Cuprins
- Capitolul 1. Consideraţii privind comerţul electronic 3
- 1.1. Internetul - bază a comerţului electronic 3
- 1.2. Ce este comerţul electronic? 4
- 1.2.1. Definirea comerţului electronic 4
- 1.2.2. Diferenţe între comerţul electronic şi cel tradiţional 6
- 1.2.3. Activităţile specifice comerţului electronic 8
- 1.2.3.1. Distribuirea informaţiilor 9
- 1.2.3.2. Lansarea comenzilor 10
- 1.2.3.3. Efectuarea plăţilor 10
- 1.2.3.4. Onorarea comenzilor 10
- 1.2.3.5. Service-ul şi asistenţa 11
- 1.2.4. Arhitectura unui sistem de comerţ electronic 12
- 1.3. Modele de comerţ electronic 14
- 1.3.1. Magazinul electronic (e-shop) 14
- 1.3.2. Magazinul universal electronic (e-mall) 15
- 1.3.3. Achiziţia publică electronică 16
- (e-procurement) 16
- 1.3.4. Licitaţia electronică (e-auction) 16
- 1.3.5. Comunitatea virtuală (virtual community) 16
- 1.3.6. Furnizori de servicii pentru comerţul electronic (e-service providing) 17
- 1.3.7. Brokeraj de informaţii 17
- 1.3.8. Modele de publicitate 17
- 1.4. Tipuri de mecanisme ale comerţului electronic 19
- 1.4.1. Mecanismul business-to-consumer (B2C) 20
- 1.4.2. Mecanismul business-to- business (B2B) 21
- 1.4.3. Mecanismul business-to-government (B2G) 22
- 1.5. Avantaje şi dezavantaje ale comerţului electronic 22
- 1.5.1. Avantaje 22
- 1.5.2. Dezavantaje 24
- 1.6. Legislaţia românească cu privire la comerţul electronic 26
- 1.7. Problema securităţii în comerţul electronic 27
- 1.8. Comerţul electronic – o necesitate 27
- 1.9. Tendinţa e-commerce spre c-commerce 28
- 1.10. Concluzii 30
- Capitolul 2. Consideraţii privind PHP şi MySQL 31
- 2.1. Date generale despre aplicaţiile Web 31
- 2.2. Limbajul PHP (Hypertext Preprocessor) 32
- 2.2.1. Apariţia şi evoluţia limbajului PHP 32
- 2.2.2. Ce este PHP? 33
- 2.2.3. Principiul de funcţionare - ce poate face PHP? 34
- 2.3. Programarea orientată-obiect în PHP 36
- 2.3.1. Aspecte generale 36
- 2.3.2. Tehnici de implementare ale programării obiectuale 37
- 2.3.2.1. Încapsularea 37
- 2.3.2.2. Moştenirea 37
- 2.3.2.3. Constructori 38
- 2.3.2.4. Supraîncărcarea 39
- 2.3.2.5. Polimorfismul 39
- 2.3.2.6. Serializarea 39
- 2.3.3. Folosirea utilitarului phpMyAdmin 39
- 2.4. Site-uri Web dinamice având în spate o bază de date 40
- 2.5. PHP şi MySQL 41
- 2.5.1. De ce PHP? 41
- 2.5.2. De ce MySQL? 42
- 2.6. Serverul de baze de date MySQL 42
- 2.6.1. Avantaje MySQL 42
- 2.6.2. Dezavantaje MySQL 44
- 2.6.2.1. Integritatea referenţială 44
- 2.6.2.2. Procedurile stocate 44
- 2.7. Concluzii 44
- Capitolul 3. Soluţie e-commerce bazată pe PHP şi MySQL 46
- 3.1. Structura bazei de date 46
- 3.2. Paginile Web realizate 48
- Bibliografie 58
Extras din licență
CAPITOLUL1. CONSIDERAŢII PRIVIND COMERŢUL ELECTRONIC
1.1. INTERNETUL - BAZĂ A COMERŢULUI ELECTRONIC
Odată cu începuturile Internetului un nou tip de afacere s-a profilat din ce în ce mai pronunţat pe plan internaţional: comerţul electronic (comerţul online). Au apărut nenumărate site-uri şi firme care se ocupă cu vânzările en-gros de produse prin Internet, cu organizarea de licitaţii online, cu furnizarea accesului contra-cost la pagini cu informaţii, într-un cuvânt abordează o formă sau alta de comerţ electronic, un domeniu aflat în plină expansiune. Avantajul comerţului online este evident: piaţa pe Internet creşte exponenţial de la un an la altul. Un site bine lucrat, cunoscut şi care oferă produse de calitate la preţuri bune va avea mai mulţi vizitatori, mai motivaţi şi mai înzestraţi financiar decât "Consignaţia" din colţul străzii.
