Caracterizarea fizico-chimică a unor materiale naturale utilizate în îmbunătățirea calității solurilor cultivate

INTRODUCERE

Poluarea mediului, ca rezultat al activitatii agricole, se face simtita prin acumularea nitratilor si nitritilor in sol, precum si in bazinele acvatice de suprafata si freatice, actiunea pesticidelor asupra omului si animalelor, poluarea bazinului aerian, reducerea biodiversitatii si alte fenomene negative care pericliteaza existenta vietii pe Terra. Drept rezultat, a aparut agricultura ecologica, care deja pe parcursul mai multor ani si-a demonstrat capacitatile tehnologice, rolul benefic si eficienta economica inalta.

Reglementarea Consiliului European 2092/91, în varianta consolidată, echivalează termenul de agricultură organică folosit în limba engleză cu cel de agricultură ecologică (folosit de ex. în spaniolă sau suedeză) şi cu cel de agricultură biologică (folosit de ex. în franceză sau italiană).

Agricultura ecologică este un sistem de management al producţiei agricole care favorizează resursele reînnoibile şi reciclarea şi nu dăunează mediului înconjurător. Agricultura organică urmareste obtinerea de alimente prin metode de cultura care respecta mediul inconjurator, adica excluzind folosirea pesticidelor, ierbicidelor, fertilizatorilor sintetici şi a practicilor de manipulare genetică. În ceea ce priveşte creşterea animalelor, se evită folosirea profilactică a antibioticelor şi a hormonilor de creştere, şi se pune accentul pe bunăstarea animalelor şi pe asigurarea unei hrane cu produse naturale. Dupa Claude Aubert ("L'agriculture biologique", Paris 1970), agricultura biologica este "agricultura bazata pe observarea legilor vietii care constau in a nu hrani direct plantele cu ingrasaminte solubile ci fiintele vii din sol care elaboreaza si furnizeaza toate elementele de care plantele au nevoie."

Agricultura ecologică a cunoscut o expansiune rapidă în UE în ultimul deceniu, dar rămâne deocamdată cu o pondere redusă în totalul suprafeţelor cultivate din UE: aproximativ 3%. Nivelul maxim este în Austria (10%), dar există state membre ale UE care şi-au fixat obiective îndrăzneţe până în 2010 (Germania – 20%). Polonia şi Ungaria acordă şi ele o atenţie doesebită agriculturii ecologice, majoritatea produselor lor fiind exportate. Prin comparaţie, în România, la nivelul anului 2002, doar 0,2% din suprafeţele agricole erau cultivate prin metode ale agriculturii organice (din 43.000 ha cultivate prin agricultură organică, 20.000 ha erau păşuni, 12.000 ha erau culturi de grâu, 10.000 ha culturi de oleaginoase, 800 ha legume, 200 ha fructe, şi 500 ha alte culturi).

Agricultura ecologică înseamnă o reîntoarcere la valorile agriculturii tradiţionale, dar nu şi la metodele acesteia. UE a stabilit standarde de producţie pentru agricultura organică; ţările care nu au inclus în legislaţia lor astfel de standarde compatibile cu cele din UE, nu pot exporta în UE produse ale agriculturii organice decât pe baza unor autorizaţii de import, care se acordă pe baza unei analize caz cu caz.

Metodele si tehnicile specifice agriculturii biologice sunt:

- fertilizarea solului cu ingrasaminte organice (balegar, ingrasaminte verzi si composturi, ingrasamintele chimice solubile fiind interzise)

- acoperirea solului (se asigura astfel protectia impotriva uscarii lui)

- folosirea de ingrasaminte minerale naturale (fosfati, praf de roca, calciu provenit din var, ingrasaminte din alge marine)

- rotatia culturilor - in cicluri de 6 sau 12 ani -(pentru a da sanse solului sa nu se deterioreze - monoculturile fiind interzise)

- araturi usoare si nu foarte adinci (15 - 18 cm, fara rasturnarea brazdelor)

- dezburuienare mecanica, manuala sau termica

- inlaturarea parazitilor prin mijloace biologice

Principiile agriculturii biologice:

- produce alimente de inalta calitate nutritiva

- respecta si protejeaza ecosistemele naturale si diversitatea lor genetica

- promoveaza si diversifica ciclurile biologice in sinul sistemelor agrare, respectind microorganismele, flora si fauna solului

- mentine si ameliorareaza fertilitatea solului prin folosirea de ingrasaminte naturale (balegar, ingrasaminte verzi si compost)

- utilizeaza resurse naturale si reinnoibile regionale

- asigura pentru animalele din crescatorii conditii pentru ca acestea sa isi poata exterioriza comportamentul specific

