Influenta Concentratiei de Aditiv Plastifiant si Fluidifiant asupra Proprietatilor in Stare Proaspata si Intarita ale unor Retete de Beton de Clasa

Imagine preview
(9/10 din 3 voturi)

Aceasta licenta trateaza Influenta Concentratiei de Aditiv Plastifiant si Fluidifiant asupra Proprietatilor in Stare Proaspata si Intarita ale unor Retete de Beton de Clasa.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 82 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Aurel Stefan TODINCA

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Chimie Generala

Cuprins

Tema proiectului de diploma 2
CAPITOLUL 1 3
1.1. Definitii. Clasificarea betoanelor 4
1.2. Agregate 6
1.2.1. Definitii. Clasificare 6
1.2.2 Conditii de puritate, stabilitatea chimica a agregatelor în raport cu
cimentul 7
1.2.3. Proprietatile fizice ale agregatelor 10
1.3. Ciment 12
1.3.1. Tipuri de ciment. Clase si cerinte 12
1.4. Apa utilizata la prepararea betoanelor 14
1.4.1. Consideratii de baza si clasificari 14
1.4.2 Provenienta; proprietati si conditii de calitate pentru apa utilizata
la prepararea betoanelor 15
1.4.2.1. Provenienta apei 15
1.4.2.2. Conditii de calitate 15
1.5.Aditivi pentru betoane 17
1.5.1. Consideratii generale 17
1.5.2. Aditivi plastifianti 17
1.5.3. Aditivi antrenori de aer 19
1.5.4. Aditivi modificatori de priza si întarire a cimentului si betonului.....20
1.5.4.1. Acceleratorii de priza 20
1.5.4.2. Acceleratorii de priza si întarire 21
1.5.4.3. Aditivii întarzietori de priza 22
1.5.5. Superplastifianti 23
1.5.5.1. Consideratii de baza si clasificari 23
1.5.5.2. Influenta superplastifiantilor asupra propriatatilor
pastelor de ciment si betoanelor în stare proaspata 25
1.5.5.3. Inflenta superplastifiantilor asupra proprietatilor
betoanelor în stare întarita 26
1.5.5.4. Metode pentru controlul si testarea aditivilor 28
1.6. DETERMINARI EXPERIMENTALE 30
1.7. Fluxul tehnologic pentru obtinerea betonului 43
1.7.1. Aspecte generale ale prepararii betoanelor 43
1.7.2. Exigentele prepararii betoanelor 43
1.7.2.1. Aprovizionarea statiei de betoane cu materiale necesare..44
1.7.2.2. Dozarea componentilor betoanelor 45
1.7.2.3. Prepararea betoanelor 46
1.7.2.4. Omogenitatea betoanelor 47
1.7.3. Transportul betoanelor de la locul de preparare la locul de
punere în opera 47
1.7.4. Punerea în opera a betoanelor 47
1.7.5. Întarirea betoanelor 48
CAPITOLUL 2 50
2.1. Generalitati despre cimentul portland 51
2.2. Procedee pentru fabricarea cimentului portland 52
2.3. Descrierea fluxului tehnologic 56
2.3.1. Extragerera materiilor prime 56
2.3.2. Încarcarea si transportul materialului derocat 56
2.3.3. Pregatirea si depozitarea materiilor prime 56
2.3.4. Macinarea si omogenizarea materiilor prime 56
2.3.5. Arderea amestecului brut. Obtinerea clincherului 57
2.3.6. Depozitarea si macinarea clincherului 57
2.4. Încadrarea fluxului tehnologic cu utilaje 58
2.4.1. Excavator cu lant 58
2.4.2. Concasorul conic 58
2.4.3. Ciururi oscilante 58
2.4.4. Concasare cu ciocane 59
2.4.5. Uscatoare cu tambur rotativ 59
2.4.6. Poduri rulante cu graifar 59
2.4.7. Mori cu bile 60
2.4.8. Silozuri de omogenizare 60
2.4.9. Schimbator de caldura Wedag 60
2.4.10. Cuptor rotativ 61
2.4.11. Racitor gratar 61
2.4.12. Mori de ciment 61
2.4.13. Silozuri de ciment 61
2.4.14. Masini de însacuit 62
2.4.15. Pompa Fuller 62
2.5. Bilant de materiale 62
CAPITOLUL 3 64
3.1. Date initiale 65
3.2. Descrierea cuptorului rotativ 66
3.3. Calcule preliminare 67
3.3.1. Calculul compozitiei amestecului brut 67
3.3.2. Compozitia oxidica a amestecului brut 68
3.3.3. Compozitia oxidica a clincherului de ciment 69
3.3.4. Compozitia mineralogica a clincherului 69
3.3.5. Consumul specific teoretic al amestecului brut 70
3.4. Predimensionarea cuptorului 70
3.5. Calculul combustiei 71
3.5.1. Calculul cantitatii si compozitiei gazelor de ardere 71
3.5.2. Calculul de verificare a temperaturii calorimetrice si reale
obtinut în conditii de ardere stabile si comparatia cu temperatura
reala necesara procesului în cuptor 72
3.6. Bilant termic 73
3.6.1. Activul bilantului termic 73
3.6.2. Pasivul bilantului termic 74
3.7. Captuseala pe zone pentru cuptorul rotativ 76
BIBLIOGRAFIE 77
CUPRINS 78

Extras din document

Tema proiectului de diploma

CAP.1. Influenta concentratiei de aditiv plastifiant si fluidifiant asupra proprietatilor în stare proaspata si întarita ale unor retete de beton de clasa

C 35/45.

