Alcool Etilic

Licență
9/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 105 în total
Cuvinte : 37161
Mărime: 710.47KB (arhivat)
Cost: 7 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Cobzaru C

Cuprins

Cuprins

TEMA DE PROIECTARE 2

MEMORIUL JUSTIFICATIV 3

CAPITOLUL I. TEHNOLOGIA FABRICAȚIEI 4

1.1. Proprietăţile produsului şi domenii de utilizare 4

1.2. Variante tehnologice 7

1.3. Alegerea variantei optime 20

1.4. Descrierea procesului tehnologic adoptat 22

1.4.1. Caracteristicile materiilor prime, intermediare și auxiliare 26

1.4.2. Considerații teoretice 30

1.4.3. Bilanțul de materiale 39

1.4.4. Bilanț termic 48

1.4.5. Consumuri specifice 50

CAPITOLUL II: PROIECTAREA UTILAJELOR 51

2.1. Alegerea tipului de utilaj și a materialului de construcție 51

2.2. Proiectarea tehnologică și optimizarea utilajului principal 53

2.3. Calcule de rezistență mecanică 54

2.4. Fișa tehnică a reactorului 66

CAPITOLUL III: UTILITĂȚI 67

CAPITOLUL IV. CONTROLUL, REGLAREA ȘI AUTOMATIZAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC 68

4.1. Controlul de calitate și controlul pe faze de fabricație 68

4.2. Elaborarea schemei de reglare și automatizare a procesului 86

4.3. Aparate de măsură, control și automatizare adoptate 88

CAPITOLUL V. PRODUSE SECUNDARE, POSIBILITĂȚI VALORIFICARE, RECICLARE ȘI POLUARE A MEDIULUI 91

5.1. Produse secundare 91

5.2. Măsuri de prevenire a poluării mediului înconjurător 93

CAPITOLUL VI. MĂSURI DE PROTECȚIE A MUNCII ȘI NORME P.S.I. 98

Bibliografie 104

Extras din document

TEMA DE PROIECTARE

Să se proiecteze o instalație pentru fabricarea alcoolului etilic având o capacitate de producție de 5000 t/an.

MEMORIUL JUSTIFICATIV

Prezenta lucrare de licență are ca scop proiectarea unei instalații pentru fabricarea alcoolului etilic având o capacitate de producție de 5000 t/an.

Alcoolul etilic obținut este de calitate tehnică, folosit în industrie pentru obținerea altor produse de uz frecvent.

O prezentare, în amănunt al produsului este prezentată în subcapitolul 1.1.

Pentru proiectarea unei astfel de instalații, este necesară, în primul rând documentarea privind metodele deja existente și utilizate în mod curent. Varietatea de metode prezentate în subcapitolul 1.2, a ridicat problema alegerii unei variante optime, atât pentru atingerea scopului, acela de a obține cantitatea de 5000 t/an, dar și a problemelor referitoare la aspectele economice și cele a protecției mediului.

După o analiză a costurilor de producție, a randamentului instalației, cât și a efectului de poluare a mediului prin emisii VOC, s-a ales varianta hidratării etenei cu apă, în mediu de catalizator acid fosforic pe suport de celită. Procesul este descris pe larg în subcapitolul 1.4, care face o analiză a caracteristicilor materiilor prime, auxiliare și intermediare și prezintă studiul termodinamic, care confirmă viabilitatea procedeului.

Cinetica și mecanismul reacțiilor sunt prezentate în același subcapitol.

Pentru o caracterizare mai amănunțită, dar și în scopul dimensionării utilajului principal, s-a efectuat bilanțul de materiale și bilanțul termic, iar în subcapitolul 1.4.5, sunt centralizate consumurile specifice. Proiectarea reactorului este detaliată în capitolul II, care prezintă atât alegerea materialului de construcției, ținând cont de problemele de coroziune, dar și calculul dimensiunilor geometrice. Reacția având loc la presiuni mari, 70 at, și temperaturi 300 ºC, s-a ținut cont atât de calcule de rezistență mecanică dar și de izolația termică.

Dispozitivele anexe reactorului sunt prezentate în același capitol.

În cadrul capitolului III, sunt prezentate caracteristicile și necesarul de utilități, iar pentru că procesul este continuu, se impune o automatizare riguroasă a acestuia, fapt prezentat în capitolul IV. În cadrul aceastuia se prezintă și controlul de calitate.

Știind că într-un astfel de proces, rezultă și produse secundare, s-a prezentat în capitolul V, atât proprietățile acestor produse, dar și metode de valorificare a acestora. Aceste metode sunt viabile și constituie o modalitate de a folosi cât mai util substanțele chimice atât prin valorificare dar și reciclare.

