Gestiunea Fosfogipsului la o Unitate de Producere a Acidului Fosforic

Domeniu: Chimie Anorganică

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 56 în total

Cuvinte : 15746

Mărime: 1.23MB (arhivat)

Publicat de: Alberta Georgescu

Puncte necesare: 9

Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: dr. ing. Nicu Mihai

Proiect de diploma despre halda de fosfogips de pe platforma SOFERT Bacau si modalitati de gestionare a acesteia!

Descarcă acum

CAP. 1. AMPLASAMENT ŞI PLAN GENERAL 6
1.1. Elemente de geologie 6
1.2. Solul 8
1.3. Clima şi calitatea aerului 9
1.4. Elemente de ecologie acvatică şi terestră 10
1.5. Aşezările umane şi alte obiective de interes public 11
CAP. 2 ASPECTE TEHNOLOGICE 15
2.1.Prezentarea instalaţia de acid fosforic 15
2.2.Construcţia batalului 23
2.2.1. Capacitatea de depozitare. Etapele de punere în funcţiune. 23
2.2.2. Tehnologie de hidrotransport. Lucrări de construcţie. 23
2.2.3. Arhitectura 25
2.2.4. Bazinul de aspiraţie 25
2.2.5. Impermeabilizarea modificată a talusului interior la batal cu geomembrană import SUA 26
2.3 Aspecte tehnologice 29
2.3.1. Date generale 29
2.3.2. Date de bază 30
2.3.3 Descrierea procesului tehnologic 31
2.3.4. Bilanţ de materiale. 32
2.3.5.Consumuri de materii auxiliare şi utilităţi. 34
2.3.6. Specificaţia utilajelor tehnologice. 34
2.3.7. Personal 34
2.3.8. Depozitare şi transport. 34
2.3.9. Controlul analitic al procesului tehnologic. 34
2.3.10. Punerea în funcţiune a batalului 34
CAP. 3 AUTOMATIZAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC 37
3.1. Prezentarea punctelor de comandă 37
3.2. Prezentarea echipamentelor de automatizare 37
3.3.Instrucţiuni de verificare a echipamentelor de automatizare 37
3.3.1. Verificarea echipamentelor de automatizare înainte de energizare 37
3.3.2. Energizarea şi verificarea echipamentelor de automatizare după energizare. 38
3.3.3. Modul de verificare a verificărilor efectuate 38
3.4. Instalaţii electrice 39
3.4.1. Instalaţii de forţă şi iluminat 39
3.4.2.Motoare electrice 40
CAP.5 MĂSURI ŞI INSTRUCŢIUNI DE PROTECŢIE A MUNCII 43
5.1. Factorii care impun măsuri de protecţia muncii 43
5.2. Măsuri prevăzute în proiect 43
5.3. Instrucţiuni generale de protecţie a muncii. 44
5.4. Obligaţiile personalului. 44
5.5. Instrucţiuni specifice de protecţie a muncii 45
CAP. 6. CĂI DE VALORIFICARE A FOSFOGIPSULUI 46
CAP. 7. ANALIZE PENTRU FACTORII DE MEDIU 48
7.1. Apa freatică 48
7.2.Factorul de mediu AER 48
7.3.Factorul de mediu SOL 49
7.4.Factorul de mediu - VEGETAŢIE: 50
7.5.Factorul de mediu ASEZĂRI UMANE 51
7.6.Apa subterană. 51
Anexa 1 53
Anexa 2 54
Anexa 3 55
BIBLIOGRAFIE 56

Prefaţă

Lucrarea “Gestiunea fosfogipsului la o unitate de producere a acidului fosforic” prezintă gestiunea fosfogipsului rezultat din instalaţia de producere a acidului fosforic. Pe parcursul a VII capitole se realizează o prezentare a modului de producere a acestuia, de preluare si evaluare.

Pentru început s-a prezentat amplasamentul instalaţiei şi a depozitului precum şi planul general. Au fost detaliate elementele geologice, solul şi clima.

Capitolul II redă aspectele tehnologice, prezentându-se instalaţia de acid fosforic şi construcţia batalului. Deasemenea s-au avut în vedere aspectele tehnologice ca bilanţuri de masă, personal, proces tehnologic.

Automatizarea procesului tehnologic a prevăzut punctele de comandă, echipamentele de automatizare, instalaţiile electrice.

S-au prezentat măsurile de protecţie a muncii precum şi măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor care trebuiesc luate.

Un capitol important este cel în care sunt prezentate căi de valorificare a fosfogipsului.

Lucrarea se încheie cu o analiză a factorilor de mediu şi impactul asupra mediului.

CAP. 1. AMPLASAMENT ŞI PLAN GENERAL

1.1. Elemente de geologie

Zona studiată face parte, din punct de vedere geomorfologic, din marea unitate structurală cunoscută sub numele de Podişul şi Subcarpaţii Moldovei, situându-se în Culoarul Siretului, între Dealul Barboiului şi Culmea Pietricica (în partea vestica) şi Podişul Bârladului (Colinele Tutovei - în partea estică).

Podişul Moldovei s-a format pe un fundament felurit, pe o formaţiune de scufundare, fiind acoperit de strate sedimentare neogene, depuse într-o mare (Marea Sarmatică) ce s-a retras treptat spre sud, lăsând un relief puternic cutat, cu mobilitate tectonică accentuată.

Podişul are dealuri de 400-900 m altitudine, fragmentate în culmi şi masive, puternic supuse denudării subcarpatice, acoperite cu păduri, iar pe văi sunt terenuri agricole, livezi şi vii.

În sectorul extracarpatic, în aval de Piatra - Neamţ, Valea Bistriţei se lărgeşte foarte mult iar terasele capătă o dezvoltare excepţionala. În acest sector s-au pus în evidentă trei terase de luncă şi cinci terase de versant.

Tabelul 1.1.

Altitudine

(m) Alcătuire Caracteristici

Terase de luncă

0,5-1

prundişuri şi nisipuri care fac parte din albia majoră a Bistriţei Se găseşte atât sub forma unei trepte continue, care flanchează albia minoră, cât şi sub forma a numeroase grinduri cuprinse între braţele Bistriţei

1 -2 prundişuri şi nisipuri Mai bine individualizată şi mai larg răspândită, sub forma unor grinduri. Larg reprezentată în dreptul Bacăului, dar mai ales în aval de oraş până la confluenţa cu Siretul.

2-4 prundişuri, nisipuri, luturi de grosimi variabile Clar reprezentată în acest sector al văii. Prezintă conuri de dejecţie sau glacism care o înalţă, în unele locuri pănă la 5-6 m. În dreptul Bacăului se dezvoltă pe ambele părţi ale Bistriţei.

Terase de versant

5-7 şi 10 Luturi care se suprapun pe pânza de prundişuri Slab reprezentată în sectorul extracarpatic. Frunte abruptă care domină terasele de luncă, pe care este situat oraşul Bacău.

35-40 luturi şi prundişuri În aval de Gura Văii, sub forma unor fragmente reduse racordate cu terasa de 35 m a Siretului. La S de Bacău - Dealul Bacăului şi Dealul Izvoarele.