- mentine diversitatea genetica a sistemelor agrare

- asigura pentru agricultori un câştig suficient si a un mediu de lucru sanatos si sigur

- tine cont de impactul tehnicilor de cultura asupra mediului si asupra oamenilor

Agricultura ecologică sporeste valoarea nutritiva a alimentelor. In acelasi timp, s-a demonstrat ca valoarea produselor agricole conventionale a scazut considerabil. Bunaoara, la principalele specii de legume si fructe s-a inregistrat reducerea cu circa 80% a vitaminei A, cu 57% a vitaminei C, cu 50% a riboflavinei, cu 28 % a calciului s.a. De asemenea, s-a constatat reducerea elementelor valoroase la principalele culturi agricole. Pe cand in conditiile agriculturii ecologice, la cresterea fructelor, cerealelor si legumelor, se inregistreaza aparitia unei valori nutritive suplimentare, care se manifesta la indicatorii biochimici principali si constituie circa 20-60% in comparatie cu compozitia culturilor crescute in agricultura conventionala. Datorita valorii nutritive suplimentare, culturile agricole ecologice, indeosebi cele utilizate in stare proaspata, desi mai putin atragatoare dupa dimensiuni si culoare, sunt mult mai gustoase dupa calitatile organo-leptice.

In zonele cu umiditate insuficienta, tehnologiile agriculturii ecologice sunt mai rentabile. Excluderea amendamentelor minerale si aplicarea larga a ingrasamintelor organice contribuie la dezvoltarea mai abundenta a sistemului radicular si la reducerea gradului de compactizare a solului. Drept rezultat, se inregistreaza mentinerea umiditatii din sol si sporirea gradului de utilizare a ei de catre sistemul radicular al plantelor. Astfel, in conditiile agriculturii organice in anii secetosi si in zonele aride, recoltele de cereale, de leguminoase pentru boabe si culturi tehnice sunt mai mari decat cele din tehnologiile traditionale. Produsele ecologice sunt inofensive pentru om. Utilizarea ingrasamintelor minerale si a pesticidelor este legata de patrunderea si acumularea lor sau a metabolitilor lor in sol, apa si uneori in plantele agricole. Acumularea fertilizantilor minerali si a pesticidelor cauzeaza dereglari serioase in procesele fiziologo-biochimice din organismul omului si a organismelor utile. Deosebit de grave sunt urmarile produse de formele nitrite ale azotului. Unele pesticide, pe langa reducerea intensitatii multor procese fiziologo-biochimice, mai poseda proprietati mutagene si cancerigene.

In conditiile agriculturii ecologice asemenea fenomene negative lipsesc, dimpotriva ameliorandu-se mediul ambiant. Practica analizei comparative a tehnologiilor organice si traditionale de cultivare a plantelor demonstreaza ca agricultura ecologica, spre deosebire de cea intensiva, nu afecteaza conditiile de viata ale omului. Totodata, ea pastreaza biodiversitatea. Pe langa diversificarea gamei de culturi, agricultura ecologica contribuie si la pastrarea speciilor din flora si fauna spontana. Asa, bunaoara, in gospodariile ecologice sunt de 2-3 ori mai multe specii de plante din flora spontana, numarul speciilor de pasari depaseste cu 57% numarul acestora din fermele clasice si cu 44% se intalnesc mai multe nevertebrate. Tehnologiile ecologice ajuta in mare masura la pastrarea structurii si compozitiei biologice a solului. Aceasta contribuie la mentinerea mai indelungata a vegetatiei, pastrarea umiditatii si sporirii cu circa 85 % a numarului de microorganisme utile, inclusiv a azot-fixatorilor liberi si a microorganismelor simbiotice de pe suprafata sistemului radicular. Drept consecinta, se inregistreaza sporirea diversitatii biologice a multor specii de organisme nevertebrate, inclusiv rapitori si parazitoizi, care regleaza densitatea populatiilor de organisme daunatoare.

Produsele ecologice activeaza procesele de reproducere a animalelor domestice si agricole. Asa, bunaoara, productivitatea gainilor sporeste cu 28-35%, iepurii si animalele cornute mici asigura un numar mai mare de urmasi. In afara de aceasta, produsele ecologice solutioneaza problemele cardiace si stopeaza dezvoltarea tumorilor. In legumele organice se contine de 3-5 ori mai mult acid salicilic. Acesta e sintetizat de catre plante ca remediu la diferiti factori stresogeni, indeosebi pentru combaterea organismelor daunatoare.

Agricultura organica poate satisface necesitatile alimentare ale populatiei Terrei. In multe regiuni ale lumii, recoltele de pe sectoarele organice, depasesc sau sunt egale cu cele obtinute pe terenurile cu agricultura conventionala.