientei economice a afacerii dezvoltate prin reducerea consumului de timp si resurse, cresterea vitezei de comunicare a informatiilor, oferirea unei interfete prietenoase care sa faciliteze schimbul de informatii dintre diversele categorii de utilizatori ai aplicatiei (cumparatori si furnizori).
Lucrarea de fata îsi propune prezentarea fundamentarilor economice si a pasilor care ar trebui urmati în dezvoltarea unei aplicatii de comert electronic în general, respectiv a unei aplicatii de food-ordering în particular. Prin aplicatie de food-ordering se întelege o aplicatie bazata pe tehnologia client/server, menita sa faciliteze efectuarea comenzilor on-line de preparate culinare de la furnizori care asigura livrari la domiciliu.
Metoda utilizata în stabilirea cerintelor aplicatiei are la baza un studiu al pietei aplicatiilor care ofera servicii de comenzi on-line de preparate culinare. Rezultatele studiului s-au materializat în enuntarea avantajelor si dezavantajelor aplicatiilor studiate pentru o mai buna modelare si întelegere a cerintelor beneficiarilor.
Aplicatia de food-ordering are la baza o arhitectura pe trei nivele: nivelul de prezentare, nivelul de logica a aplicatiei (de business) si nivelul de date. Am ales aceasta structurare datorita avantajului major pe care îl prezinta fata de o arhitectura client/server traditionala (pe doua nivele), si anume acela ca majoritatea procesarilor se fac pe serverul de aplicatie si pe baza de date, nu pe calculatorul client si pe baza de date, ceea ce permite o scalabilitate mult mai buna a aplicatiei în conditiile unui volum de tranzactii în crestere (este necesara doar adaugarea de servere suplimentare pentru cresterea capacitatii de procesare).
În dezvoltarea si implementarea aplicatiei am optat pentru avantajele oferite de triada Apache + MySQL + PHP. Aceasta solutie se remarca dintre cele traditionale prin costul redus al dezvoltarii software datorita gratuitatii celor trei produse (este posibila o eventuala licenta pentru serverul de baze de date MySQL), rapiditatea în dezvoltare si usurinta în întretinere a aplicatiilor create.
În contextul actual al mediului Web, Apache satisface cerintele unui server HTTP prin securitate sporita, eficienta în functionare, gratuitate si o structura modulara care permite extensia functionalitatii acestuia. Aceasta ultima caracteristica permite configurarea PHP-ului ca si modul al serverului, crescându-se astfel rapiditatea triadei.
PHP satisface nevoia unui limbaj server-side puternic la implementarea nivelului de logica a aplicatiei datorita combinarii unei sintaxe relaxate cu constructii puternice de limbaj si datorita faptului ca beneficiaza de o librarie de extensii considerabila. Este bine cunoscut suportul oferit pentru interactiunea cu un server de baze de date MySQL, asa cum este bine cunoscut si tandemul pe care PHP si MySQL îl formeaza ca solutie rapida la cererea crescânda de site-uri ce afiseaza continut dinamic. Usurinta în folosire a PHP-ului se datoreaza în principal modelului ales în implementarea paradigmei generarii dinamice de continut Web. Din functiile puternice oferite de PHP se pot deriva cu usurinta scripturi particularizate care sa implementeze regulile de functionare a aplicatiei în ceea priveste managementul datelor stocate într-o baza de date MySQL.
Referitor la solutia aleasa pentru implementarea nivelului de date al aplicatiei, trebuie mentionat ca serverul de baze de date MySQL depaseste competitia prin rapiditatea în executie (mai ales pentru sistemul de operare Linux) si securitatea sporita.
În ceea ce priveste limitele lucrarii de fata, precizez ca aplicatia prezentata nu îsi propune sa implementeze un sistem electronic de plati, acest lucru putând fi luat în considerare la o dezvoltare ulterioara. Totusi, în urma studiilor efectuate, având în vedere faptul ca un asemenea sistem ar presupune eforturi financiare suplimentare atât din partea furnizorului (taxa de conectare la serviciu + taxa lunara de procesare a platilor + comision din încasari) cât si din partea consumatorului (taxa de conectare la serviciu + taxa lunara de administrare cont), coroborat cu faptul ca acest tip de afacere presupune contactul direct între furnizori si consumatori în momentul livrarii produselor (moment în care se poate realiza si încasarea contravalorii produselor furnizate), consider ca implementarea unui astfel de sistem nu ar aduce beneficii suplimentare considerabile pentru aplicatie. De asemenea, lucrarea îsi propune sa insiste asupra aspectelor legate de proiectarea aplicatiei si asupra functionalitatii oferite de aceasta, lasând într-un plan secundar aspectele legate de design, testarea sau promovarea aplicatiei, acestea putând fi aprofundate în etapele ulterioare de dezvoltare.
Urmarind o abordare tehnico-economica, lucrarea este fundamentata stiintific pe arhitectura a cinci capitole.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Proiectarea Aplicatiilor de Comert Electronic - Aplicatie de Food-Ordering.doc