CAP.2. Proiectarea unui flux tehnologic pentru obtinerea cimentului portland

CAP.3. Proiectarea unui cuptor rotativ de ciment cu precalcinator cu capacitate de 3000 t/zi clincher

CAPITOLUL 1

INFLUENTA CONCENTRATIEI DE ADITIV PLASTIFIANT SI FLUIDIFIANT ASUPRA PROPRIETATILOR ÎN STARE PROASPATA SI ÎNTARITA ALE UNOR RETETE DE BETON DE CLASA C 35/45

1.1. DEFINITII. CLASIFICAREA BETOANELOR

Betonul este un conglomerat artificial obtinut prin întarirea unui amestec de liant, agregat si apa.

Betoanele au fost cunoscute înca din antichitate. Gradul de utilizare a acestora a fost si este conditionat de dezvoltarea tehnologiei de fabricare a liantilor. Descoperirea cimentului portland a determinat o dezvoltare rapida a tehnologiei betonului precum si largirea ariei de utilizare a acestuia. Aparitia betonului armat a determinat în masura si mai mare generalizarea utilizarii practice a betonului.

În general o piesa de beton trebuie sa fie durabila, adica:

- sa aiba rezistente mecanice corespunzatoare solicitarilor la care ea va fi supusa;

- sa fie stabila în timp, fara a suferi modificari sau degradari sub actiunea factorilor fizico-chimici cu care va veni în contact.

Prin largirea considerabila a ariei de utilizare a betoanelor, exploatate în

conditii extrem de diferite, a aparut necesitatea asigurarii rezistentei acestora la o multitudine de factori si odata cu acestea, diversificarea tipurilor de betoane.

Gama foarte larga de betoane utilizate astazi în practica a necesitat clasificarea

acestora.

Pentru o clasificare judicioasa a betoanelor trebuie sa se tina seama de factorii

sau factorul, care prin natura sa determina în cea mai mare masura comportarea betonului în anumite conditii sau la anumite tipuri de solicitari mecanice sau chimice.

Principalele criterii dupa care se face clasificarea betoanelor sunt urmatoarele:

- Materialele componente

- Proprietatile betonului

- Modul de prelucrare

- Domeniul de utilizare

a) Clasificarea dupa materialele componente:

În acest caz, clasificarea se face tinând cont de: natura liantului, marimea

agregatului, natura agregatului si armare. Deci:

Dupa natura liantului, betoanele se clasifica în aceleasi categorii ca si liantii

din care sunt preparate. Aceasta clasificare este importanta pentru stabilirea domeniului de utilizare a betoanelor

Dupa marimea agregatelor, betoanele pot fi:

- ciclopiene, daca agregatele întrebuintate sunt mai mari de 70mm;

- obisnuite, dimensiunile între 70-15mm;

- fine, dimensiunile maxime 10mm;

Dupa natura agregatelor se deosebesc betoane cu piatra sparta, betoane cu

zgura expandata, cu steril, etc.;

Dupa armare se delimiteaza doua categorii de betoane:

- betoane simple, care nu contin nici un fel de armaturi;

- betoane armate care, la rândul lor, pot fi betoane cu armatura rigida sau elastica. O categorie intermediara o formeaza betoanele cu armaturi de siguranta, a caror armatura nu se ia în considerare la calcule.

b) Clasificarea dupa proprietati:

În acest caz se iau în considerare atât proprietatile betoanelor în stare

proaspata cât si dupa întarire. Astfel:

Dupa consistenta se disting betoane:

- vârtoase;

- plastice;

- fluide;

Dupa greutatea specifica aparenta, se disting urmatoarele categorii de

betoane:

- foarte grele, cu greutatea specifica peste 2500 kg/m3,

- grele, cu greutatea specifica între 2201-2500 kg/m3,

- mijlocii, cu greutatea specifica între 1701-2200 kg/m3,

- usoare, cu greutatea specifica între 1001-1700 kg/m3,

- foarte usoare, cu greutatea specifica sub 1000 kg/m3;

O serie de proprietati ale betonului sunt susceptibile de clasificare dupa

marci.

Prin marca se întelege, de obicei, valoarea minima pentru o anumite

proprietate, determinata în conditii experimentale bine stabilite. Marca se noteaza cu o litera caracteristica proprietatii pe care o reprezinta, urmata de un numar indicând valoarea minima respectiva. Cea mai importanta marca este cea la compresiune si în cazul betoanelor se noteaza cu litera C.

Ea reprezinta valoarea din scara de marci standardizate imediat inferioara rezistentei la compresiune a betonului, determinata pe cuburi cu latura de 15cm dupa 28 zile de întarire mixta. Scara standardizata la noi în tara este urmatoarea: C 5/4; C10/8; C15/12; C20/16; C25/12; C30/25; C37/30; C45/35; C50/40; C55/45; C60/50; C70/60; C80/70; C85/70.

Rezistenta la întindere din încovoiere este caracterizata prin valoarea

rezistentei de rupere, determinata pe prisme de 10X10X55cm dupa 28 zile de întarire dupa regim mixt.

Marca de impermeabilitate, notata cu litera P, se caracterizeaza prin

presiunea de patrundere a apei la care trebuie sa reziste epruvetele de beton în conditii de încercare standardizate.

Marca de gelivitate, se noteaza cu litera G, care se caracterizeaza prin

numarul de cicluri de înghet-dezghet la care trebuie sa reziste epruvetele.

În functie de rezistenta la medii agresive se deosebesc:

- betoane rezistente la actiunea temperaturii înalte;

Fisiere in arhiva (1):

  • Influenta Concentratiei de Aditiv Plastifiant si Fluidifiant asupra Proprietatilor in Stare Proaspata si Intarita ale unor Retete de Beton de Clasa.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA„ DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CHIMIE INDUSTRIALA SI INGINERIA MEDIULUI SECTIA: S.I.M.O.