Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț

Licență
8/10 (1 vot)
Domeniu: Comerț
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 70 în total
Cuvinte : 23301
Mărime: 76.52KB (arhivat)
Cost: 13 puncte
UNIVERSITATEA ROMANO-AMERICANA FACULTATEA DE RELATII FINANCIAR-BANCARE INTERNE SI INTERNATIONALE

Cuprins

C A P I T O L U L 1: IMPORTANTA BURSELOR DE MARFURI. ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA ACESTORA

1.1 Scurt istoric pag. 3

1.2 Organizarea burselor de marfuri pag 7

1.3 Functionarea burselor de marfuri pag 11

1.4 Avantajele oferite de bursele de marfuri pag 14

C A P I T O L U L 2: TRANZACTIILE LA TERMEN ( FUTURES) CU MARFURI

2.1 Inceputurile tranzactiilor futures cu marfuri pag 17

2.2 Cornerul aurului pag 20

2.3 Alte burse timpurii pag 21

2.4 Privilegiile- primele optiuni cu marfuri pag 21

2.5 Aparitia primelor reglementari pag 22

2.6 Asigurarea de cont pag 23

2.7 Tranzactii “leverage” - cadru general pag 24

2.8 Burse de optiuni si tranzactii cu futures straine pag 25

CAPITOLUL 3: ELEMENTE DEFINITORII ALE PIETELOR FUTURES

3.1 Formarea pietelor futures pag 27

3.2 Reglementarea pietelor futures pag 34

3.3 Contractul futures pag 40

CAPITOLUL 4: TRANZACTIILE CU OPTIUNI PE FUTURES

4.1 Definire si terminologie pag 45

4.2 Optiunile negociate in cadrul burselor pag 46

CAPITOLUL 5: OPERATIUNILE DE ACOPERIRE A RISCULUI DE PRET (HEDGING-UL)

5.1 Generalitati pag 49

5.2 Protectia impotriva scaderii pretului( short-hedging-ul) pag 50

5.3 Protectia impotriva cresterii pretului( long-hedging-ul) pag 52

5.4 Aplicatii ale hedging-ului pag 53

5.5 Costurile hedging-ului pag 60

CAPITOLUL 6: CONDITII PRIVIND CREAREA PIETELOR FUTURES IN ROMANIA pag 61

ANEXA 1: CASELE DE COMPENSATIE DIN SUA SI BURSELE AFILIATE

ANEXA 2: MARILE PIETE FUTURES INTERNATIONALE

ANEXA 3: LICHIDAREA UNEI POZITII FUTURES PRIN COMPENSARE ( OFFSETING-UL)

ANEXA 4: INITIEREA SI DERULAREA UNEI POZITII FUTURES

ANEXA 5: BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

Extras din document

C A P I T O L U L 1

IMPORTANTA BURSELOR DE MARFURI. ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA ACESTORA

1.1 Scurt istoric

Bursele de marfuri, desi constituie piete specifice tarilor cu economie de piata, unele dintre elementele lor caracteristice îsi au sorgintea în antichitatea relatiilor comerciale din Egipt, India si China. În Europa, premisele formarii unor burse au aparut mult mai tîrziu, cam cu zece secole în urma, în principal în porturile italiene, în perioada de început a dezvoltarii capitalismului. Înfiintarea lor a fost determinata de operatiunile bancare, precum si de circulatia marfurilor.

Sintagma “bursa” are o origine controversata. În literatura de specialitate, au fost emise mai multe opinii. Într-o prima opinie, notiunea de bursa ar proveni de la localurile din porturile italiene, în care în secolele X-XI e.n., se desfasurau negocierile între comercianti. Localurile aveau ca firma o punga de bani, borse, de unde si numele institutiei.

Dupa o alta opinie, denumirea de bursa ar veni de la numele familiei Van der Burse din Bruges, a carei emblema era formata din trei pungi sculptate deasupra usii de la intrarea casei. Aici se întalneau bancherii si negustorii pentru a negocia bani, diverse metale pretioase, valori mobiliare si marfuri. În secolele XIII-XIV e.n., aceasta familie a avut un hotel care, fiind un loc de întilnire pentru comercianti, s-a ocupat cu mijlocirea de afaceri. Indiferent de etimologie, cu timpul, loculire de întilnire ale comerciantilor, prin generalizare, au primit numele de bursa.