Legile în vigoare, privind protecția mediului, impune un management corespunzător, atât a materilor prime, a utilităților, cât și a depozitării, ambalării, trasportului produselor la consumator. Capitolul V prezintă modalități, conform BAT (Best Available Techniques), atât a prevenirii poluării cât și a tratării la sursă a poluanților.

Pentru desfășurarea normală a activității în cadrul întreprinderii și asigurarea sănătății muncitorilor, în capitolul VI, s-au tratat măsurile de protecție a muncii și normele P.S.I.

Proiectul se încheie cu bibliografia care a stat la baza elaborării acestui proiect.

CAPITOLUL I. TEHNOLOGIA FABRICAȚIEI

1.1. Proprietăţile produsului şi domenii de utilizare [1,2]

Alcoolul etilic a fost cunoscut ca un constituent al băuturilor alcoolice, sub denumirea

de “spirt de vin”.

Obținerea alcoolului etilic prin absorbția etilenei în acid sulfuric concentrat a fost observată pentru prima dată de Faraday. Berthelot a realizat sinteza alcoolului din gaze conținând etilenă. El a arătat ca alcoolul etilic și dietileterul pot fi obținute din produsul de absorbție al etilenei în acid sulfuric. La sfârșitul secolului al 18-lea s-a încercat obținerea alcoolul etilic și dietileterul din etilenă conținută în gazele de cocserie. Gazele erau tratate cu acid sulfuric diluat (80-85%) în scopul îndepărtării olefinelor, altele decât etilena, după care se barbotau prin acid sulfuric concentrat la temperatura de 110-120ºC. Absorbantul obținut era încălzit cu apă obținându-se acidul sulfuric. În 1925 a funcționat în Franța o instalație pilot de producere a alcoolului etilic folosind etilenă obținută prin fracționare la temperaturi scăzute a gazelor de cocserie. Acidul sulfuric diluat era folosit pentru producerea sulfatului de amoniu. În același timp s-au făcut primele încercări de folosire a gazelor de rafinărie conținând etilenă. Etena concentrată a fost folosită pentru prima oară în 1923 de Carbide and Chemical Corp în S.U.A. Alcoolul etilic sintetic prin hidratare directă a etilenei a fost produs în 1942 de Shell Chemical Corp în S.U.A. Alcoolul etilic absolut a fost prima dată obținut în 1902 prin distilare azeotropă cu benzen.

Etanolul sau alcoolul etilic, CH3-CH2-OH, este cunoscut şi preparat din cele mai vechi timpuri. Este una din substanţele de bază în economia mondială datorită multiplelor sale utilizări care se datoresc însuşirilor deosebite de miscibilitate, reactivitate şi toxicitate reduse. Principala utilizare a alcoolului etilic este ca intermediar pentru obținerea unor produse chimice ca:

-acetaldehidă

-acid acetic

-acetat de etil

-clorură de etil

-dietileter [3, p.400]

Industria alimentară, farmaceutică şi cosmetică constituie domeniul tradiţional de utilizare a etanolului.

Alcoolul etilic se foloseşte la obţinerea băuturilor alcoolice, este folosit ca solvent pentru grăsimi, nitroceluloză, lacuri, ca reactiv în industria chimică.

Are întrebuinţări în industria medicamentelor (oxacilină [4, p.116], clorofenicolul [4, p.136], rivanolul [4, p. 193], eterul etilic pro-narcoza [4, p. 232], veronal [4, p. 241], ciclobarbitalul [4, p. 249], metilprilonul [4, p. 250], piracetamul [4, p.305], vitaminele B1, B6), carburant, laboratoare chimice, parfumerie, la fabricarea esterilor, a butadienei, a eterilor, a esenţei vegetale (vanilia). Alcoolul etilic este folosit la obținerea acetaldehidei, acidului acetic, acetatului de etil, clorurii de etil, dietileterului. Multă vreme el a fost utilizat ca antigel, fiind înlocuit apoi cu etilenglicolul. Alcoolul este un narcotic și a fost folosit în medicină în combinație cu opiul. Poate fi considerat drept conservant, dar și bactericid în aplicații locale [5, p.386].

