Cuprins
- Introducere 5
- CAP. I SISTEME INFORMAŢIONALE
- 1.1. Sisteme informationale si sisteme informatice in gestiunea organizatiilor 7
- 1.1.1. Definiţie, rol, structura, obiective 7
- 1.1.2 Categorii de sisteme informaţionale în organizaţii 11
- 1.1.3. Clasificarea sistemelor informaţionale 12
- 1.2. Proiectarea şi realizarea sistemelor informatice 15
- 1.2.1. Selectarea strategiei de proiectare a sistemelor informatice 18
- 1.2.2. Consideraţii generale privind strategia de proiectare 19
- 1.2.3. Selectarea alternativelor privind aria de întindere şi nivelul de informatizare 22
- 1.2.4. Definirea mediului de dezvoltare al aplicaţiilor 24
- 1.2.5. Alternativa sistem centralizat-sistem distribuit 25
- 1.2.6. Modelul client/server 29
- 1.2.7. Proiectarea de ansamblu a sistemelor informatice 32
- 1.2.8. Proiectarea de detaliu a sistemelor informatice 39
- CAP. II PREZENTAREA GENERALA A S.C. ARTIS S.R.L.
- 2.1. Profil SC ARTIS SRL 42
- 2.2. Structura organizatorica a firmei 43
- 2.3. Mediul extern al firmei 49
- CAP. III PROIECTAREA BAZELOR DE DATE
- 3.1. Proiectarea logică a bazei de date 50
- 3.1.1. Aplicarea principiului abstractizării în modelarea datelor 50
- 3.1.2. Demersul proiectării bazelor de date 53
- 3.2. Proiectarea logică de detaliu a fişierelor 56
- 3.3. Realizarea sistemelor informatice – elaborarea programelor 58
- CAP. IV SISTEME DE GESTIUNE
- 4.1. Despre SGBD-uri 61
- 4.2. Despre SQL 64
- 4.3. Prezentare Microsoft Access 65
- CAP. V IMPLEMENTAREA SISTEMULUI INFORMATIC
- 5.1. Obiectivele sistemului 73
- 5.2 Scurta prezentare a mediului de lucru – MS Access 74
- 5.3. Prezentarea aplicatiei Gestiune Incasari 75
- 5.4. Rezultate obţinute 78
- CAP. VI CONCLUZII 84
- Bibliografie
- Anexe
Extras din licență
Astăzi omenirea se găseste în faza societaţii informaţionale ca efect al celei de-a doua revoluţii industriale, în care informaţia şi calculatoarele electronice joacă un rol esenţial. Dacă prima revoluţie industrială a însemnat transferul îndemanării omului catre maşină, cea de-a doua revolutie industrială implică transferul inteligentei umane catre masină (calculator).
"Calculatoarele electronice nu sunt supraomenesti. Ele se strica. Fac greseli -periculoase uneori. Nu au nimic magic si cu siguranta nu sunt spirite sau suflete din mediul inconjurator. Cu aceste rezerve ele raman insa una din cele mai uimitoare si tulburatoare realizari ale omului, pentru ca ne amplifica capacitatea intelectuala, si nu stim unde ne vor duce pana la urma propriile noastre minti." Toffler, A., Al treilea val, Ed. Politica, Bucuresti, 1983, p. 236.
Informaţia, ca noţiune, este foarte veche. Este utilizată cu diferite semnificaţii: suport al cunostinţelor umane, unitate de masură în informatică, ştire, noutate etc. Sensurile noţiunii de informaţie sunt mult discutate si interpretate de catre o disciplină sau alta. Asistăm astăzi, în lume, la afirmarea unei noi revoluţii industriale bazată pe evoluţia extrem de rapidă şi spectaculoasă a componentelor electronice, calculatoarelor şi comunicaţiilor.