În acceptiunea moderna, prima piata de tip bursier a fost cea înfiintata în anul 1531 la Anvers; aici exista o cladire unde se încheiau tranzactii cu marfuri coloniale. Ulterior, în anul 1639 apar la Paris o serie de agentii de schimb in domeniul negocierii titlurilor de valori; apoi la Lyon, Rouen, Toulouse, iar spre finalul secolului al XVII-lea se inaugureaza o bursa la Montpellier.

În anul 1554 se infiinteaza la Londra o bursa denumita “Royal Exchange” si care din 1773 se va profila numai pe schimbul de efecte financiare si de aceea va fi numita “stock exchange”.

Burse au mai fost înfiintate la Amsterdam(1608), Basel(1699), Viena (1761), New York(1792), care devine sediul operatiunilor financiare, la Paris(1724), Bruxelles(1801), Milano(1833), Roma(1827), Madrid(1831), Geneva(1850), Tokio(1855), s.a. De asemenea, la începutul secolului al XVII-lea o mare varietate de marfuri putea fi negociata la Amsterdam în baza unor “Optional contracts”, prin care se permitea convenirea unui pret în baza caruia cumparatorul obtinea de la vinzator dreptul de a cumpara o cantitate de marfa la o data stabilita, la termen. În momentul în care se primea lotul de marfa negociata, cumparatorul, fie ca primea cantitatea convenita, fie ca îsi declina acest drept si reglementa cu vanzatorul doar diferentele intre pretul convenit anterior si cel al pietei în momentul sosirii marfii.

O asemenea practica i-a stimulat pe speculatori sa vanda, în avans, mari cantitati de produse, pe care nu le detineau la data vanzarii.

Între inceputul secolului al XVIII-lea si prima jumatate a secolului al XIX-lea, în unele tari europene, dar mai ales in Olanda si Anglia, “comertul spot” devenise deosebit de important pentru materii prime, produse agroalimentare si industriale, proces accelerat de afirmarea revolutiei industriale. Acest interval de timp este considerat momentul transformarii “comertului la vedere” în “comert la termen”, adica s-a trecut de la comertul cu livrarea imediata a marfurilor dupa încheierea contractului spot la comertul cu livrare ulterioara, “forward”.

Un asemenea proces nu a aparut, cum era de asteptat, în centrele din Europa, ca Londra sau Liverpool, ci la Chicago, care devenise în acel moment capitala mondiala a cerealelor. În acest context, fermierii din vestul mijlociu vindeau cerealele comerciantilor locali, care le revindeau la Chicago unor angrosisti la pret fix si cu livrare în primavara, dupa dezghetarea raurilor.

În aceste conditii, comerciantii locali, pe langa pretul sigur obtinut, garantat, puteau primi si credite de la cumparatorii din Chicago sau din partea bancilor, cu care puteau sa-i plateasca pe furnizorii de cereale.

Un astfel de comert s-a derulat bine atata timp cat comerciantii au fost în masura sa coteze la termen preturi fixe pentru comerciantii din tara.

Declansarea razboiului civil i-a determinat pe comercianti sa nu mai fie în stare sa procedeze la fel. Mai mult, se constata aparitia mai multor speculatori interesati în cumpararea sau vanzarea drepturilor asupra cerealelor

fara intentia de a prelua în realitate marfa.

În vederea reglementarii un astfel de “comert pe hartie” ( paper trade), au fost necesare impunerea si totodata, adoptarea unor reguli referitoare la:

• proceduri în cazul unor livrari deficitare;

• standardizarea normelor de livrare;

• conditiile platii finale si conditiile unor garantii sau diferente.

Plecandu-se de la aceste reguli au putut fi definite si, în acelasi timp, facute diferentierile corespunzatoare între comertul “spot”, “ forward” si “futures”.

Comertul “spot” înseamna cumpararea sau vanzarea de marfuri fizice disponibile pentru livrarea imediata sau apropiata, contra plata în numerar (cash price). Aceste cumparari sau vanzari pot avea loc pe ringul bursei, cat si în afara acestuia, de regula aceste ultime aranjamente facandu-se prin telefon sau teleimprimatoare de diverse tipuri.

