Acidul glutamic

Licență
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 83 în total
Cuvinte : 17649
Mărime: 2.90MB (arhivat)
Cost: 12 puncte
Facultatea de Inginerie Chimica si Protectia Mediului
Universitatea Tehnica "Gheorghe Asachi", Iasi

Cuprins

Capitolul I 4

Memoriu tehnic 4

Capitolul 2. Tehnologia de fabricaţie 5

2.1 Domeniile de utilizare şi proprietaţile produsului 5

2.2 Variante tehnologice 11

2.3 Alegerea variante optime 14

2.4 Descrierea procesului tehnologic adoptat 16

2.5 Materii prime,materii intermediare şi materii auxiluare 28

2.6 Mecanismul reacţiilor chimice 37

2.6.1 Cinetica procesului de fermentatie 38

2.6.2 Modele cinetice pentru viteza de crestere a masei celulare 41

2.6.3 Modele cinetice pentru viteza de formare a produsului 42

2.6.4 Modelul Gaden 50

2.6.5 Termodinamica proceselor de fermentație 51

Capitolul 3. Controlul fabricaţiei 56

3.1 Controlul, reglarea şi automatizarea procesului tehnologic 56

3.1.1 Reglarea automată a temperaturii 57

3.1.2 Reglarea automată a pH-ului 60

3.1.3Reglarea automată a concentraţiei 64

3.1.4 Reglarea concentraţiei oxigenului 66

3.1.5 Reglarea nivelului spumei 73

3.2 Controlul de calitate 77

3.2.1 Metode de analiza a materiilor prime si a materialelor intermediare 77

Extras din document

Capitolul I

Memoriu tehnic

Aminoacizii sunt combinaţii organice care conţin în moleculă una sau mai multe grupări amino şi carboxilice. Aminoacizii sunt folosiţi de către organism pentru obţinerea proteinelor.

Acidul glutamic (abreviat Glu sau E) este un alfa monoaminoacid dicarboxilic alifatic, neesenţial (deoarece poate fi sintetizat şi de către organism). Este codificat de codonii GAA/GAG din lanţul peptidic. Are un pH de 4,1.

L-aminoacizii pot fi obţinuţi, industrial, din hidrolizate proteice (ex. L-cisteină din hidrolizat de păr), dar în urma unor procese laborioase şi poluante; sinteza chimică e o altă cale de producere a aminoacizilor, dar în formă racemică (rezultă ambele forme D,L).

În prezent, majoritatea aminoacizilor se produc prin biosinteză cu ajutorul bacteriilor sau al enzimelor, cu avantajul obţinerii selective numai a izomerului asimilabil de către organismul uman: L-aminoacid.

Acidul glutamic a fost descoperit şi identificat pentru prima dată în gluten de dr. Karl Ritthausen (Germania, 1866). În 1883 Schultze şi Bosshard i-au descris proprietăţile, după ce l-au separat din sucul de sfeclă.

Profesorul Kikunae Ikeda (1864-1936) a întreprins încă din 1907 cercetări privind corelaţia între conţinutul în acid glutamic natural al unor produse alimentare japoneze şi gustul specific al acestora. Reuşeste să identifice prezenţa unui conţinut de peste 1% glutamat în unele tipuri de combu (condiment utilizat în Japonia). Concomitent vizează aspectele practice, înregistrându-şi descoperirea ca patent industrial (14805 din 1907).

Ikeda fundamentează trei aspecte: conţinutul natural de acid glutamic din alimente, determinarea unui gust specific (numit de el umami- după cuvântul japonez gustos sau delicios) şi stabilirea compusului glutamic cel mai solubil în apă, respectiv cel mai stabil, anume glutamatul de sodiu.

În 1917, la iniţiativa sa, firma Ajinomoto Co. Inc. condusă de Saburosuke Suzuki asimilează şi pune la punct până în 1920 o producţie industrială de glutamat de sodiu de biosinteză obţinut prin fermentarea melasei, separat şi purificat. Până în prezent, această companie încă mai produce o treime din cele 1,5 milioane tone ale producţiei mondiale de MSG (glutamat monosodic). În anii 1920 deţinea însă monopolul absolut al acestui produs, care s-a răspândit în perioada interbelică în toată Asia şi a devenit un ingredient de bază al preparatelor culinare japoneze şi chinezeşti.