Bibliografie

Horoba, L.D. Horoba, „Alcool etilic, Obținere. Carburant. Băuturi alcoolice”, Editura P.I.M, Iași, 2010;

Albu, I. Cosma, O. Petrescu, „Chimie. Manual pentru clasa a-10-a”, Editura Didactică și Pedagogică, București;

V. Măcriș, „Ingineria derivaților etilenei și propilenei, vol. I, Derivații etilenei”, Editura Tehnică, 1984;

Oniscu, „Chimia și Tehnologia Medicamentelor”, Editura Tehnică, București, 1988;

Ciorănescu, „Enciclopedia de chimie”, vol.6, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1984;

H.D. Butt, F.J. Waller, „Olefin hydration”, Patent, 1993;

O.D. Framton, „Olefin hydration catalist”, Patent, Ohio, 1977;

P.R. Kavasmaneck, D.B. Stanton, P.D. Sherman, „Process and catalyst for olefin hydration”, Patent, Danbury, 1982;

R.W. Cockman, M. R. Smith, „Olefin hydration process”, Patent, London, 2000;

Negoiu, „Tratat de chimie anorganică”, vol. 2, Editura Tehnică, București, 1972;

P. Spacu, M. Stan, C. Gheorghiu, M. Brezeanu, „Tratat de chimie anorganică”, vol.3, Editura Tehnică, 1978;

S. Oprea, E.Dumitriu, „Tehnologia Chimică Organică, Procese chimice fundamentale in industria organică de sinteza”, Editura I.P.I, 1987;

Gh. Lupușor, E. Merică, C. Gorea, V. Bucea-Gorduza, „Ingineria sintezei intermediarilor aromatici”, vol. I, Editura Tehnică, București, 1977;

C.D. Nenițescu,V. Ioan, „Manualul Inginerului Chimist, „Tabele fizico-chimice și tehnice”, vol. II, Editura Tehnică, 1952;

Gh. Cristian, E.Horoba, E. Mureșan, „Proiectarea reactoarelor chimice”, Îndrumar, Editura Performantică, Iași, 2005;

Niac, V.Voinescu, I. Bâldea, M. Preda, „Formule. Tabele. Probleme de chimie fizică”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984;

I.L. Iukelson, „Tehnologia sintezei organice de bază”, Editura Tehnică, București, 1960;

R. Tudose, I. Ibănescu, A. Stancu și alții, „Fenomene de transfer și utilaje în industria chimică, Îndrumar de proiectare”, IPI, Iași, 1990;

Gh. Cristian, „Îndrumar pentru proiectarea reactoarelor chimice din industria organică”, Institutul Politehnic Iași, 1985;

C. F. Pavlov, P. G. Romankov, A. A. Noskov, „Procese și aparate în ingineria chimică, Exerciții și probleme”, Editura Tehnică, București, 1981;

Cristea, „Proiectarea instalațiilor tehnologice în industria chimică”, Editura Tehnică, București, 1965

Etanol de uz industrial, SR ISO 1388-2,STAS 9953-74; Etilenă și propilenă, STAS 11114-88; Eter etilic tehnic, STAS 1049-79; Metil-etil-cetonă tehnică, STAS 9141-79;

1-Butanol de uz industrial, SR ISO 755-2; Sodă caustică soluție, STAS 3068-80; Acid acetic STAS 6365-88; Acid fosforic de uz industrial, SR ISO 848; Etilenă, STAS 11112-79; Silicagel, STAS 10732-80; Acetaldehidă tehnică, STAS 10526-87;

Ș. Ungureanu, R. Diaconescu, „Automatizarea proceselor din industria chimică”, Editura Cermi, Iași, 2008;

C.I. Simionescu, „Enciclopedie de chimie”, vol. 1, Editura Științifică și Enciclopedie, București, 1983;

European Commission, Integrated Pollution Prevention and Control, Referance Document on Best Available Techniques in the Large Volume Organic Chemical Industry, februarie, 2003;

Etanol CAS 64-17-5; Etilenă CAS 74-85-1; Dietileter CAS 60-29-7; Metan CAS 74-82-8; Etan CAS CAS 74-84-0; Butenă CAS 106-98-9; Metiletilcetona CAS 106-98-9; Acetaldehidă CAS 75-07-0; Crotonaldehida CAS 4170-30-3;