Comertul “forward” si “futures” se realizeaza prin vanzari si cumparari de marfuri cu livrare ulterioara. Cu toate acestea, intre comertul “forward” si comertul “futures” exista deosebiri esentiale, din care ammintim: in timp ce comertul “forward” poate avea loc oriunde doresc partile si nu exista nici o obligatie de a publica preturile convenite, comertul “futures” are loc intotdeauna pe ringul bursei, pretul fiind unul singur pentru un moment anume cunoscut public; mai mult, comertul “forward” nu necesita contracte standardizate si nu se desfasoara centralizat, ceea ce permite comerciantilor sa negocieze toate clauzele contractuale. In comertul “forward” riscurile cu care se confrunta o parte contractanta depind in intregime de cealalta parte. Evitarea acestui risc s-a putut face in trecerea de la comertul “forward” la comertul “futures”, care presupune depunerea unor garantii de ambele parti contractante in vederea protejarii contra efectelor nerealizarii unor prevederi contractuale. Mai mult, in comertul “futures”, Casa de clearing este cea care isi asuma responsabilitatea efectuarii platilor si determina furnizorul si, respectiv, primitorul marfii sa-si respecte obligatiile asumate prin contracta “futures”.

Casa de clearing (Clearing house) este formata de parte dintre membrii bursei, care garanteaza neconditionat ca orice tranzactie efectuata, de oricare din membrii bursei, sa fie onorata intocmai si la timp. La ifiintarea unei Case de clearing pot participa, insa, si banci.

Preview document

Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 1
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 2
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 3
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 4
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 5
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 6
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 7
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 8
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 9
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 10
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 11
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 12
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 13
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 14
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 15
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 16
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 17
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 18
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 19
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 20
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 21
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 22
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 23
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 24
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 25
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 26
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 27
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 28
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 29
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 30
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 31
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 32
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 33
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 34
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 35
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 36
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 37
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 38
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 39
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 40
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 41
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 42
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 43
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 44
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 45
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 46
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 47
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 48
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 49
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 50
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 51
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 52
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 53
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 54
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 55
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 56
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 57
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 58
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 59
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 60
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 61
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 62
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 63
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 64
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 65
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 66
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 67
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 68
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 69
Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț - Pagina 70

Conținut arhivă zip

  • Acoperirea Riscului de Pret la Bursele de Comert.doc

Alții au mai descărcat și

Calitatea Mărfurilor Alimentare

I Obiectul de studiu al merceologiei Merceologia este o disciplina cu caracter economic al carei obiect îl constituie studierea proprietatilor...

Analiza celor patru procese de integrare a pieței bunurilor

A: Politica comerciala comuna Aceasta este denumirea generica pentru ansamblul de masuri, instrumente, politici aplicate în domeniul comercial...

Te-ar putea interesa și

Bursa de Mărfuri

INTRODUCERE Piaţa bursieră este rezultatul unui proces evolutiv îndelungat, produsul dezvoltării economiei de schimb, al pieţei. Aceasta şi-a...

Acoperirea Riscului Ratei Dobânzii

Capitolul 1 Riscul ratei dobânzii şi cuantificarea sa 1.1 Definirea şi importanţa gestiunii sale Riscul ratei dobânzii (riscul de rată a dobânzii...

Interdependențe între Criza Financiară și Activitatea Bursieră

INTRODUCERE "Să nu pretindem ca lucrurile să se schimbe dacă tot timpul facem acelaşi lucru.Criza este cea mai binecuvântantă situaţie care poate...

Managementul comerțului

1. PREZENTAREA FIRMEI ISTORIC: Suntem o companie localizată în Târgu Neamt, Judetul Neamt, înfiintată în anul 1994. Compania Sofiaman Impex...

Piața Financiară din Londra

Piaţa financiară secundară Piaţa de capital (piaţa valorilor mobiliare) cuprinde două mari ramuri: piaţa financiară primară şi piaţa financiară...

Contabilitate de Gestiune

. Obiectul de activitate al burselor de marfuri si pietele pe care se pot dezvolta si contractele specifice acestor piete Bursele de marfuri...

Tranzacții Internaționale

Cel mai larg şi cuprinzător dintre conceptele cu care operează ştiinţa economică îl reprezintă conceptul de economie mondială. Economia mondială...

Managementul Afacerilor Economice

1. Definirea şi clasificarea contrapartidei 1.1. Definirea contrapartidei Operaţiunile de contrapartidă constau în legarea vânzării de cumpărare,...

Ai nevoie de altceva?