Analiza sortimentului și a calității alimentelor de tip Convenience Food de pe piața românească

INTRODUCERE

Stilul de viață al societății de astăzi este foarte diferit față de cel de acum 30 sau chiar 20 ani. Creșterea cererii de produse convenience food poate fi considerată un indicator important al schimbării stilului de viață al individului contemporan. Convenience reprezintă mai mult decât reducerea timpul petrecut în bucătărie, acoperă timpul și efortul (mental și fizic) impus de cumpărarea, depozitarea și prepararea mâncării. Confortul este unul din cele mai mari trenduri în industria alimentară. Până în momentul de față numărul companiilor care se ocupă cu comercializarea produselor de tip convenience a evoluat alarmant, crescând nivelul competitivității între principalii actori de pe fiecare segment al pieței alimentare. Cererea pentru produsele convenience food este în continuă creștere, prin urmare, înțelegerea consumului de acest tip de produse reprezintă un aspect important. Așadar în societatea modernă, produsele de tip convenience food constituie soluția cea mai accesibilă și mai rapidă pentru un segment numeros al populației globului.

Lucrarea intitulată Analiza sortimentului și a calității alimentelor de tip „convenience food” de pe piața Românească are scopul de a informa cititorul ce presupune consumul produselor de tip concenience food precum și implicațiile pe care acesta le are pe termen lung asupra organismului uman. Motivul alegerii temei îl reprezintă faptul că tinerii din ziua de astăzi se numără printre principalii consumatori ai acestui tip de alimente, ceea ce constituie un subiect de actualitate și deosebit de interesant de aprofundat, în vederea conștientizării riscurilor la care cumpărătorii sunt supuși prin introducerea acestor produse în alimentația lor.

În cadrul primului capitol, intitulat “Convenience food” - inovație în sfera ofertei de alimentație în epoca industrială” este prezentată evoluția alimentelor de tip convenience food de la momentul apariției conceptului până la momentul actual. De asemenea, printre subiectele abordate în cadrul acestui capitol se regăsesc atât tipologia produselor, care se împarte în două categorii (produse de tipul convenience și produse de tipul semi-convenience), cât și avantajele și dezavantajele acestora în viziunea specialiștilor în domeniu.

Capitolul al doilea, denumit “Particularități ale pieței produselor de tipul convenience food”, vizează elaborarea unei imagini de ansamblu asupra pieței produselor convenience food, atât pe piețele interne cât și în cadrul piețelor externe, prezentând principalii lideri de pe piața externă și internă, conturând astfel principalele befenicii pe care aceștia le oferă în strânsă legătură cu preferințele consumatorilor. În cea de-a doua parte a acestui capitol a fost realizată analiza obiceiurilor și a atitudinilor consumatorilor din diferite țări ale lumii.

Cel de-al treilea capitol, intitulat “Cercetare exploatorie privind percepția consumatorului asupra avantajelor și dezavantajelor produselor de tipul convenience food”, constă în derularea unei cercetări exploatorii de tipul anchetei pilot, al cărui instrument de recoltare a informațiilor a fost chestionarul la care au participat 59 de respondenți ce vizează percepția consumatorilor referitoare la produsele de tip conveniece food. Astfel, putem determina comportamentul de consum și de cumpărare, motivele pentru care consumatorii aleg o marcă și totodată percepția consumatorilor în legătură cu avantajele și dezavantajele produselor convenienve food. În ultima parte a acestui capitol au fost create trei meniuri pentru cină, compuse din produse convenience pentru a determina daca acestea sunt sănătoase din punct de vedere cantitativ și calitativ. Astfel prin prezentarea profilurilor nutriționale ale produselor de tip convenience food și scoaterea în evidență a dezechilibrelor și a riscurilor la care consumatorul poate fi expus în cazul consumului exagera, se realizează creșterea nivelului de conștientizare a efectelor pe care un regim bazat pe produse convenience îl poate avea pe termen lung asupra organismului uman, acestea fiind de cele mai multe ori negative.

CAPITOLUL 1.

„CONVENIENCE FOOD” - INOVAȚIE ÎN SFERA OFERTEI DE ALIMENTAȚIE ÎN EPOCA INDUSTRIALĂ

1.1. Mutații în oferta de alimente în era modernă a consumului

Industrializarea și urbanizarea au reprezentat elemente determinante pentru progresul tehnic din ultimii 200 de ani cu implicații inclusiv în domeniul gastronomic, precum (Voinea, 2013):

- construirea numeroaselor mori cu abur ca răspuns la cererea în continuă creștere a pâinii;

- orientarea preferințelor consumatorilor către cartofi, fiind considerați o garnitură potrivită pentru diverse preparate culinare; fiind sățioși și totodată ușor de digerat, au urcat cu ușurință în topul preferințelor oamenilor peste tot în lume;

- descoperirea modalităților de producere a alcoolului din cartofi, ce a determinat creșterea consumului băuturilor spirtoase.

Printre factorii care au determinat apariția obiceiurilor culinare din ziua de astăzi, se numără (Voinea, 2013):

- revoluția agrară, în cadrul căreia au fost fertilizate în mod artificial culturile, construite mașini agricole și orientarea eforturilor asupra creșterii vitelor;

- redistribuirea pământurilor și eliberarea din vechea societate medievală a iobagilor;

- dezvoltarea sporită a noilor mijloace de transport (vapoare cu aburi și căi ferate), alimentelor fiindu-le persmise transportarea ca marfuri comerciale;

- extinderea procedeelor de conservare (sigilarea în vid precum și sterilizarea la căldură), făcând posibilă consumarea produselor în mod independent de fluctuațiile recoltelor;

- crearea unor sisteme comerciale de refrigerare;

- punerea în aplicare a descoperirilor din domeniul chimiei precum și cel al fiziologiei nutriției în domeniul procesării industriale a produselor alimentare;

- aplicarea noilor metode de publicitate, punând accent pe importanța gustului și valorii nutriționale a produselor alimentare;

- explozia demografică;

- dezvoltarea sporită a orașelor, determinată de migrația semnificativă a populației din zonele rurale.