După cel de-al doilea război mondial MSG este tot mai mult utilizat şi în SUA, ca urmare a răspândirii restaurantelor chinezeşti, afluxului de populaţie asiatică pe coasta de est şi deprinderilor alimentare ale militarilor americani care şi-au efectuat serviciul în Extremul Orient.

Începută cu acidul L-glutamic, biosinteza microbiană de Corynebacterium glutamicum a realizat, cu mutanţi ai acestei bacterii, alţi aminoacizi importanţi, ca L-lizină şi L-treonină.

În prezent, utilizând tehnica RMN cu 13C, s-a reuşit descifrarea căilor metabolice ale biosintezei bacteriene, cunoscând, astfel, punctele cheie asupra cărora s-ar interveni prin recombinare genetică, supraexprimând genele relevante (inginerie metabolică).

Dezvoltarea în ultimii ani a metodelor de secvenţiere completă a genomului bacterian a permis cunoaşterea genomului Corynebacterium glutamicum.

Capitolul 2. Tehnologia de fabricaţie

2.1 Domeniile de utilizare şi proprietaţile produsului

Acidul glutamic se utilizează în industria alimentară fiind un potenţiator de aromă (glutamatul monosodic MSG, sarea acidului glutamic), obţinut prin biosinteză din materii prime vegetale sau animale.

La nivel mondial au avut loc nenumărate discuţii în contradictoriu cu privire la efectele consumului de MSG , adăugat ca aditiv în diverse alimente. S-a afirmat că acest adaos, devenit aproape universal mai ales în conservele de carne şi peşte, sosuri, dressinguri, în unele condimente complexe ( tip Vegeta, Delikat ), are drept scop să atenueze şi să mascheze gustul natural şi adesea mai puţin savuros al unor preparate. Aceeiaşi acuzaţie s-a adus patronilor de restaurante cu profil asiatic care funcţionează pretutindeni în lume, bănuiţi că exagerează în folosirea MSG.

Profesorul Ikeda a emis ideea că ansamblul de compuşi glutamici, în cantitate mai mare sau mai mică, imprimă şi conferă un gust specific distinct alimentelor în care se află. Treptat s-a confirmat că acesta este un gust distinct, la fel de relevant precum sunt celelalte patru gusturi de bază, dulce, sărat, amar şi acru, fiind considerat în prezent al cincilea gust de bază. Este totuşi un gust relativ greu de definit, mulţi caracterizându-l prin calificativele bogat, plin, corpolent, consistent, asociat cu aroma de carne, intensiv, într-un cuvânt-delicios (umami).

Preview document

Acidul glutamic - Pagina 1
Acidul glutamic - Pagina 2
Acidul glutamic - Pagina 3
Acidul glutamic - Pagina 4
Acidul glutamic - Pagina 5
Acidul glutamic - Pagina 6
Acidul glutamic - Pagina 7
Acidul glutamic - Pagina 8
Acidul glutamic - Pagina 9
Acidul glutamic - Pagina 10
Acidul glutamic - Pagina 11
Acidul glutamic - Pagina 12
Acidul glutamic - Pagina 13
Acidul glutamic - Pagina 14
Acidul glutamic - Pagina 15
Acidul glutamic - Pagina 16
Acidul glutamic - Pagina 17
Acidul glutamic - Pagina 18
Acidul glutamic - Pagina 19
Acidul glutamic - Pagina 20
Acidul glutamic - Pagina 21
Acidul glutamic - Pagina 22
Acidul glutamic - Pagina 23
Acidul glutamic - Pagina 24
Acidul glutamic - Pagina 25
Acidul glutamic - Pagina 26
Acidul glutamic - Pagina 27
Acidul glutamic - Pagina 28
Acidul glutamic - Pagina 29
Acidul glutamic - Pagina 30
Acidul glutamic - Pagina 31
Acidul glutamic - Pagina 32
Acidul glutamic - Pagina 33
Acidul glutamic - Pagina 34
Acidul glutamic - Pagina 35
Acidul glutamic - Pagina 36
Acidul glutamic - Pagina 37
Acidul glutamic - Pagina 38
Acidul glutamic - Pagina 39
Acidul glutamic - Pagina 40
Acidul glutamic - Pagina 41
Acidul glutamic - Pagina 42
Acidul glutamic - Pagina 43
Acidul glutamic - Pagina 44
Acidul glutamic - Pagina 45
Acidul glutamic - Pagina 46
Acidul glutamic - Pagina 47
Acidul glutamic - Pagina 48
Acidul glutamic - Pagina 49
Acidul glutamic - Pagina 50
Acidul glutamic - Pagina 51
Acidul glutamic - Pagina 52
Acidul glutamic - Pagina 53
Acidul glutamic - Pagina 54
Acidul glutamic - Pagina 55
Acidul glutamic - Pagina 56
Acidul glutamic - Pagina 57
Acidul glutamic - Pagina 58
Acidul glutamic - Pagina 59
Acidul glutamic - Pagina 60
Acidul glutamic - Pagina 61
Acidul glutamic - Pagina 62
Acidul glutamic - Pagina 63
Acidul glutamic - Pagina 64
Acidul glutamic - Pagina 65
Acidul glutamic - Pagina 66
Acidul glutamic - Pagina 67
Acidul glutamic - Pagina 68
Acidul glutamic - Pagina 69
Acidul glutamic - Pagina 70
Acidul glutamic - Pagina 71
Acidul glutamic - Pagina 72
Acidul glutamic - Pagina 73
Acidul glutamic - Pagina 74
Acidul glutamic - Pagina 75
Acidul glutamic - Pagina 76
Acidul glutamic - Pagina 77
Acidul glutamic - Pagina 78
Acidul glutamic - Pagina 79
Acidul glutamic - Pagina 80
Acidul glutamic - Pagina 81
Acidul glutamic - Pagina 82
Acidul glutamic - Pagina 83