Pentru a fi percepută informaţia trebuie exprimată într-o forma concretă. Prin dată înţelegem un număr, o mărime, o relaţie etc. care serveşte la rezolvarea unei probleme sau care este obţinută în urma unei cercetări urmând a fi supusă unor prelucrări.
Data poate fi considerată materia primă pentru informaţie. Ea este o informaţie potenţială, întrucât prin prelucrare conduce la obţinerea informaţiilor. In informatică prin data întelegem "un model de prezentare a informatiei accesibil unui anumit procesor (om, unitate centrala, program etc.), model cu care se poate opera pentru a obţine noi informaţii despre fenomenele, procesele şi obiectele lumii reale''.
Datele sunt utilizate pentru:
- transmiterea informaţiilor între oameni;
- păstrarea informaţiilor pentru o utilizare viitoare;
- obţinerea de noi informaţii prin prelucrări.
În literatura de specialitate, de cele mai multe ori, se consideră că sistemele de calcul operează cu date, care constituie forma fizică, efectivă, a informaţiei si numai prin asociere cu realitatea, putem spune că sistemele de calcul prelucrează informaţii. În astfel de condiţii datele furnizate la ieşire pot reprezenta o anumită informaţie pentru un utilizator si o alta pentru alt utilizator. Dacă data are o existenta fizică, tangibilă, informaţia există numai in receptor, fiind intangibilă. Se poate spune ca informaţia este produsul inteligenţei omeneşti1
În ultimul timp, ca urmare a progreselor realizate în tehnologiile hardware şi sofware, materializate în cea de-a cincea generaţie de calculatoare electronice se apreciază că ne aflăm în etapa în care se face trecerea de la prelucrarea datelor la prelucrarea cunoştinţelor. S-a făcut trecerea de la calculatoare care calculează şi memorează date la calculatoare care raţionează şi informează. Denumirea de "calculator" devine improprie întrucât se prelucrează cunoştinţe. Termenul adecvat ar fi sisteme de prelucrare a cunostintelor (KIPS - Knowledge Information Processing System).
Dupa DEX, cunoştinţele cuprind totalitatea noţiunilor, ideilor, informaţiilor pe care le are cineva într-un domeniu oarecare. Deşi nu întotdeauna se face distincţie între noţiunile de date, informaţii, cunoştinţe, considerăm că în domeniul gestiunii întreprinderilor delimitările sunt absolut necesare. In acest context abordările se orientează astfel2:
Datele se refera la numere, fapte, diferite documente etc. Întreprinderile păstrează datele care nu sunt prin ele însele valoroase;
Informaţiile se referă la date organizate, date care au fost filtrate şi ordonate după anumite criterii. Ele constituie baza deciziilor manageriale;
Cunoştinţele sunt utilizate în luarea deciziilor. Cunoaşterea bazată pe însuşirea informaţiei produce decizii. Managerul care studiază un raport şi îl poate interpreta utilizează cunoştinţe.
Interpretări asemănătoare întalnim des în literatura de specialitate. Dupa Beyon3 nivelul dată - informaţie este considerat primul nivel în informatica de gestiune. La aceasta se adaugă al doilea nivel, acela al informaţiilor derivate din alte informaţii pe bază de raţionament, nivel considerat a fi nivelul cunoştinţelor.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Sistem Informatic Pentru Evidenta Clientilor la o FirmaSistem Informatic Pentru Evidenta Clientilor la o Firma
- 0 CUPRINS.doc
- 1 INTRODUCERE.doc
- 2 CAPITOLUL UNU SIST INFORMATIONALE.doc
- 3 CAPITOLUL DOI PREZENTARE FIRMA.doc
- 4 CAPITOLUL TREI BAZE DE DATE.doc
- 5 CAPITOLUL PATRU SIST DE GEST.doc
- 6 CAPITOLUL CINCI IMPLEMENTARE PROGRAM.doc
- 7 CAPITOLUL SASE CONCLUZII.doc
- 8 BIBLIOGRAFIE.doc
- PAGINA 1.doc