P. Iurcanu, „Medicina muncii în mediul cu solvenții organici”, Editura Tehnică, București, 1987.

Preview document

Alcool Etilic - Pagina 1
Alcool Etilic - Pagina 2
Alcool Etilic - Pagina 3
Alcool Etilic - Pagina 4
Alcool Etilic - Pagina 5
Alcool Etilic - Pagina 6
Alcool Etilic - Pagina 7
Alcool Etilic - Pagina 8
Alcool Etilic - Pagina 9
Alcool Etilic - Pagina 10
Alcool Etilic - Pagina 11
Alcool Etilic - Pagina 12
Alcool Etilic - Pagina 13
Alcool Etilic - Pagina 14
Alcool Etilic - Pagina 15
Alcool Etilic - Pagina 16
Alcool Etilic - Pagina 17
Alcool Etilic - Pagina 18
Alcool Etilic - Pagina 19
Alcool Etilic - Pagina 20
Alcool Etilic - Pagina 21
Alcool Etilic - Pagina 22
Alcool Etilic - Pagina 23
Alcool Etilic - Pagina 24
Alcool Etilic - Pagina 25
Alcool Etilic - Pagina 26
Alcool Etilic - Pagina 27
Alcool Etilic - Pagina 28
Alcool Etilic - Pagina 29
Alcool Etilic - Pagina 30
Alcool Etilic - Pagina 31
Alcool Etilic - Pagina 32
Alcool Etilic - Pagina 33
Alcool Etilic - Pagina 34
Alcool Etilic - Pagina 35
Alcool Etilic - Pagina 36
Alcool Etilic - Pagina 37
Alcool Etilic - Pagina 38
Alcool Etilic - Pagina 39
Alcool Etilic - Pagina 40
Alcool Etilic - Pagina 41
Alcool Etilic - Pagina 42
Alcool Etilic - Pagina 43
Alcool Etilic - Pagina 44
Alcool Etilic - Pagina 45
Alcool Etilic - Pagina 46
Alcool Etilic - Pagina 47
Alcool Etilic - Pagina 48
Alcool Etilic - Pagina 49
Alcool Etilic - Pagina 50
Alcool Etilic - Pagina 51
Alcool Etilic - Pagina 52
Alcool Etilic - Pagina 53
Alcool Etilic - Pagina 54
Alcool Etilic - Pagina 55
Alcool Etilic - Pagina 56
Alcool Etilic - Pagina 57
Alcool Etilic - Pagina 58
Alcool Etilic - Pagina 59
Alcool Etilic - Pagina 60
Alcool Etilic - Pagina 61
Alcool Etilic - Pagina 62
Alcool Etilic - Pagina 63
Alcool Etilic - Pagina 64
Alcool Etilic - Pagina 65
Alcool Etilic - Pagina 66
Alcool Etilic - Pagina 67
Alcool Etilic - Pagina 68
Alcool Etilic - Pagina 69
Alcool Etilic - Pagina 70
Alcool Etilic - Pagina 71
Alcool Etilic - Pagina 72
Alcool Etilic - Pagina 73
Alcool Etilic - Pagina 74
Alcool Etilic - Pagina 75
Alcool Etilic - Pagina 76
Alcool Etilic - Pagina 77
Alcool Etilic - Pagina 78
Alcool Etilic - Pagina 79
Alcool Etilic - Pagina 80
Alcool Etilic - Pagina 81
Alcool Etilic - Pagina 82
Alcool Etilic - Pagina 83
Alcool Etilic - Pagina 84
Alcool Etilic - Pagina 85
Alcool Etilic - Pagina 86
Alcool Etilic - Pagina 87
Alcool Etilic - Pagina 88
Alcool Etilic - Pagina 89
Alcool Etilic - Pagina 90
Alcool Etilic - Pagina 91
Alcool Etilic - Pagina 92
Alcool Etilic - Pagina 93
Alcool Etilic - Pagina 94
Alcool Etilic - Pagina 95
Alcool Etilic - Pagina 96
Alcool Etilic - Pagina 97
Alcool Etilic - Pagina 98
Alcool Etilic - Pagina 99
Alcool Etilic - Pagina 100
Alcool Etilic - Pagina 101
Alcool Etilic - Pagina 102
Alcool Etilic - Pagina 103
Alcool Etilic - Pagina 104
Alcool Etilic - Pagina 105

Conținut arhivă zip

  • Alcool Etilic.docx

Alții au mai descărcat și

Obținerea lizinei

In cadrul acestui proiect s-a prezentat procesul biotehnologic de obtinere a lizinei si s-a dimensionat bioreactorul necesar pentru obtinerea...

Alcoolii

1. Alcoolii – definitie:Alcooli sunt compusi hidroxilici in care gruparea functionala hidroxil (-OH) este legata la un atom de carbon saturat, in...

Analize de Coloranti Organici

Identificarea unui colorant în substanta se poate face pe baza urmatoarelor criterii: a. solubilitate; b. nuanta si proprietati coloristice ale...

Chimie Organică

INTRODUCERE ÎN CHIMIA ORGANICĂ DEZVOLTAREA CHIMIEI ORGANICE CA ŞTIINŢĂ Wohler, 1828 – transformarea cianatului de amoniu în...

Instalația de Obținere a Cauciucului Butadien Stirenic Carom 1500 prin Procedeul Emulsiei la Rece

CAPITOLUL I Tema de proiectare Să se proiecteze instalaţia de obţinere a cauciucului butadien stirenic CAROM 1500 prin procedeul emulsiei la rece...

Ai nevoie de altceva?