Conținut arhivă zip

  • Acidul glutamic.docx

Alții au mai descărcat și

Proiectarea unei instalații de adsorbție a compușilor organici volatili

Capitolul 1 Tema de proiectare Să se întocmească proiectul de inginerie tehnologică pentru o instalație de adsorbție pentru eliminarea unor...

Coroziunea

6. METODE DE PROTECTIE ANTICOROSIVA A MATERIALELOR METALICE Protectia împotriva coroziunii reprezinta totalitatea masurilor care se iau pentru a...

Hidrocarburi Aciclice Saturate (Alcani)

Hidrocarburile aciclice saturate numite alcani sau parafine, au formula generala CnH2n+2. Conform cu aceasta formula fiecare termen din seria...

Te-ar putea interesa și

Acid glutamic - tehnologie de obținere

TEMA DE PROIECTARE Să se proiecteze instalația pentru obținerea acidului glutamic cu o productivitate de 34 t/an. CAPITOLUL I MEMORIUL TEHNIC...

Aditivi Alimentari in Industria Carnii

1. Generalitati Aditivii alimentari sunt substanţe adăugate intenţionat alimentelor pentru a le oferi proprietăţi suplimentare fata de cele de...

Tehnologia de obținere a acidului glutamic

CAPITOLUL I. MEMORIU TEHNIC În cadrul acestui proiect s-a prezentat tehnologia obținerii acidului glutamic din surse de carbon, surse de azot,...

Tehnologia fabricației acidului glutamic

Cap II Tehnologia de fabricatie II.1. Domenii de utilizare si proprietatile Produsului Aspecte generale privind aminoacizii Aminoacizii sunt...

Potentiatori de aromă - glutamatul monosodic

1. AROMATIZANŢI ŞI POTENŢIATORI DE AROMĂ Aroma unui produs alimentar poate fi definită ca un ansamblu de senzaţii olfactive, gustative şi tactile...

Substanțe aditive cu caracter poluant în industria mezelurilor

1.Introducere Aditivii alimentari sunt substanţe adăugate intenţionat alimentelor pentru a le oferi proprietăţi suplimentare faţă de cele de bază,...

Arome, aromatizanți și potentiatori de aromă

1. Aroma Aroma este suma acelor caracteristici ale unui material luat în gură şi care este percepută de către simţurile de gust şi de miros şi, de...

Analiza procesului tehnologic de obținere a acidului glutamic - Fermentația glutamică

SCURT ISTORIC In structura substanțelor proteice au fost identificati frecvent 20 de aminoacizi denumiți din acest motiv aminoacizi naturali....

Ai nevoie de altceva?