Internetul este un mijloc foarte puternic pentru derularea comerţului. Utilizarea Internetului la costuri scăzute, reducerea timpului de introducere pe piaţă a bunurilor şi serviciilor, posibilitatea transferului de informaţii despre bunuri şi servicii sub formă digitală, reducerea costurilor de distribuţie şi transport, sunt doar câteva din avantajele utilizării Internetului ca şi mijloc de realizare a comerţului.
Internetul reprezintă o platformă globală comercială. Pe măsură ce tehnologia Internetului avansează şi apar probleme legate doar de viteza de transmitere a informaţiilor, se constată că acesta este cel mai convenabil mod de schimbare a informaţiilor despre bunuri şi servicii. Foarte multe firme consideră Internetul ca fiind unul dintre “anagajaţii” săi şi caută noi programe şi aplicaţii pentru managementul stocurilor care se aplică direct pe Internet. În plus, firmele pe lângă vânzarea pe care o fac prin Internet, utilizează acest sistem pentru supravegherea clienţilor, oferă informaţii pentru media, oferă documente despre vânzările efectuate, şi asigură transferuri de fonduri.
Impactul adevărat al Internetului încă nu se vede. Internetul a afectat modul de conducere a afacerilor, învăţământul, relaţiile sociale şi politice. Ramuri industriale şi firme sunt influenţate de aplicarea acestui sistem, deja foarte multe persoane utilizând Internetul pentru comunicări interpersonale.
Ariile comerciale converg. Marile creşteri în domeniul B2B şi B2C se văd în servicii precum edituri, media, finanţe, educaţie, divertisment, aprovizionare cu software specializat, şi cumpărarea de produse en detail cum ar fi îmbrăcăminte, încălţăminte, alimente şi articole igienice. tilizarea pieţelor electronice pe Internet devine o practică din ce în ce mai utilizată.
În 2001 KPMG a făcut un studiu asupra utilizării Internetului. Mai mult de două treimi din cei intervievaţi au declarat că folosesc Internetul pentru a căuta şi utiliza informaţii de pe un site Web extern. Jumătate dintre ei utilizează Internetul pentru a comunica cu proprii angajaţi. Doar 23 % utilizează Internetul pentru tranzacţii de afaceri. Doar 5% acceptă plăţi electronice şi doar 30% doresc să accepte această formă de plată pentru bunuri şi servicii comercializate. Motivul principal pentru care se creează un site Web este că acesta crează canale multiple pentru promovare şi vinderea produsului şi reduce costurile. Aproape 90% dintre intervievaţi au declarat că lipsa de securitate este principala barieră în dezvoltarea comerţului electronic. În jur de 80% au ridicat problema costurilor, a regulilor şi a lipsei de modele de afaceri. În jur de 59% au o politică de securitate în ceea ce priveşte adresele lor pe Internet. În jur de 31% utilizează tehnologii de codificare, iar 17% doresc să adopte acest tip de tehnologii. În jur de 23% nu au nici un fel de protecţie a datelor proprii.
O multitudine de firme utilizează Internetul pentru publicitate. Marketingul prin Internet este o oportunitate pentru a crea imaginea unei firme şi pentru a atrage clienţi. Firmele furnizează informaţii tehnice şi utilizează pagina de web ca o platformă pentru lansarea noutăţilor firmei. Folosind propriul website ca pe un magazin, ele oferă produse şi preiau comenzi.
În ceea ce priveşte gradul de siguranţă pe care comerţul electronic îl oferă clienţilor şi comercianţilor, atât clienţii cât şi firmele sunt foarte preocupaţi de diferitele incertitudini legate de comerţul electronic. Se constată lipsa de încredere în ceea ce priveşte securitatea datelor personale în timpul transferurilor în cadrul tranzacţiilor electronice. Clienţii sunt încă neîncrezători, dar experţii sunt de părere că tranzacţiile în comerţul electronic au un grad mai mare de siguranţă decât banalele cumpărături efectuate prin cardul de credit.
Din punct de vedere al dimensiunii comerţului electronic, tranzacţionarea electronică a mărfurilor şi serviciilor constituie o extensie a comerţului actual. Se obţine astfel o eficienţă sporită, în sensul reducerii costurilor şi în ceea ce priveşte efectul marketingului şi se îmbunătăţeşte relaţia beneficiar-client.
Comerţul electronic facilitează şi cooperarea între firme. Reduce costurile de marketing şi de livrare, susţine strategia de marketing a firmei şi oferă acces pe noi pieţe. În viitorul apropiat, comerţul electronic va avea un impact puternic asupra competitivităţii firmelor. Comerţul electronic nu este restricţionat de frontierele statelor dar depinde de existenţa sau inexistenţa reţelelor de computere. Comerţul electronic permite chiar şi celor mai mici furnizori, indiferent de provenienţa lor geografică, să fie omniprezenţi şi să facă afaceri în întreaga lume.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Comert Electronic.doc